88,170 matches
-
vizibil, se introduc sensibilizatori speciali. Peliculele color conțin trei straturi cu emulsii fotografice, sensibile la radiațiile culorilor albastru, verde și roșu. Aceste straturi vor reacționa diferit pentru complementarele lor, imaginea negativă obținută conținând complementarele culorilor din imaginea dată de obiectiv. Caracteristicile principale ale peliculelor fotosensibile sunt: sensibilitatea la lumină, scara tonală, contrastul, granulația (figura 4.1) și, în cazul filmelor color, capacitatea de redare a culorilor. Fig. 4.1. Detaliu dintr-o fotografie, cu evidențierea granulației peliculei Sensibilitatea filmelor fotografice reprezintă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
nm. Lumina albă este obținută prin emisia - în proporții aproape egale - a tuturor radiațiilor spectrului vizibil. De asemenea, ea poate fi obținută prin amestectul aditiv în proporții egale al celor trei culori secundare - roșu, verde, albastru (modul de culoare RGB). Caracteristicile dominante ale culorilor - nuanța (hue), ce reprezintă lungimea de undă a radiației respective; - saturația (saturation), care indică în ce măsură este conținută radiația de lungime de undă dată sau echivalența dintre o culoare și o nuanță gri de aceeași luminozitate; - strălucirea (brightness
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
să faci! Cât de rece vorbește despre relațiile ei cu Dimitrie, el este cobaiul asupra căruia se face experimentul, este urmărit cu multă atenție, la sfârșitul zilei se completează fișa de observație. După o anumită vreme deja poți extrage niște caracteristici grafice și potrivit cu acestea îți poți trasa mai departe linia de conduită. Ea ținea să i se prezinte lui Dimitrie în ipostaze felurite, nu pentru că se instaurase o stare de necesitate, observase semne de oboseală, de iritare, nu, ea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de George Coșbuc; motivul testamentului: Miorița; motivul jertfirii: Mănăstirea Argeșului: motivul comuniunii om-natură: Miorița; Mai am un singur dor, de Mihai Eminescu; Codrule, Măria Ta; Vara, de George Coșbuc. În cuprins, se va urmări modul în care autorul a surprins caracteristicile esențiale ale motivului, atitudinea scriitorului și modul de valorificare al motivului respectiv, precum și mijloacele de realizare artistică. De regulă, orice motiv se construiește în jurul unui personaj și de aceea este necesar să se precizeze totodată și atitudinea personajului respectiv fată
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
se precizeze totodată și atitudinea personajului respectiv fată de problemele în discuție, precum și opiniile altor personaje. Pe cât posibil, concluziile la care vom ajunge, este bine să se bazeze pe citate judicios alese și reprezentative care vor duce la sintetizarea tuturor caracteristicilor definitorii ale motivului în cauză. De asemenea, se va sublinia importanța acestuia în cadrul operei, precum și în sfera mai largă a întregii creații literare. Vom încheia cu reintegrarea motivului în opera văzută ca unitate. Dorim, deci, în încheiere să precizăm ca
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de el și l-am luat din nou în casă. De atunci, a rămas prietenul meu cel mai bun. Diana Căciulă, clasa a III-a C Proiect didactic 1. Subiectul: Compoziția prin analogie Lăbuș; 2. Obiective: să observe atent toate caracteristicile animalului ales pentru descriere; să diferențieze și să selecteze esențialul din multitudinea de observații: să valorifice, în mod creator, modelul oferit și să diferențieze stilul; să folosească un limbaj literar și să înfățișeze totodată sentimente. 3. Desfășurarea lecției. aă Discuții
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de 30% în cele de la nivel liceal”. (5 Pentru fiecare disciplină și domeniu de studiu, programa școlară acoperă 75% din orele de predare și evaluare, lăsând la dispoziția cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv. În funcție de caracteristicile elevilor și de strategia școlii din care face parte, profesorul decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru învățare remedială, în cazul copiilor cu probleme speciale, pentru consolidarea cunoștințelor sau pentru stimularea elevilor
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
noastră, se impune reformularea textului, astfel: „Pentru fiecare disciplină și domeniu de studiu, programa școlară acoperă 75% din orele de predare și evaluare, lăsând la dispoziția fiecărui profesor 25% din 54 timpul alocat disciplinei și domeniului de studiu respectiv. În funcție de caracteristicile elevilor și de strategia unității de învățământ, profesorul decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei și domeniului de studiu este folosit, conform unor planuri individuale de învățare elaborate pentru fiecare elev, astfel: a pentru consolidarea cunoștințelor; b pentru
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
lui debutează începând cu clasa pregătitoare și reprezintă cartea de identitate educațională a elevului. În vederea unei exprimări coerente, propunem modificarea părții de început a tezei a II-a, astfel: „Constituirea și utilizarea portofoliului educațional debutează cu...”. SECȚIUNEA 2: Structura și caracteristicile evaluărilor Art. 74 (1 La finalul clasei pregătitoare, cadrul didactic responsabil întocmește, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, un raport de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoționale, cognitive, a limbajului și a comunicării, precum și a
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
9. Calificarea este rezultatul formal al unui proces de evaluare și validare, care este obținut atunci când un organism competent stabilește că o persoană a obținut, ca urmare a învățării, rezultate la anumite standarde prestabilite. 10. Calitatea educației este ansamblul de caracteristici ale unui program de studii sau program de calificare profesională și ale furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite standardele de calitate, precum și așteptările beneficiarilor. 11. Centrul de zi este o instituție de stat sau a unei organizații nonguvernamentale în care
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
din fericire) e întâlnit rareori pe teren, în ultimii cincizeci de ani au fost raportate atacuri ale ludovicianului asupra vorbitorilor a peste douăzeci de limbi. Cercetarea de față și altele sugerează existența unei populații stabile, dacă nu chiar în creștere. Caracteristicile ludovicianului: Masiv și indolent, colorit șters, vag, aproape inexistent, rază mortală a mușcăturii, înotătoare regresive și meme dorsale ubicui. Mituri legate de ludovician: Nu e de mirare că acest mare, periculos și enigmatic prădător este subiectul multor legende și superstiții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Economică, 2008 Autorul este responsabil de clarificarea dreptului de utilizare a informațiilor cuprinse în lucrare. Cuprins De ce guvernanța corporativă? Capitolul 1 Guvernanța .................................................. .................................................. ............................................... 13 1.1. Clarificări conceptuale și evoluția conceptului .................................................. ...................................... 13 1.2. Conceptul de guvernanță corporativă .................................................. .................................................. . 18 1.3. Caracteristicile guvernanței .................................................. .................................................. ................. 24 1.4. Impactul produs de eșecurile guvernanței corporative .................................................. ......................... 25 1.5. Codurile de bună practică .................................................. .................................................. ................... 32 1.6. Modele de guvernanță corporativă .................................................. .................................................. ..... 54 1.7. Măsurarea nivelului guvernanței corporative .................................................. ........................................ 55 1.8. Modelul clasic american al responsabilităților guvernanței
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
eficace al Ernst&Young .................................................. .................... 92 1.9.1. Necesitatea atingerii guvernanței corporative eficace .................................................. ................. 92 1.9.2. Elementele modelului guvernanței corporative eficace .................................................. ............... 95 Bibliografie capitolul 1 .................................................. .................................................. ................................ 103 Capitolul 2 Controlul intern .................................................. .................................................. ........................................ 105 2.1. Conceptul de control .................................................. .................................................. ........................... 105 2.2. Caracteristicile controlului intern .................................................. .................................................. ......... 117 2.3. Responsabilitatea controlului intern .................................................. .................................................. .... 120 2.4. Cadre de control .................................................. .................................................. ................................. 126 2.4.1. Modelul COSO .................................................. .................................................. .......................... 127 2.4.2. Modelul CoCo .................................................. .................................................. ........................... 138 2.4.2.1. Considerații generale .................................................. .................................................. .. 138 2.4.2.2. Structura modelului
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
pieței locale • mediu ambiant sănătos • sponsorizări etc. Figura 1.2. Interacțiunea mediului intern și extern asupra companiei și factorii de interese Angajați Creditori Comunitate Furnizori Clienți Acționarii (majoritari /minoritari) Consiliul de administrație Managementul companiei Guvern Guvernanța corporativă 24 1.3. Caracteristicile guvernanței Guvernanța corporativă funcționează pe baza unor principii 19 , considerate ca stâlpi ai bunei guvernări de Raportul Cadbury, și anume: integritatea, transparența și răspunderea. Integritatea este un concept-cheie și îngemănează un comportament corespunzător și etic, respectiv grija pentru interesele altora
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
companie listată la bursă trebuie să raporteze cu privire la controlul intern financiar. În 1994 apar Standardele vieții publice ale lordului Nolan, care reiterează necesitatea asigurării dezvoltării unei etici în sectorul public, ca urmare a acuzațiilor de abuz în serviciu și mită, caracteristici ale anilor ’90 în Marea Britanie și sunt înaintate parlamentului prin Raportul lordului Neill și Raportul lordului Wick. Principiile Nolan 24 reprezintă un set de standarde care se referă la oamenii din viața publică, înalți funcționari publici, funcționari publici sau persoane
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
principiile contabile, care diferă de la o țară la alta în privința practicilor de afaceri. Spre exemplu, Standard & Poor’s consideră implementarea standardelor de contabilitate (IAS urile) și standardelor de raportare financiară (IFRS-urile), recunoscute internațional, realizată și în România, ca o caracteristică pozitivă; 47 Laura Buzatu, Piața de capital în România, identificarea unor căi și oportunități de creștere și diversificare a acesteia, teză de doctorat, conducător științific prof. univ. dr. Alexandru Puiu, ASE, București, 2004, adaptare și prelucrare de la pp. 150-160. Capitolul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
testeze tranzacțiile relevante ce reprezintă baza declarațiilor financiare; auditorul extern caută că consilieze managementul general asupra existenței unui solid sistem de management al riscurilor și al controlului intern pentru operațiunile semnificative ale organizației. În sectorul privat pot fi enumerate anumite caracteristici ale rolului auditorului extern, pentru înțelegerea relației dintre auditul extern și auditul intern, și anume: Capitolul 1. Guvernanța 73 • auditorii externi sunt, în general, membri a organismelor de contabilitate profesională (Comitetul Consultativ al Organismelor de Contabilitate) și sunt angajați în conformitate cu
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
declarație a circumstanțelor pentru noii auditori ce îi vor înlocui, document ce va cuprinde problemele specifice cuprinse în cadrul auditului; • acolo unde se regăsește o problemă cu conturile, auditorul va alcătui un raport adecvat pentru a reflecta natura problemei. Pentru înțelegerea caracteristicilor și rolurilor auditului extern trebuie să-l abordăm prin comparație cu auditul intern, ambele activități constituindu-se în stâlpi de excepție ai guvernanței corporative. În acest sens, prezentăm principalele asemănări între auditul extern și auditul intern, astfel: sunt profesii (liberale
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
statului și implementarea componentelor acestui control în procedurile de lucru interne ale entităților, în responsabilitatea managementului general, iar guvernul să dezvolte acțiuni de evaluare a entităților prin realizarea unor activități de tipul auditului, cu accent pe auditurile performanței. 2.2. Caracteristicile controlului intern Un principiu anglo-saxon privind necesitatea controlului precizează că: „Oamenii fac ce trebuie să facă atunci când știu că vor fi controlați”. Plecând de la acest principiu, dar și din alte motive, controlul intern a fost și rămâne centrul preocupărilor managerilor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
de control și la delegarea competențelor acestora în cadrul aceleași structuri; amplificarea numărului de prevederi, normative, reguli și reglementări, care să asigure gestionarului căile de acțiune pentru utilizarea corespunzătoare a resurselor în vederea creșterii eficacității. Din practică au rezultat o serie de caracteristici ale controlul intern, și anume: procesualitatea; relativitatea; universalitatea. a) Procesualitatea controlului intern Controlul intern este un proces, și nu o funcție. Toate funcțiile conducerii, inclusiv funcția de audit intern, includ activități de control, care contribuie la evaluarea procesului managerial. Mai
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
control sunt implementate cu atenție; verificarea gradului de corectitudine a implementării. Managementul, și nu auditul intern, este responsabil pentru asigurarea faptului că mecanismele de control nu sunt ocolite, ci aplicate în totalitate, așa cum se intenționa; menținerea și actualizarea controalelor. Această caracteristică este, de asemenea, importantă prin faptul că securizarea controlului este o sarcină continuă care ar trebui să ocupe primul loc în preocupările managementului; includerea celor de mai sus într-o schemă de evaluare care verifică performanța managementului. În practică, se
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
impresia că cineva, undeva, monitorizează activitatea în timp ce această monitorizare s-ar putea să nu existe; entropia reprezintă tendința către destrămare și toate sistemele de control nu-și vor îndeplini obiectivele dacă nu sunt verificate și actualizate periodic; cultura organizațională afectează caracteristicile tipurilor de control implementate, care poate fi birocratic sau flexibil prin natură. În concluzie, implementarea sistemului de control în cadrul unei organizații și adecvarea politicilor pentru atingerea obiectivelor acestora este responsabilitatea managementului general, iar asigurarea managementului cu privire la funcționalitatea acestuia și monitorizarea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
a contractelor de achiziție publică nu restricționează participarea și permit încurajarea concurenței Parțial Parțial Da Da Nu Evaluare generală Nesatisfăcător - nu este clar dacă este suficient de specific și nu se pot stabili măsura și timpul. Propunere: obiectiv SMART cu caracteristici mai accentuate Să se garanteze că, în procesul de atribuire a contractelor de achiziții se utilizează criterii adecvate ce respectă toate cerințele formale, tehnice și financiare Obiectiv specific 2 - Dezvoltarea cunoștințelor profesionale ale personalului pentru aplicarea corectă a legislației specifice
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
specifice Parțial Nu Da Da Nu Evaluare generală Nesatisfăcător - nu definește grupul-țintă care urmează a fi supus procesului de pregătire profesională, nu este clar dacă este măsurabil și nu se poate stabili măsura limitării în timp. Propunere: obiectiv SMART cu caracteristici mai accentuate Dobândirea în perioada de referință de către specialiști în domeniul achizițiilor publice, de la nivelul autorității contractante, a unor cunoștințe considerate suficient de solide, care să asigure aplicarea cu succes a legislației în materie de achiziții publice. Guvernanța corporativă 184
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
realizării obiectivului, respectiv dacă acesta poate fi atins, obiectivul fiind definit sub forma unui indicator de rezultat, nu este realist deoarece prevede și îndeplinirea solicitărilor apărute pe timpul derulării programului, pentru care nu sunt definite resursele financiare. Propunere: obiectiv SMART cu caracteristici mai accentuate Asigurarea resurselor necesare în vederea realizării programului de achiziții publice aprobat pentru anul 2008. Obiectiv specific 4 - Verificarea aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică Nu Nu Nu Nu Nu Evaluare generală Nesatisfăcător - obiectivul, așa cum
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]