3,275 matches
-
într-o depresie adâncă, a încetat din viață opt luni mai târziu, făcând loc celui ce va ajunge Regele Soare, Ludovic al XIV-lea. Moartea acestui monarh atât de puțin înțeles a survenit la data de 14 mai 1643. Cuvintele cardinalului Mazarin, dintr-o scrisoare adresată cardinalului și arhiepiscopului de Lyon ilustrează cel mai bine acest eveniment:„Aș fi lipsit de gratitudine dacă nu aș exprima durerea ce mă cuprinde. Circumstanțele frumoase și minunate care au însoțit boala regelui au întărit
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
din viață opt luni mai târziu, făcând loc celui ce va ajunge Regele Soare, Ludovic al XIV-lea. Moartea acestui monarh atât de puțin înțeles a survenit la data de 14 mai 1643. Cuvintele cardinalului Mazarin, dintr-o scrisoare adresată cardinalului și arhiepiscopului de Lyon ilustrează cel mai bine acest eveniment:„Aș fi lipsit de gratitudine dacă nu aș exprima durerea ce mă cuprinde. Circumstanțele frumoase și minunate care au însoțit boala regelui au întărit acest sentiment, deși, din unele puncte
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
politica centrală și care ar fi putut emite pretenții de autonomie teritorială“.(t. n.) Hughenoții, prin interesele lor care vizau autonomia unor regiuni franceze și sporirea autorității decizionale a aristocrației, reprezentau o piedică serioasă în drumul pe care îl urma cardinalul, acela de a crea monarhul absolut. Aceștia au declanșat o serie de revolte și răscoale împotriva aparatului de stat, care au fost repede înfrânte. Richelieu a înțeles că pentru realizarea planurilor sale avea nevoie mai ales de stabilitate internă. Tentativele
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
ales de stabilitate internă. Tentativele de asasinat împotriva casei regale și conspirațiile care se înmulțiseră erau un semnal de alarmă clar că, deși înfrânte, revoltele hughenote reprezentau mereu un punct nevralgic, gata să se declanșeze la cea mai mică provocare. Cardinalul, adept al principiului enunțat de Machiavelli în lucrarea Principele„,scopul scuză mijloacele“ l-a convins pe rege să semneze, în 1598, Edictul de la Nantes, care a restabilit pacea religioasă în Franța. De asemenea se punea capăt unui război mut intern
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a certifica edictul, li s-a oferit fortăreața La Rochelle. Catolicii aveau astfel garanția că regele va fi privit ca cea mai importantă persoană în stat și nu vor mai exista revolte sau rebeliuni. Obținând astfel stabilitatea internă mult dorită, cardinalul s-a implicat într-o serie de războaie europene. Cel mai important a fost Războiul de 30 de Ani, Rechelieu încercând să anihileze pericolul reprezentat de Austria și Spania. În același timp a dorit să mobilizeze cetățenii francezi - care aparțineau
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
bine conturată privind drepturile divine ale regelui și a unei societăți bine structurate, funcționale și productive, în care fiecare își cunoștea locul și drepturile. În lucrarea intitulată Richelieu and Reason of State, William Church descrie într-un mod elocvent viziunea cardinalului privind distribuirea puterilor în stat:„fiecare juca un rol specific în cadrul sistemului, contribuind - clerul prin rugăciuni, nobilii cu ajutorul armelor sub controlul regelui și poporul, așa cum obișnuia cardinalul să îi numească pe oamenii obișnuiți, prin supunere continuă. Pentru el, monarhia era
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Richelieu and Reason of State, William Church descrie într-un mod elocvent viziunea cardinalului privind distribuirea puterilor în stat:„fiecare juca un rol specific în cadrul sistemului, contribuind - clerul prin rugăciuni, nobilii cu ajutorul armelor sub controlul regelui și poporul, așa cum obișnuia cardinalul să îi numească pe oamenii obișnuiți, prin supunere continuă. Pentru el, monarhia era un mecanism al divinității, al cărui scop era păstrarea păcii și a ordinii în societate, iar fiecare supus trebuia să contribuie spre binele celorlalți. Rezultatul final pe
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
bunuri si posesii materiale, în loc să fie subordonată regelui, bazându-se pe principiile feudale ce promovau apărarea drepturilor nobilimii și ale latifundiarilor. Aceste principii le garantau un mare grad de autonomie. Confruntat cu astfel de probleme, geniul administrativ și organizatoric al cardinalului a ieșit la lumină. A creat o serie de funcții în aparatul de stat, iar persoanele investite cu astfel de prerogative erau numite chiar de către rege. De asemenea, pentru a consolida poziția monarhului, a introdus așa numitele posturi de intendență
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Ralston Saul l-a numit pe Richelieu„tatăl statului național, a puterii centralizate și a serviciilor secrete moderne“(t. n.) în lucrarea sa, Europe In Crisis 1598-1648, Geoffrey Parker preia adnotările unui contemporan anonim al lui Richelieu care descria criteriile cardinalului care au condus la selecționarea unei armate de„creaturi“. Aceștia erau de fapt motorul unei mașinării de spionaj intern și extern al cărui model a fost preluat mai târziu de Ludovic al XIV lea:„Căuta oameni « care să fie credincioși
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
îi vrea pe cei care servesc doi stăpâni, știind prea bine că nu va găsi loialitate la aceștia. Este atât de greu să găsești oameni de o astfel de ținută morală încât, daca ar fi fost nevoie să îi cumpere, cardinalul ar fi plătit greutatea lor în aur».“ (t. n.)Pe lângă nobilime, un alt potențial adversar redutabil în întărirea absolutismului și a centralizării monarhice o reprezenta parlamentul, a cărui funcție a fost clar delimitată de către Bernard de La Roche -Flavin în 1617
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
forme) servea ca o frână și ca un contrapunct împotriva celorlalte.“(trad. n.) De asemenea, nu trebuie să uităm că secolul al XVII-lea era încă tributar unor concepții ale evului mediu. Ideea de suveranitate - adoptată cu mult succes de către cardinal și implementată în structurile organizatorice socio-politice- ocupa un loc important în statul monarhic. Richelieu considera că fiecare francez, indiferent de religie sau poziție socială, era aservit regelui. Prin urmare îngrădirea drepturilor nobililor, care începeau să se coalizeze din ce în ce mai mult împotriva
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
ideea sa privind o formă de guvernământ centralizată a adus o contribuție deosebită la dezvoltarea și ierarhizarea societății franceze. în momentul când a fost numit prim ministru, Franța se afla la limita ruinei din punct de vedere economic și militar. Cardinalul a simțit că regatul avea un potențial economic deosebit, dar care nu era exploatat la adevărata valoare datorită descentralizării și influențelor nobilimii și clerului. A înțeles că, fără decizii clare, fără o organizare interioară bine structurată și fără exercitarea unor
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
au adus acuze serioase. Unul este Voltaire, care credea că Richelieu a implicat Franța în războaiele cu imperiul habsburgic și spaniol pentru a deveni indispensabil regelui. Superiorul său direct, Papa Urban al VIII lea, a afirmat la aflarea veștii morții cardinalului:„Dacă există Dumnezeu, atunci cardinalul Richelieu va trebui să dea socoteală pentru multe lucruri. Dacă nu... atunci înseamnă că a avut o viață de succes“.(trad. n.) Această opinie a fost transmisă generațiilor contemporane prin intermediul cărții lui Alexandre Dumas, Cei
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
este Voltaire, care credea că Richelieu a implicat Franța în războaiele cu imperiul habsburgic și spaniol pentru a deveni indispensabil regelui. Superiorul său direct, Papa Urban al VIII lea, a afirmat la aflarea veștii morții cardinalului:„Dacă există Dumnezeu, atunci cardinalul Richelieu va trebui să dea socoteală pentru multe lucruri. Dacă nu... atunci înseamnă că a avut o viață de succes“.(trad. n.) Această opinie a fost transmisă generațiilor contemporane prin intermediul cărții lui Alexandre Dumas, Cei Trei Mușchetari, unde cardinalul a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
atunci cardinalul Richelieu va trebui să dea socoteală pentru multe lucruri. Dacă nu... atunci înseamnă că a avut o viață de succes“.(trad. n.) Această opinie a fost transmisă generațiilor contemporane prin intermediul cărții lui Alexandre Dumas, Cei Trei Mușchetari, unde cardinalul a fost descris ca fiind avar, cinic și avid de putere. în ciuda acestor denigrări, nu trebuie să uităm că Richelieu a pus bazele statului francez modern, a fondat Academia Franceză, a sponsorizat renovarea universității Sorbona. Dezvoltarea Quebec-ului și înființarea primelor
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
avid de putere. în ciuda acestor denigrări, nu trebuie să uităm că Richelieu a pus bazele statului francez modern, a fondat Academia Franceză, a sponsorizat renovarea universității Sorbona. Dezvoltarea Quebec-ului și înființarea primelor colonii franceze în America de Nord i se datorează tot cardinalului, prin sponsorizările pe care i le-a acordat lui Samuel de Champlain, cel care a pus bazele teritoriilor canadiene. Ideile sale privind crearea unui stat național puternic și o politică externă agresivă au ajutat la fundamentarea sistemului de politică internațională
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
împărțit în două tabere. Primul grup susține că Ludovic a pregătit calea viitorului mare monarh. A doua tabără, care numără mai mulți istorici, susține că regele își merită porecla de Roi Fainéant (regele leneș, n.n), care s-a supus cardinalului cu nonșalanța unui adevărat merovingian. Ca toți regii, și Henric al IV-lea a avut un consilier de încredere în persoana lui Maximilien de Béthune, duce of Sully. Însă, în timp ce Henric al IV-lea a avut tăria de caracter să
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
XIII-lea a fost numit și„cel drept“. Istoric, și-ar fi meritat titlul fie numai și pentru încrâncenarea cu care a urmat sfaturile lui Richelieu. A urmat un drum„drept“ fără să se abată de la traseul politic impus de cardinal. Însă contemporanii săi ne transmit, pe calea memoriilor oficiale și apocrife că regele s-a plecat sub jugul cardinalului, față de care nutrea sentimente contradictorii. Din sursele memorialistice aflăm că Ludovic al XIII-lea l-a invidiat și s-a temut
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
cu care a urmat sfaturile lui Richelieu. A urmat un drum„drept“ fără să se abată de la traseul politic impus de cardinal. Însă contemporanii săi ne transmit, pe calea memoriilor oficiale și apocrife că regele s-a plecat sub jugul cardinalului, față de care nutrea sentimente contradictorii. Din sursele memorialistice aflăm că Ludovic al XIII-lea l-a invidiat și s-a temut de cardinal. Prima care are curajul să afirme acest lucru este doamna de Motteville care punctează această aversiune:„nu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
contemporanii săi ne transmit, pe calea memoriilor oficiale și apocrife că regele s-a plecat sub jugul cardinalului, față de care nutrea sentimente contradictorii. Din sursele memorialistice aflăm că Ludovic al XIII-lea l-a invidiat și s-a temut de cardinal. Prima care are curajul să afirme acest lucru este doamna de Motteville care punctează această aversiune:„nu 96 putea să trăiască cu el, dar nici fără de el“. Un alt contemporan, François al VI-lea, duce de La Rochefoucauld, prinț de Marcillac
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
dar nici fără de el“. Un alt contemporan, François al VI-lea, duce de La Rochefoucauld, prinț de Marcillac, susținea că regele„a dus jugul cu greu“„,l-a urât pe Richelieu“ și că„niciodată nu a încetat să se supună voinței cardinalului“. Marchizul de Montglat dă dovadă de superficialitate și părtinire atunci când susține în lucrările sale memorialistice că Ludovic, deși le-a asigurat pe rudele cardinalului decedat de toata compasiunea sa„,a fost foarte bucuros că a scăpat de el.“ Desigur, Montglat
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
greu“„,l-a urât pe Richelieu“ și că„niciodată nu a încetat să se supună voinței cardinalului“. Marchizul de Montglat dă dovadă de superficialitate și părtinire atunci când susține în lucrările sale memorialistice că Ludovic, deși le-a asigurat pe rudele cardinalului decedat de toata compasiunea sa„,a fost foarte bucuros că a scăpat de el.“ Desigur, Montglat este subiectiv deoarece tot el afirmă„Persecuțiile pe care le-am suferit în timpul cardinalului de Richelieu sfârșindu-se o dată cu viața sa, am crezut că
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
sale memorialistice că Ludovic, deși le-a asigurat pe rudele cardinalului decedat de toata compasiunea sa„,a fost foarte bucuros că a scăpat de el.“ Desigur, Montglat este subiectiv deoarece tot el afirmă„Persecuțiile pe care le-am suferit în timpul cardinalului de Richelieu sfârșindu-se o dată cu viața sa, am crezut că trebuie să mă întorc la curte.“ în memoriile sale, Omer Talon, avocatul general al parlamentului francez ne spune că„atât stăpânul, cât și valetul și-au făcut griji despre moartea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în lucrarea intitulată Mémoires de Monsieur de Pontis: Qui a servi dans les armées cinquante-six ans, sous les Rois Henri IV, Louis XIII, Louis XIV îl consideră pe rege a fi nerecunoscător, deoarece ar fi remarcat la aflarea veștii morții cardinalului:„a murit un mare politician“ . De Pontis este subiectiv, ținând cont că era un apropiat al reginei mamă și beneficia de favorurile cardinalului Mazarin. Singurul care consideră afirmația regelui ca fiind rece și nerecunoscătoare est de Pontis. În rest, toți
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Louis XIV îl consideră pe rege a fi nerecunoscător, deoarece ar fi remarcat la aflarea veștii morții cardinalului:„a murit un mare politician“ . De Pontis este subiectiv, ținând cont că era un apropiat al reginei mamă și beneficia de favorurile cardinalului Mazarin. Singurul care consideră afirmația regelui ca fiind rece și nerecunoscătoare est de Pontis. În rest, toți istoricii și criticii literari consideră fraza în discuție drept o indiscutabilă recunoaștere a valorii cardinalului. În prefața lucrării sale intitulată Histoire de France
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]