2,211 matches
-
Bakhtin, op. cit., p. 10. 215 Chris Humphrey, The Popular Politics of Carnival (Festive Misrule in Medieval England), Manchester și New York: Manchester University Press, 2001, pp. 3, 5-6. Utilizarea termenilor "dezordine pozitivă" sau "neascultare" (eng. misrule) de către Humphrey pentru a desemna carnavalul medieval englezesc este în concordanță cu cercetarea britanică în acest domeniu. 216 Ibid., pp. 63-83. 217 Vezi Philip McGowan, American Carnival (Seeing and Reading American Culture), Westport, Connecticut, Londra, Greenwood Press, 2001, pp. 1-2. 218 Vezi Bogdan Robert, Freak Shows
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
a fost coordonată de maturi din partea cărora au primit un prețios concurs”. Oricine poate remarca faptul că iarăși era așezată în față organizația Tineretului Plugăresc, în dauna Tineretului Progresist care nu era altceva decât uniunea tineretului comunist cu mască de carnaval politic. b. Organizațiile ce făceau parte (teoretic) din Federația Națională a Tineretului Democrat din România, filiala Vaslui După ce grava problemă economică fusese „rezolvată” în doar câteva rânduri, raportul continua cu „serioasele” probleme politice ce măcinau creierul tov-ului Bighiu: „...din punct
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
chevreaux, box sau toval, în vreme ce ghetele de lac erau rezervate clientelei cu stare. Acestea puteau fi „asezonate” cu diferite articole de galanterie - gulere, manșete, cravate, batiste, mănuși, butoni, bretele etc. -, puse la dispoziția băcăuanilor de magazine precum „La Derby”, „La Carnaval”, „Magazinul Englez” - Blumenfeld & Gropper sau de „Magazinul General”, deținut de Haim Löbel. În ceea ce privește moda feminină, începutul secolului al XXlea despovărează ținutele doamnelor de crinolină și turnură. Se purta fusta cloș, ce atârna liberă până aproape de pământ, formând cute firești, fără
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
literare iar nu să-i propună slujbe cu o leafă mizerabilă de 400 sau 500 lei pe lună". Atenția pe care Caragiale o acordă reacției de răspuns la opiniile despre propria operă e vizibilă și în cazul farsei D-ale carnavalului, citită în casa lui C. Nottara, autorul întrerupînd lectura pentru a apostrofa sever o... damă: "Nu permit manifestații d-astea anti-comice nici chiar reginei Elisabeta care totuși are scuze că nu este obișnuită cu quiproquourile limbei românești. Dar noi mitocnii
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
fi raportarea la un Jupiter în fustă (Joe > Joițica), stăpînă într-un Olimp caricatural, balcanic și dîmbovițean, plasată ea însăși în postura inferiorității ce nu are acces la bios viața superioară. Selectez și trei nume din distribuția farsei D-ale carnavalului: frizerul și subchirurgul Nae Girimea e un Don Juan de mahala (geremea = amant), Crăcănel e marcat de un deficit de virilitate, fiind mereu tradus iar Catindatul de la percepție (lat. candidatus, prin metateză) ilustrează o procedură specifică epocii aplicată în promovarea
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
mai avansa nimic nicăieri în privința prostiilor mele cu Fridolina." Nebun de amor (ca și Rică) fusese Caragiale și în perioada funestului directorat când celebrul actor C. Nottara este nevoit să părăsească teatrul; autorul citise în casa acestuia farsa D'ale carnavalului, producând actul de infidelitate al Ameliei Welner, soția actorului episod comentat astfel într-un ziar al timpului: "unul dintre acești artiști de frunte lipsește dintr-o cauză care privește personal pe d-l director general și pe care nu o
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Caragiale o tradusese, Zgîrcitul risipitor "modelează" ultimul act și discursul lui Cațavencu; o scenă din Noaptea furtunoasă (lectura ziarului) se recunoaște în Rusaliile lui Alecsandri, piesa avînd asemănări și cu Iorgu de la Sadagura al aceluiași din opera căruia Iașii în carnaval par a prefigura pe Conul Leonida... ; Iorga a demonstrat că celebrul Rică Venturiano apăruse ca personaj într-o povestire publicată în Orientul latin ce se tipărise la Brașov; un proces-verbal al unui subcomisar de poliție din Iași publicase amintitul Iacob
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
lumea artei adevărate nici nu poate fi vorba de trivial. Trivial este o impresie relativă din lumea de toate zilele..." ceea ce subzistă însă în lumea de toate zilele poate deranja în artă, așa cum s-a întîmplat cu farsa D-ale carnavalului despre al cărui subiect revista Doina scria că "e de-o imoralitate care nu convine deloc scenei" conținînd inclusiv "cuvinte și fraze, atît de triviale că artiștii ezită de a le pronunța și chiar le înlocuiesc." Ideea e continuată prin
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
trivial, repetă alternarea lui Ion Luca între comedii și Momente și între nuvelele lui fantastice. În limbajul realist, Matei merge un strat mai jos decît Ion Luca, în cel rafinat un strat mai sus. Excepționala forță lexicală din D-ale carnavalului și O noapte furtunoasă, cu locuțiunile atît de tipic mahalagești, nu seacă în verva "studiată și savurată" a limbagiului lui Pirgu, a Penii Corcodușii și în seva expresivă a cuvîntului, cînd e vorba să prindă tipurile din familia Arnoteanu.") și
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Scrisoarea pierdută devenită în timp capodopera absolută a dramaturgiei românești "moralitatea suferă, acțiunea păcătuiește, intriga n-are temeiuri" acceptînd doar că "toate au vervă, chiar și cînd n-au fond." Corul denigratorilor atinge punctul maxim după premiera piesei D-ale carnavalului făcîndu-se publice invectivele cele mai ordinare: "O stupiditate murdară, culeasă din locurile unde se aruncă gunoiul, [...]. Niciodată, pe o scenă din România, o piesă n-a fost primită cu mai mare indignare [...] a căzut într-un chip zdrobitor [...] scenele cele
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
sistemul stabilit. Aceasta este funcția pe care o au, în societățile tradiționale, ritualurile de trecere, confreriile, asocierile de vîrstă și, mai ales, sărbătorile, cărora o literatură sociologică foarte bogată le-a relevat o trăsătură esențială: "transgresiunea ordonată". Saturnaliile, sărbătoarea nebunilor, carnavalul consacră schimbarea brutală a tabuurilor, a pedepselor și a ierarhiilor, dar această subversiune este strict limitată în timp și este supusă în continuare unor reguli foarte precise impuse de obiceiuri. Făcînd ca violența să se deruleze într-un cadru stabilit
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
o culoarelinii verticale. Așezăm apoi grila, în așa fel încât să obținem linii orizontale, fie cu aceeași culoare fie cu o alta. La fel putem folosi grila cu fiburi geometrice. Cu ajutorul acestor șabloane putem orna diferite jucării, obiecte (măști de carnaval, rame, suporturiă. Pe un carton se conturează un desen: o floare, un porumbel sau altceva, apoi se decupează. Se aplică șablonul, pe foaia pe care vrem să desenăm și se lipește pe margini cu bandă adezivă. Se poate colora desenul
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
fiecare. Cu ajutorul buretelui muiat în cerneală, se tamponează ușor, până când se colorează desenul. Se poate colora cu creioane colorate, cu carioca sau cu pensula cu culoare. Se pot orna aceste desene cu vopsea strălucitoare sau cu scipici. 35. Măști de carnaval Pe o bucată de carton se trasează forma unei măști de carnaval, apoi se decupează. Cu ajutorul grilei, se pot desena diferite modele, din linii sai figuri geometrice. Se decupează apoi ochii. Cu ajutorul capselor se leagă panglicile laterale. Măștile pot fi
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
desenul. Se poate colora cu creioane colorate, cu carioca sau cu pensula cu culoare. Se pot orna aceste desene cu vopsea strălucitoare sau cu scipici. 35. Măști de carnaval Pe o bucată de carton se trasează forma unei măști de carnaval, apoi se decupează. Cu ajutorul grilei, se pot desena diferite modele, din linii sai figuri geometrice. Se decupează apoi ochii. Cu ajutorul capselor se leagă panglicile laterale. Măștile pot fi ornate după imaginația și gusturile fiecărui copil: staniol, sclipici, globuri sfărâmate, vopsea
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
cînd am fost să-l luăm de la gară! Țanțoș ca un gentleman, acest asiatic împopoțonat în haine de alb, cu costumul său de reiat albastru, papion și pantofi din imitație de piele, ai fi spus că-i un personaj de carnaval. Și totuși, așa înalt și uscățiv, cu fața parcă sculptată în lemn de esență tare adus din pădurile virgine, cu ochi de tigru și pomeți alungiți, părea un adevărat Cavaler de război. Lucien Bodard, La chasse à l'ours, Grasset
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
am fost să-l luăm de la gară! [P3]Țanțoș ca un gentleman, acest asiatic îmbrăcat în haine de alb, cu costumul său de reiat albastru, papion și pantofi din imitație de piele, ai fi spus că-i un personaj de carnaval. [P4]Și totuși, așa înalt și uscățiv, cu fața parcă sculptată în lemn de esență tare adus din pădurile virgine, cu ochi de tigru și pomeți alungiți, părea un adevărat Cavaler de război. [P5] La vederea lui, am fost foarte
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
emoționat, inima îmi bătea tare: să ai un asemenea om ca servitor mi se părea palpitant dar și înspăimîntător[...]. Din prima frază-secvență descriptivă [P3] rezultă o propoziție reformulativă: Propoziția p: Servitorul chinez [...] ai fi spus că-i un personaj de carnaval. Cea de-a doua frază poate fi rezumată printr-o altă reformulare: Propoziția q: Servitorul chinez [...] părea un adevărat Cavaler de război. Se dă structura argumentativă, pe care o descriu mai pe larg, în răspunsul dat al exercițiului 3.1
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
chinez"), dezvoltând două faze descriptive succesive (P3 și P4), realizate din punct de vedere argumentativ prin conectorul TOTUȘI. Fiecare din aceste două fraze se încheie așa cum s-a afirmat printr-o reformulare, servitorul chinez este, pe rând, "un personaj de carnaval", apoi un "cavaler de război". Conectorul TOTUȘI, care articulează cele două reformulări, introduce o mișcare argumentativă semnalând că textul se orientează către cea de-a doua reformulare, în defavoarea celei dintâi. Această orientare argumentativă face posibilă realizarea ultimei fraze (P5): "unul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ca-ntro oglindă, imagini juvenile (în postura de îndrăgostit) cu acelea ale copilăririi (în postura de tată), precum în schița Gerul iubirii. Surprindem în proza scurtă a lui Petre Barbu, deopotrivă, discrepanța dintre generații (Meciul unchiului Petrică), sarcasticul peisaj al umbrelor (Carnavalul nemuritorilor) sau trăiri contradictorii de-un pitoresc donquijotesc (Surâsul cailor). în multe dintre textele sale domină multă durere și resemnare. Multe limite. De ce aceste limite, încorsetări și decepții? De ce stările de angoasă domină naratologicul? Sunt întrebări care nu-și pot
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
scriitorului Gheorghe Andrei Neagu, gândind la câteva capodopere ale culturii universale. Ne gândim la moartea lebedei prințese din baletul Lacul lebedelor, de Piotr Ilici Ceaikovski (1840-1893); la baletul Moartea Lebedei (un solo poetic, pentru violoncel și pian), din suita muzicală Carnavalul animalelor (mai ales, în interpretarea memorabilei Anna Pavlova), de Camille Saint-Saëns (1835-1921) sau la romanul Moartea lebedei (1969), de Ion Grecea (1924 1999). „Fiică a luminii”, Lebăda albă rămâne „fecioara cerească”, imaculata făptură întru jertfelnicie, întru slava „luminii, adevărului și
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
cînd am fost să-l luăm de la gară! Țanțoș ca un gentleman, acest galben îmbrăcat în haine de alb, cu costumul său de reiat albastru, papion și pantofi din imitație de piele, ai fi spus că e vreun personaj de carnaval. Și totuși, așa înalt și slab, cu fața parcă sculptată în lemn de esență tare adus din pădurile virgine, cu ochi de tigru și pomeți înalți, părea un adevărat Senior al războiului (...). Cele două fraze descriptive (P3 și P4) subliniate
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Cine sînt eu?), cititorul fiind pus în situația de a găsi numele animalului ce stă ascuns în spatele descrierii. Culoarea mea se potrivește bine cu țara din care provin pentru că strămoșii mei sînt siberieni. Saint-Saens m-a făcut să joc în carnavalul său, iar moartea mea, devenită celebră datorită balerinilor, trezește întotdeauna rafale de aplauze. Constelația emisferei boreale, învecinată cu lira, poartă numele meu. Penele mele sînt foarte căutate, sînt o pasăre palmipedă, cu aripi mari, totuși nu zbor cu ele decît
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în textul originar, impresiile sunt ale călătorului în căutare de confort și odihnă, după o boală grea!). În concluzie, teatralizarea convențională a fragmentului memorialistic cu ajutorul personificării și al dialogului abstract dintre narator și Cetate (de care sunt legate și tradiția Carnavalului, și numele ilustrului Giaccomo Casanova, ilustrul doctor în arta iubirii) nu schimbă deloc miezul moral al reflecțiilor. Transformarea e nesemnificativă. Merită să reținem numai că interpretarea naratorului (Veneția, cetate a morții) își arogă pretenția de a spulbera, de pe poziția unei
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
simbolizând lumea în sens larg, pe când scena melodramei e un spațiu închis 199 (în Lulù, evenimentele au loc în cadrul restrâns al provincialului orășel; de asemenea, timpul nu e circumscris cu precizie și trimite la ideea de joc, de sărbătoare, de carnaval 200 cele câteva zile de vacanță). Cât privește "regia" propriu-zisă a melodramei, s-a identificat un set de reguli care individualizează jocul actorilor (într-o manieră foarte apropiată de mizanscena lovinesciană), după cum urmează: se folosesc mai mult umerii și capul
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
absența naturii obiectele sunt aglomerate în locații închise și descrise cu obstinație (vezi Imitations of Life. Two Centuries of Melodrama in Rusia, ed. cit., p. 3). 200 Din acest punct de vedere, Andrei ar fi un fel de Rege al Carnavalului, detronat o dată cu sfârșitul sărbătorii, când lucrurile își reintră în matcă. Romanul lovinescian ar ilustra astfel trăsăturile literaturii carnavalești analizate minuțios de Mihail Bahtin în studiul său fundamental François Rabelais și cultura populară în Evul Mediu și Renaștere, traducere de S.
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]