8,983 matches
-
a fost cea a realizării programelor de reformă de către grupuri de experți occidentali finanțate pe baza unor împrumuturi acordate de Banca Mondială și orientate ferm de aceasta sau, mai târziu, de finanțări ale Uniunii Europene: reforma sistemului de asigurări sociale (Carta albă a asigurărilor sociale), reforma sistemului de asistență socială (Carta albă a asistenței sociale), reforma sistemului de finanțare/organizare a sistemului sanitar, reforma sistemului de învățământ. A fost paradigma tranziției o alegere inevitabilă sau existau alternative?tc "A fost paradigma
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
de experți occidentali finanțate pe baza unor împrumuturi acordate de Banca Mondială și orientate ferm de aceasta sau, mai târziu, de finanțări ale Uniunii Europene: reforma sistemului de asigurări sociale (Carta albă a asigurărilor sociale), reforma sistemului de asistență socială (Carta albă a asistenței sociale), reforma sistemului de finanțare/organizare a sistemului sanitar, reforma sistemului de învățământ. A fost paradigma tranziției o alegere inevitabilă sau existau alternative?tc "A fost paradigma tranziției o alegere inevitabilă sau existau alternative?" În acest moment
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
a contracara mișcările sociale prezentate a fi o amenințare la adresa tranziției. FMI și Banca Mondială au promovat de la început o strategie minimalistă în acest domeniu: asigurarea unui minim foarte scăzut, de supraviețuire pentru cei mai săraci dintre săraci (este spiritul Cartei albe a asistenței sociale, elaborată de un grup de experți ai Băncii Mondiale în 1993), prin focalizarea severă a tuturor formelor de suport social, cu sacrificarea clasei mijlocii și în mod special a clasei mijlocii inferioare, a tuturor celor care
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
aceleași elemente de bază se pune, în schimb, accentul pe dezvoltarea progresivă a dreptului internațional (în competența Adunării generale a O.N.U. intră și "încurajarea dezvoltării progresive a dreptului internațional și codificarea sa" art. 13 alin. 1 a din Cartă)43a. 3. Formele codificării Deoarece, în mod obișnuit, în lucrările de teorie generală a dreptului nu este tratat, în suficientă măsură, aspectul formelor codificări și considerând că examinarea, în esență, a particularităților fiecăreia dintre acestea este necesară pentru întregirea imaginii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
vs. Parlamentul European, estimând că "CEE este o comunitate bazată pe regula de drept, în așa măsură încât nici un stat membru sau nici o instituție a sa nu poate să evite a examina problema, dacă măsurile adoptate de ele sunt în conformitate cu carta de bază constituțională, adică cu Tratatul"18. O serie de autori, care s-au referit la "Constituția neterminată a Uniunii Europene", au vorbit despre existența unui proces constituțional chiar în condițiile în care nu a fost perfectată o Constituție. Se
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de guvernare, cu atât mai mult există o anumită confuzie în ce privește subsidiaritatea "orizontală" care tinde să reglementeze relațiile dintre state, societate și piață 19. Un alt autor, Dario Castiglione, de la Universitatea din Exeter, acordă o însemnătate dintre cele mai mari Cartei drepturilor fundamentale, pe care o consideră ca fiind "primul pas către Constituția Europei", deși relevă și anumite imperfecțiuni și semne de întrebare pe care le ridică acest document. El constată, cu mult realism, că "legitimitatea politicii Uniunii Europene este în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de blocaj. Pentru a răspunde unor interese naționale specifice, Conferința a luat, totodată, act de o serie de declarații sau protocoale care au fost incluse într-un document anexă. Astfel, Marea Britanie și Polonia și-au exprimat punctul de vedere în legătură cu Carta Drepturilor Fundamentale, înțelegând să excepteze unele prevederi ale acestui document de la aplicarea în țările respective. În consecință, a fost încheiat un Protocol special privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale în Polonia și în Regatul Unit. România a salutat adoptarea Tratatului de la
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
un document anexă. Astfel, Marea Britanie și Polonia și-au exprimat punctul de vedere în legătură cu Carta Drepturilor Fundamentale, înțelegând să excepteze unele prevederi ale acestui document de la aplicarea în țările respective. În consecință, a fost încheiat un Protocol special privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale în Polonia și în Regatul Unit. România a salutat adoptarea Tratatului de la Lisabona, care răspunde pe deplin poziției de principiu a țării noastre și, totodată, politicii manifestată, de diplomația română timp de mai bine de trei ani. După cum
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
decalajul existent față de evoluția relațiilor internaționale, realizând saltul necesar pentru a răspunde unor noi cerințe, interese și valori internaționale. Astfel, spre exemplu, pot fi menționate Tratatele de la Westphalia (1648), Actul final al Congresului de la Viena (1815), Pactul Ligii Națiunilor (1919), Carta Națiunilor Unite (1945) etc., care au evidențiat existența unei tendințe de racordare a normelor dreptului internațional la configurația schimbătoare a relațiilor internaționale. Reconstrucția doctrinară a dreptului internațional după cel de-al doilea război mondial este legată de mai multe etape
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
analiza textelor și a jurisprudenței 22 în materie. Astfel în afara dispozițiilor din Carta O.N.U. , în preambulul Convenției de la Viena privind dreptul tratatelor, se arată că statele părți la Convenție "sunt conștiente de principiile de drept internațional încorporate în Carta Națiunilor Unite, cum ar fi principiile privind egalitatea în drepturi a popoarelor și a dreptului lor de a dispune de ele însele, egalitatea suverană și independența tuturor statelor, neamestecul în afacerile interne ale statelor, interzicerea amenințării cu forța sau a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
drepturilor omului, au fost introduse, totuși, unele formulări în acest sens în cadrul principiului egalității în drepturi a popoarelor și a dreptului lor de a dispune de ele însele 23 sau al obligației statelor de a coopera unele cu altele conform Cartei 24. Preluând aceste elemente, Actul final de la Helsinki a prevăzut ca principiu distinct, aplicabil relațiilor dintre statele participante și relațiilor acestora cu alte state, principiul respectării drepturilor omului, punându-l alături de celelalte principii fundamentale ale dreptului internațional, formulate sau reafirmate
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Preluând aceste elemente, Actul final de la Helsinki a prevăzut ca principiu distinct, aplicabil relațiilor dintre statele participante și relațiilor acestora cu alte state, principiul respectării drepturilor omului, punându-l alături de celelalte principii fundamentale ale dreptului internațional, formulate sau reafirmate de Carta O.N.U. și de alte documente subsecvente. Dacă importanța respectării pe plan internațional a drepturilor omului a determinat, în mod evident, ridicarea acestei cerințe la nivel de principiu, trebuie, totuși, examinat mai de aproape locul exact al acestui principiu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
politic de "bază" (de ce de bază?! celelalte acorduri, convenții nu sunt de bază?!), adică a unei Înțelegeri bilaterale care reprezintă, în realitate, un compendiu de principii unanim admise și norme de Drept Internațional ce se regăsesc relativ ușor în textele Cartei Națiunilor Unite, Actului final de la Helsinki, Cartei de la Paris pentru o nouă Europă etc. etc., principii și norme grupate după criteriul dimensiunilor: politică, economică, culturală etc. la care aceste reglementări se referă. Încheierea unor astfel de documente între țări relativ
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
acorduri, convenții nu sunt de bază?!), adică a unei Înțelegeri bilaterale care reprezintă, în realitate, un compendiu de principii unanim admise și norme de Drept Internațional ce se regăsesc relativ ușor în textele Cartei Națiunilor Unite, Actului final de la Helsinki, Cartei de la Paris pentru o nouă Europă etc. etc., principii și norme grupate după criteriul dimensiunilor: politică, economică, culturală etc. la care aceste reglementări se referă. Încheierea unor astfel de documente între țări relativ îndepărtate din punct de vedere geografic sau
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
la eliminarea actelor de injustiție și abuz comise prin recurgerea la forță, dictat și anexiuni, atât în perioada premergătoare, cât și în timpul desfășurării celui de-al doilea război mondial, în deplin consens cu principiile Actului Final de la Helsinki și ale Cartei de la Paris pentru o nouă Europă. Procedând astfel, ar fi nu numai un act firesc de justiție, în deplină concordanță cu exigențele dreptului și moralei internaționale și ale noi gândiri și conlucrări politice contemporane, dar și o contribuție de o
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în Europa și în lume, de democratizare, de afirmare a libertății, independenței și unității naționale, de edificare a statelor de drept și de trecere la economia de piață; REAFIRMÂND egalitatea în drepturi a popoarelor și dreptul acestora la autodeterminare, conform Cartei Națiunilor Unite, Actului Final de la Helsinki și normelor de drept internațional; APRECIIND, din aceste considerent, că a sosit ceasul cel mare al săvârșirii unui act de justiție, în concordanță cu istoria poporului nostru, cu normele de morală și de drept
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în lume în această materie. ADRESEAZĂ Organizației Națiunilor Unite cererea de a fi admisă ca membru cu drepturi depline în organizația mondială și în agențiile sale specializate; DECLARĂ că este gata să adere la Actul Final de la Helsinki și la Carta de la Paris pentru o nouă Europă, solicitând, totodată, să fie admisă cu drepturi egale la Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa și la mecanismele sale; CERE Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste să înceapă negocieri cu Guvernul Republicii Moldova privind încetarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
legal constituite ale Republicii Moldova; GARANTEAZĂ exercitarea drepturilor sociale, economice, culturale și a libertății politice a tuturor cetățenilor Republicii Moldova, inclusiv ale persoanelor aparținând grupurilor naționale, etnice, lingvistice și religioase, în conformitate cu prevederile Actului Final de la Helsinki și ale documentelor adoptate ulterior, ale Cartei de la Paris pentru o nouă Europă. Așa să ne ajute Dumnezeu! Adoptată la Chișinău, de Parlamentul Republicii Moldova, la 27 august 1991. ANEXA 3 DECLARAȚIE Guvernul României a primit cu deosebită bucurie Declarația Republicii Moldova cu privire la proclamarea independenței de stat a Republicii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Constituției. Cu alte cuvinte, dacă este greu de modificat Constituția, este mai ușor de încălcat. În această "logică", ne putem întreba: ce mai rămâne din ideea de stat de drept? 9. Ce aduce nou Tratatul de la Lisabona?24 a) Eliminarea Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (CDF) din textul Tratatului Textul Cartei a fost elaborat de către Prezidiul Convenției care a redactat Tratatul constituțional, cu scopul de a face mai vizibile drepturile fundamentale și de a consolida protecția lor, "în spiritul evoluției
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
mai ușor de încălcat. În această "logică", ne putem întreba: ce mai rămâne din ideea de stat de drept? 9. Ce aduce nou Tratatul de la Lisabona?24 a) Eliminarea Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (CDF) din textul Tratatului Textul Cartei a fost elaborat de către Prezidiul Convenției care a redactat Tratatul constituțional, cu scopul de a face mai vizibile drepturile fundamentale și de a consolida protecția lor, "în spiritul evoluției societății, a progresului social și a dezvoltărilor științifice și tehnologice", așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
care a redactat Tratatul constituțional, cu scopul de a face mai vizibile drepturile fundamentale și de a consolida protecția lor, "în spiritul evoluției societății, a progresului social și a dezvoltărilor științifice și tehnologice", așa cum se arată în preambulul Explicațiilor privind Carta Drepturilor Fundamentale, document inclus în Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană 25. Dacă în Tratatul constituțional 26 Carta era încorporată în cuprinsul acestuia (Partea II, art.II-61art.II-113), textul ei nu a mai fost inclus în Tratatul de la Lisabona
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
lor, "în spiritul evoluției societății, a progresului social și a dezvoltărilor științifice și tehnologice", așa cum se arată în preambulul Explicațiilor privind Carta Drepturilor Fundamentale, document inclus în Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană 25. Dacă în Tratatul constituțional 26 Carta era încorporată în cuprinsul acestuia (Partea II, art.II-61art.II-113), textul ei nu a mai fost inclus în Tratatul de la Lisabona, dar i s-a recunoscut "forța juridică obligatorie", atât prin Tratat, care prevede că "Uniunea recunoaște drepturile, libertățile și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cuprinsul acestuia (Partea II, art.II-61art.II-113), textul ei nu a mai fost inclus în Tratatul de la Lisabona, dar i s-a recunoscut "forța juridică obligatorie", atât prin Tratat, care prevede că "Uniunea recunoaște drepturile, libertățile și principiile prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000, astfel cum a fost adaptată la 12 decembrie 2007, la Strasbourg, care are aceeași valoare juridică cu cea a tratatelor" (art.1 alin. 8), care modifică art. 6 din Tratatul privind
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
2000, astfel cum a fost adaptată la 12 decembrie 2007, la Strasbourg, care are aceeași valoare juridică cu cea a tratatelor" (art.1 alin. 8), care modifică art. 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană), cât și prin Declarația nr.1 cu privire la Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, cu următoarele precizări care figurează și în textul Cartei (art.II-111 alin.(2)): "Carta nu extinde domeniul de aplicare a dreptului Uniunii în afara competențelor Uniunii, nici nu creează vreo competență sau sarcină nouă pentru Uniune
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
aceeași valoare juridică cu cea a tratatelor" (art.1 alin. 8), care modifică art. 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană), cât și prin Declarația nr.1 cu privire la Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, cu următoarele precizări care figurează și în textul Cartei (art.II-111 alin.(2)): "Carta nu extinde domeniul de aplicare a dreptului Uniunii în afara competențelor Uniunii, nici nu creează vreo competență sau sarcină nouă pentru Uniune și nu modifică competențele și sarcinile stabilite de tratate". Alte precizări, înscrise în Protocolul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]