4,072 matches
-
Bologa, singur. Poate că el știe ceva... E vechi în serviciu și a văzut multe cazuri..." Când își dădu seama ce speranțe se împletesc în gândul acesta, îl părăsi mormăind: "Prostii... Uite ce prostii mă apucă..." Își aruncă pe pat casca și râse scurt, sec, fals, frecîndu-și coșul pieptului cu palmele, ca și când ar fi încercat să-și mulcomească bătăile inimii. Simți în buzunarul tunicii fâșâit de hârtie și se opri voios: ― Acuma să vedem scrisoarea mamei, s-o înțelegem... Doamna Bologa
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
zgribulită, murmurând din buzele-i albe: ― Doamne-Dumnezeule... Dumnezeule... Ușa se deschise larg, cu zgomot mare, izbindu-se de perete. Din întuneric apăru pretorul cu o foaie de hârtie în dreapta, în ținută de campanie, cu ochii stinși în obrajii bulbucați sub casca de fier. În dosul lui veni plutonierul, de asemenea cu cască, ținând ceva pe brațul stâng și în mână, cu privirea speriată, ca și cum ar fi fost sigur că pretorul are să-i facă vreo observație aspră. În întunericul ușii, afară, se
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
larg, cu zgomot mare, izbindu-se de perete. Din întuneric apăru pretorul cu o foaie de hârtie în dreapta, în ținută de campanie, cu ochii stinși în obrajii bulbucați sub casca de fier. În dosul lui veni plutonierul, de asemenea cu cască, ținând ceva pe brațul stâng și în mână, cu privirea speriată, ca și cum ar fi fost sigur că pretorul are să-i facă vreo observație aspră. În întunericul ușii, afară, se zvârcoleau capete multe, sclipeau ochi înfrigurați, ca o vedenie dintr-o
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
zvârcoleau capete multe, sclipeau ochi înfrigurați, ca o vedenie dintr-o baladă sângeroasă. In mijloc, neclintit, cu părul lung, puțin vâlvoiat, Apostol cerceta din ochi, fără a-i învîrti în orbite, cu luciri repezi, fața pretorului, hârtia din mâna lui, casca plutonierului. Și în fiece clipă milioane de gânduri îi răsăreau și mureau în creieri, parcă toți atomii materiei cenușii s-ar fi aprins și ar arde cu flăcări clocotitoare. Pretorul se apropie de masa pe care hârtia albă râdea neatinsă
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
lui Boteanu și apoi spre pretorul din coridor. ― Bologa... a sosit ora... Curaj! zise pretorul, dispărând imediat. Apostol se îndreptă spre ușă, trecu pragul și, în capul treptelor, se opri uluit. Ograda era plină de soldați cu făclii aprinse, cu căști lucitoare ca la o retragere cu torțe în ajunul unei sărbători mari. Flăcările sfârâiau aspru, cu lumini roșcate, cu nourași de fum necăcios. Casa cu birourile diviziei își însemna conturile în coasta dealului din spate peste care vârfurile plopilor bătrâni
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
ca pielea de șarpe. Se scârbi și începu să-și șteagră umezeala pe dunga pantalonului. În timpul acesta însă își plimba liniștit privirea peste mulțimea de fețe ciudate și necunoscute, parcă nici n-ar fi fost omenești, care se ascundeau sub căști lătărețe, în lumina făcliilor fumuroase. Mirosul de rășină arsă îi gâdila nările și fumul îl supăra fiindcă-i întuneca vederea. Plecă puțin capul și, aproape de picioare, văzu pământul deschis ca o rană urâtă, gălbuie. Groapa nu părea adâncă și lutul
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Îl salută pe unul care tocmai s-a așezat la altă masă. Apoi revine la povestea lui. Da, și așa... Udrea era În alb. Pe șantier. Avea taior pe ea, parcă s-a mai Îngrășat un pic sau o dezavantaja casca de protecție. Mă, și unde nu văd eu la ea niște cizme de cauciuc, o minune de cizme, ziceai că sunt de la magazin de lux preluate. De pe șamps elize. Maro. Că a și Întrebat-o o reporteriță de-aia fâșneață
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
zicea că numai maro au avut numărul ei. Păi de, zic și eu ca prostu’, dacă nu a plecat cu ele-n poșeta vuton de-acasă?! Uite-așa se Întâmplă, bagă franțujii lu’ sarcozi maro la taior alb și la cască de protecție roșie... Gore și Gicu se uită unul la altul... Primul se scarpină În cap, meditează câteva secunde, mai trage cu ochiul la cizme și apoi nu se abține: Păi și tu tot maro le-ai luat? Pe Georgeta
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Dară ea nu-mi răspundea Și de ciudă eu atunci Am aruncat-o-n foc. Și pe șură ne primblam Peste stuf și paie Și pe munți ne-nchipuiam. Cu fiece bătaie Mărșileam alături. Și pe cap mi se îmfla Casca de hârtie. O batistă într-un băț, Steag de bătălie. Cîntam: Trararah! Ah! v-ați dus visuri, v-ați dus! Mort e al meu frate. Nimeni ochii-i n-a închis În străinătate - Poate-s deschiși și-n groapă! Dar
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
spui că mă iubești - Și eu? eu sunt ca alții? Și tu vezi și în mine Pe-amantul unei zile, pe-un Don Juan, pe-un câne Ce-i dai și cu piciorul și după ce-l desmierzi? O rîde-mă, o cască în față-mi... tu mă pierzi! {EminescuOpIV 272} Cochetă, lunecoasă, lingușitoare, rece - Cu viața-mi sfărâmată urâtul tău petrece; Și să te vezi privită cu patimă, cu jind, Să vezi că cel mai tare se face om de rând, Cu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
dânsul. Mai îndemînă de loc nu se simte aici ori aiurea. 20Vezi-l mânând telegarii; la țară aleargă c-o grabă, {EminescuOpIV 341} Parcă gonește cu zor să stingă vr-o casă aprinsă, Dar abia dă de pragul vilei de țară și cască. Greu se-ntinde pe somn, ori caută alte petreceri, Ori dorit de oraș, se-ntoarce să-l treere iarăși. Horațiu Pietre scumpe, marmură, fildeș, icoane și statui, Bani, veșminte văpsite-n getulică purpură - mulți sunt Ce nu le au? Iar
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
este scoasă zilnic la licitație. Noi, maturii, îi vedem pe copii inteligenți. Iar ei ne consideră stupizi. Fiecare semen citește în mine o altă biografie. Nici eul nu este unitar. O parte din el o ia înainte, alta rămâne gură cască pe loc. Intuiția țâșnește dintr-un creier incandescent. Omul, singura viețuitoare fulgerată de întrebări. Întrebările ne complică dar ne și înfrumusețează viața. Victima nu este întotdeauna inocentă și nici agresorul mereu bestie. Uneori introspecția pare o necropsie spirituală. Curiozitatea exagerată
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
împreună cu doi camarazi reușise să evadeze din lagăr. Acum regreta că nu-l întrebase mai multe despre fuga din acel loc, probabil împrejmuit cu rotocoale de sârmă ghimpată, cu foișoare de pază în care soldați nemți, rigizi și nemiloși, cu căști metalice pe cap, vegheau la orice mișcare a prizonierilor. Încercase să-și închipuie barăcile în care erau ținuți, atitudinea învingătorilor față de deținuți, dar renunțase, amintindu-și doar ce-i spusese tata. “După ce-am ieșit din împrejmuire, gardienii - nu știu
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
în virtutea inerției, cum se și opriseră. Ghicindu-le nedumerirea, un sergent isteț (îi remarcă mâna stângă bandajată) le arătă pe un drum lateral, un grup de 5-6 tancuri rusești care tăiaseră coloana lor. Un ofițer coborâse dintr-un tanc, smulsese căștile de pe capetele unor soldați, le aruncase cât colo, și se răstea la români să plece acasă! De-a lungul timpului avea să se convingă, ăsta era războiul, oamenii erau diferiți și, uneori situația de învingător induce comportamente justificabile doar în
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
conștient că odată căzut pe front, actele nu i-ar mai fi fost de nici un folos. Urmară lupte grele la Leona, la Hâncești, prin sate și-n câmp deschis. Avu parte de baraje de artilerie, greu de suportat psihic. Cu casca de oțel pe cap, când înainta, își pleca în față capul, impunându-și să creadă că așa-și proteja fața de lovituri. Asculta atent sunetul fiecărui proiectil de artilerie, urmărind totodată și mișcările fiecărui ostaș. Ca un comandant realist, îi
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
pentru a vă concentra asupra sunetelor respirației și bătăilor inimii. Chiar și atunci când respirația devine atât de ușoară, încât nu poate fi auzită, continuați să vă concentrați auzul asupra ei mai curând decât asupra sunetelor exterioare. La început puteți folosi căști; - nu încercați să forțați gândurile răzlețe din minte: încercarea mentală forțată de a goli mintea este un gând și o distragere în ea însăși. În schimb, lăsați gândurile discursive și fanteziile latente să vă treacă prin minte ca un tren
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
aproximativ de 15 milioane de oameni. Particularitățile biomecanice ale mersului pe role permit includerea În lucru a unor grupe musculare, care sunt greu de dezvoltat prin alte exerciții. Eficiența lecțiilor este dată În mare măsură de echiparea tehnică: calitatea rolelor, cască, genunchiere și cotiere. Producătorii mondiali de echipament sportiv propun patru tipuri de role: de plimbare, pentru fitness, pentru acrobații (extrem), universale. Rolele se utilizează În programele de fitness pentru creșterea stării funcționale a organismului. In acest sens dețin caracteristici tehnice
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
în agheasmă). Diochi, diochi în baligă di vacă, Valentin, pentru ursâtă, pentru noroc sî chici frumos șî lăudos (face semnul crucii în apă cu sula); poati ari un spor di câștigat di făcut (scuipă și suflă) Doamne dă-i-l. (cască) Sănătatea lui (scuipă și suflă în timp ce face semnul crucii cu scoaba în apă)." Descântecele ilustrează într-o manieră populară, plastică și metaforică scopul realizării ritualului de topire și turnare a cositorului: sănătate, noroc, fericire, căsătorie, succese sociale și personale etc.
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
O figurină mai mare, cu ceva rotunjimi este o femeie grasă și rea. Mai multe bastonașe de mărimi diferite care au rezultat în urma turnării cositorului sunt interpretate ca fiind bani: euro. Secvența nr. 20 14.48-15.07 Descântă din nou... (cască) "Mihai Valentin (scuipă și suflă), Doamne! Deochi, deochi în balegă de vacă, Valentin Mihai să rămână curat, să rămână luminat, Dumnezău Sfântu' ci l-o făcut șî l-o lăsat. Șî la drum să-l păzască Dumnezău. Să iasă înainte
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o făcut șî l-o lăsat. Șî la drum să-l păzască Dumnezău. Să iasă înainte nicuratu' (scuipă și suflă), pi pustii (scuipă și suflă) drace! Ni se pare destul de intereasant faptul că femeia intră într-o stare de somnolență (cască) de fiecare dată când rostește descântecul. Nu credem că gestul este unul teatral sau, pur și simplu, gratuit. El ne amintește întru câtva de transele șamanice sau extatice însoțite de stări de somnolență. Este posibil, așadar, ca simpla rostire a
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
identificarea stimulilor are loc în paralel și fără necesitatea atenției. Ascultarea dihotomică și problema Cocktail Party urilor O altă metodă importantă ce furnizează răspunsuri la acest gen de întrebări este numită Paradigma ascultării dihotomice. Individului i se prezintă (prin intermediul unor căști) două mesaje diferite câte unul pentru fiecare ureche. De obicei problema subiectului este să ignore unul din mesaje și să se concentreze asupra celeilalte și (ulterior să poată face un rezumat al mesajului). S-au aflat foarte multe despre tipul
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
pe cărare Ziduri de piatră drumul l-au blocat. Străinul nu avea nici un blazon pe scut, Dar, ridicîndu-și sabia, cum am crezut Astfel veni. Precum osul ce-i rupt Viziera i se sfărîmă sub lovitura mea Dar ce surpriză! de sub casca grea Era chiar chipul meu ce mă privea. (Conway 1974). Referințe bibliografice Abrahams, Raphael Garvin 1987. The name of the game? Cambridge Antrophology 11(2):15-20 [299]. Abrahams, Roger D. 1974. Black talking on the streets. Bauman, Richard și Sherzer
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
În sfârșit, așa cum este el cu adevărat. O entitate virtuală este percepută efectiv (și, eventual, manipulată) de un subiect, dar fără a avea corespondent într-o realitate fizică. Bine echipat cu senzori și captatori de poziție ("mănuși de date" și "cască de vizualizare"), corpul meu se poate mișca într-un spațiu perfect imaterial, animat printr-o simulare numerică, și poate să-l facă să se miște la rându-i. Paradoxul este că Imaginea și Realitatea devin atunci indiscernabile: un asemenea spațiu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
produs de inhalat (eter, aurolac...) Halucinogene, LSD ... Ecstazy, amfetamine Altele (care) Conducerea automobilului 1. Aveți permis de conducere? 2. Atunci când conduceți... Niciodată Rar Des Întotdeauna Aveți tendința de a merge cu viteză mare? Vă puneți centura de siguranță? Vă puneți casca? Ați condus în stare de ebrietate? Ați condus după ce ați consumat substanțe? Vorbiți la telefonul portabil în timp ce conduceți? 3. Ați avut vreun accident? De ori; Nu. Sexualitate 1). Ați avut raporturi sexuale neprotejate cu o persoană pe care o cunoșteați
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Cu o noapte înainte, troienii așezaseră tabără între Scamandru și tabăra ahee și aprinseseră focuri ce păreau astre arzând în cerul unei nopți senine și luminând întreaga lume. Imaginile morții sunt, aproape toate, trimiteri la lumea vegetală: un cap, sub casca grea, se pleacă întocmai ca o floare de mac sub povara ploilor primăverii; dar eroii cad mai ales ca niște arbori; un măslin singuratic crește adiat de vânturi, plin de sevă, se umple de flori albe, apoi o pală sălbatică
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]