3,446 matches
-
vișin, câteva boabe de strugure și frunză de vie. După ce se așează în borcane, se pune deasupra o soluție făcută - 1 l de apă și o lingură de sare - după gust, o linguriță de oțet și, fierbinte, se pune peste castraveți, apoi se leagă borcanele cu celofan sau pergament. Se duc la beci după 2-3 zile. CASTRAVEȚI MURAȚI 10 kg castraveți, 6 l de apă, 6 linguri de sare, o lingură de piper, 1 ardei iute, o țelină, 2 morcovi, 2
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
deasupra o soluție făcută - 1 l de apă și o lingură de sare - după gust, o linguriță de oțet și, fierbinte, se pune peste castraveți, apoi se leagă borcanele cu celofan sau pergament. Se duc la beci după 2-3 zile. CASTRAVEȚI MURAȚI 10 kg castraveți, 6 l de apă, 6 linguri de sare, o lingură de piper, 1 ardei iute, o țelină, 2 morcovi, 2 crenguțe de cimbru, o crenguță de tarhon, mărar, 2 crenguțe de vișin, 4 rădăcini de hrean
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
1 l de apă și o lingură de sare - după gust, o linguriță de oțet și, fierbinte, se pune peste castraveți, apoi se leagă borcanele cu celofan sau pergament. Se duc la beci după 2-3 zile. CASTRAVEȚI MURAȚI 10 kg castraveți, 6 l de apă, 6 linguri de sare, o lingură de piper, 1 ardei iute, o țelină, 2 morcovi, 2 crenguțe de cimbru, o crenguță de tarhon, mărar, 2 crenguțe de vișin, 4 rădăcini de hrean, o căciulie de usturoi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
piper, 1 ardei iute, o țelină, 2 morcovi, 2 crenguțe de cimbru, o crenguță de tarhon, mărar, 2 crenguțe de vișin, 4 rădăcini de hrean, o căciulie de usturoi, 100 ml de oțet și o lingură de zahăr. Se pun castraveții într-o oală mare, se toarnă peste ei 7 l de apă fiartă cu șase linguri de sare, se acoperă cu un capac și se lasă până a doua zi. Se pregătesc borcanele cu mărar și cimbru peste care se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
o oală mare, se toarnă peste ei 7 l de apă fiartă cu șase linguri de sare, se acoperă cu un capac și se lasă până a doua zi. Se pregătesc borcanele cu mărar și cimbru peste care se pun castraveții în picioare unul lângă altul, iar printre ei se adaugă rozete de morcov, țelină, usturoi și fâșii de hrean. Se aranjează pe rânduri, până se umple borcanul. Prima apă din castraveți se aruncă, apoi 6 l de apă se pun
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
borcanele cu mărar și cimbru peste care se pun castraveții în picioare unul lângă altul, iar printre ei se adaugă rozete de morcov, țelină, usturoi și fâșii de hrean. Se aranjează pe rânduri, până se umple borcanul. Prima apă din castraveți se aruncă, apoi 6 l de apă se pun la fiert cu sare, piper, cimbru, tarhon, oțet și o lingură de zahăr. Se adaugă deasupra usturoiul rămas, vișinul, frunze de țelină, ardei iute, mărar și hrean. Se toarnă apa fiartă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
aruncă, apoi 6 l de apă se pun la fiert cu sare, piper, cimbru, tarhon, oțet și o lingură de zahăr. Se adaugă deasupra usturoiul rămas, vișinul, frunze de țelină, ardei iute, mărar și hrean. Se toarnă apa fiartă peste castraveți, se leagă cu celofan și se duc la beci. COMPOT DIN DOVLECEI 5 kg dovlecei, curățați de coajă și de sâmburi, se taie cubulețe care se pun într-o cratiță, se stropesc cu 300 g zahăr, 30 g sare de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
g sare mare, 100 g zahăr, foi de dafin, piper și boabe de muștar. În borcan, se pun, la fund, mărar, vișin, țelină, frunze de hrean, cimbru, tarhon, câteva căpățâni de usturoi și așezăm zarzavaturile spălate - pepeni verzi mici, gogonele, castraveți, morcovi, felii de țelină, mere, pere, buchețele de conopidă și varză roșie, tăiată sferturi. Se așează estetic, după care turnăm peste ele apa fiartă clocotită. Se leagă borcanul cu două rânduri de celofan și se ține la căldură până se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
ardei coarnă. La un rând de roșii se pune o mână bună de sare și tot așa, până la cantitatea dorită. La sfârșit, turnăm deasupra apă fiartă, după ce s-a răcit. SALATĂ ARDELENEASCĂ 4 kg varză, 2 kg gogoșari, 1 kg castraveți, 1 kg ceapă, 1 kg gogonele, 1 kg morcov, 1 l de oțet, 250 g zahăr, 100 g boabe de muștar, 10 g piper, 10 g coriandru, foi de dafin Se taie varza fideluță și celelalte, toate, se taie julien
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
lăsăm să stea timp de patru - cinci ore, timp în care lasă zeama. Îi scurgem de zeamă și îi băgăm unul în altul. Punem în punguțe câte o porție de 12 - 14 bucăți. Legăm bine pungile și dăm la congelat. CASTRAVEȚI CU ARDEI IUȚI Patru castraveți mari, patru ardei roșii, trei ardei verzi, doi ardei iuți, doisprezece căței de usturoi, 750 ml de oțet, 400 gr. de zahăr, opt fire de cimbru. Se spală bine ardeii și castraveții și se curăță
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
patru - cinci ore, timp în care lasă zeama. Îi scurgem de zeamă și îi băgăm unul în altul. Punem în punguțe câte o porție de 12 - 14 bucăți. Legăm bine pungile și dăm la congelat. CASTRAVEȚI CU ARDEI IUȚI Patru castraveți mari, patru ardei roșii, trei ardei verzi, doi ardei iuți, doisprezece căței de usturoi, 750 ml de oțet, 400 gr. de zahăr, opt fire de cimbru. Se spală bine ardeii și castraveții și se curăță de semințe, apoi se taie
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
dăm la congelat. CASTRAVEȚI CU ARDEI IUȚI Patru castraveți mari, patru ardei roșii, trei ardei verzi, doi ardei iuți, doisprezece căței de usturoi, 750 ml de oțet, 400 gr. de zahăr, opt fire de cimbru. Se spală bine ardeii și castraveții și se curăță de semințe, apoi se taie fâșii. Ardeii iuți se taie rondele și se curăță de semințe. Oțetul se pune la fiert cu zahăr și cu mirodenii, iar atunci când clocotește se pun legumele și se opăresc timp de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
cu mirodenii, iar atunci când clocotește se pun legumele și se opăresc timp de cinci minute. Le scoatem și le punem în borcane cu două fire de cimbru și semințe de mărar, după care turnăm oțetul deasupra și ducem la cămară. CASTRAVEȚI ÎN OȚET Un litru de apă, 100 ml de oțet, o lingură de sare, o lingură de zahăr. Se pun la clocotit timp de cinci minute. Se adaugă ceapă tăiată peștișori, rondele din morcov, felii de hrean, foi de dafin
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
100 ml de oțet, o lingură de sare, o lingură de zahăr. Se pun la clocotit timp de cinci minute. Se adaugă ceapă tăiată peștișori, rondele din morcov, felii de hrean, foi de dafin și căței de usturoi. Se pun castraveții în borcane, apoi se adaugă mirodenii și zarzavat, după care turnăm baițul deasupra, legăm borcanele și le punem la Bain - Marie timp de 20 de minute. Lăsăm acoperit la răcit, apoi dăm la beci. CIUPERCI MURATE 1,5 kg. de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
lor fiind mărginit de un brâu de piatră cubică pe care, ziua, studenții se așezau să ciorovăiască la soare. Acolo ne strângeam, seara, după ce se lăsa un pic întunericul, toți copiii străzii, la iarbă verde, noi ziceam „la excursie“. Consumam castraveți cruzi (cu cât mai mari, cu atât mai apreciați), pe care îi curățam cu briceagul sub vigilența șefului nostru, un tânăr, poate student, căruia îi spuneam chiar „șeful“ - după cum ne învățase el. Locuia în demisolul universității, într-unul din apartamentele
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
oraș. Fiecare își vede de treaba și de dorul lui și de cercul său. Acum câteva luni am fost fericită alături de o familie de români. O zi memorabilă. Într-o după-amiază oarecare m-am trezit mâncând șuncă afumată din Ardeal, castraveți murați și gogoșari cu aroma soarelui din grădină. Gusturi uitate și glume despre prășit... El, zidar cu palmele grele și unghiile mâncate de ciment, povestea hâtru cum face collazione dimineața. În țară, în tinerețe, ieșea desculț pe drum. Mai ia
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
10-a lună) 1794 I decadă J 19 Primidi 1 Secară V 20 Duodi 2 Ovăz S 21 Tridi 3 Ceapă D 22 Cvartidi 4 Veronica L 23 Chintidi 5 Catîr M 24 Sextidi 6 Rozmarin M 25 Septidi 7 Castravete J 26 Octidi 8 Hașmă V 27 Nonidi 9 Absint S 28 Decadi 10 SECERA a II-a decadă D 29 Primidi 11 Coriandru L 30 Duodi 12 Anghinare M 1 Tridi 13 Micsandra M 2 Cvartidi 14 Lavanda J
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
C-au murit de gălbinare, Numai una a rămas Și-aia moare de necaz.” Se prindeau și fetele în horă. O pereche se desprindea din cerc și continua să joace în doi, în interiorul cercului. Acum se stiga astfel: „Foaie verde castravete, Schimbă fata măi băiete! Fata trecea la locul ei, iar băiatul poftea la joc altă fată. Continuau să joace până se auzea strigătură: „Frunză verde siminoc Treci băiatule la loc!” Acum trecea băiatul la loc, iar fata poftea la dans
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
joc altă fată. Continuau să joace până se auzea strigătură: „Frunză verde siminoc Treci băiatule la loc!” Acum trecea băiatul la loc, iar fata poftea la dans un alt flăcău. Ei jucau până se auzeau din nou stigăturile: „Frunză verde castravete....”, și așa mai departe. După aceste cinci jocuri, urmau altele fără o anumită ordine. Astfel se mai juca „Mânioasa”, „Ațica”, „Ardeleanca”, Ciobănașul”. Jocul „Mânioasa” se juca în perechi. Când fetele treceau de la un flăcău la altul se striga: „Frunză verde
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
4 la 2. Tot în Cuba, a aplicarea de guano la culturile de porumb a determinat o creștere a densității plantelor cu 20%, a procentului de masă uscată cu 30% și a înălțimii lor cu 40%. Utilizat la culturile de castraveți s-a obținut o sporire a producției cu aproximativ 40%, la roșii cu 42%, iar la ridichi b beneficiile au fost de 45%. Utilizarea de guano l la flori și plante ornamentale a accelerat procesul de creștere, a dat plantelor
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Wesm. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă peste 60 specii de plante gazdă, ce aparțin la circa 14 familii botanice. La legume atacă preferențial tomatele și pătlăgelele vinete și într-un procent mai redus castraveții și ardeii. Larvele se dezvoltă între cele două epiderme ale frunzelor, ducând o viață minieră. Ele rod galerii sinuoase, sinuoase, uneori ramificate, de circa 1 mm grosime, uniforme pe toată lungimea lor. La suprafața frunzelor, galeriile au culoarea cenușie, sunt
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
în straturile superficiale ale solului, preferând locurile umbrite și umede. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă peste 140 specii de plante spontane și cultivate. Sunt preferate următoarele specii de legume: salata, varza, conopida, tomatele, castraveții, dovleceii, morcovul, ștevia etc. Atacul se manifestă în vetre, atât pe organele subterane, cât și pe frunze. Sunt preferate plantele tinere. Larvele și adulții rod frunzele din care nu rămân intacte decât nervurile. În culturile de morcov, pătrunjel etc., limacșii
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
mod de dăunare. Este un dăunător polifag, care atacă peste 50 specii de plante gazdă, din diferite familii botanice. Produc pagube atât în câmp, cât și în spații protejate. Cele mai mari daune se înregistrează la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, ceapă, cartof, tutun, plante ornamentale (garoafe, mușcate, crizanteme, frezii, ciclamen etc.). Adulții și larvele se localizează pe partea inferioară a frunzelor, dar și pe lăstar și flori, înțepând și sugând sucul celular. Pe organele atacate apar pete de culoare galbenăargintie
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
plante din familii diferite, producând pagube la culturile de cereal, plante tehnice, plante medicinal și legume. Pot ataca și puieții din pepiniere și școlile de viță. Adulții se hrănesc cu elementele florale ale inflorescențelor de umbelifere și graminee. Atacă preferențial castraveții și pepenii verzi, începând din momentul germinării semințelor și până la apariția plantulelor la suprafața solului, determinând pieirea lor în masă. Atacul este favorizat de formarea în interiorul cuiburilor a unei cruste compacte, care împiedică evaporarea apei și sub care viermii sârmă
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
intrat în diapauză estivală; o folosirea unei cantități mai mari de semințe la semănat în cazul solurilor puternic infestate. Măsurile curative rămân și în prezent principal metodă de limitare a atacurilor și constă în: o tratarea semințelor de pepeni și castraveți cu 3 - 4 zile înainte de semănat cu produsul Cruiser 35 ST în doză de 0,6 kg/100 kg semințe; o administrarea cu 5 - 6 zile înainte de semănat cu Sintogrill 5 G sau Gryllosin 5 G în doză de 50
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]