2,476 matches
-
în curs de instituționalizare conțineau istorii etatiste, ale principatelor Țării Românești, Moldovei și Transilvaniei, în care trecutul și devenirea lor istorică erau decupate în funcție de frontierele de stat. Privite retrospectiv, din unghiul statului național unitar român, aceste narative istorice pot fi catalogate drept provinciale, întrucât fiecare urmează firul istoric al propriei entități statele, utilizând tototadă un cadru geografic de referință circumscris de limitele principatului în cauză. Pe scurt, atât pe verticala timpului istoric, cât și pe orizontala spațiului geografic, istoriile conținute de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
primire critică apariția Dialecticii naționalismului (1936) semnată de N. Roșu. Injectată cu un amestec de satiră necruțătoare și vădită îngrijorare morală, textul semnat de T. Teodorescu-Braniște (1936), publicat inițial în revista Cuvântul Liber și tipărit ulterior în formă de broșură, cataloghează fără prea multe reticențe diplomatice naționalismul propovăduit de Roșu ca expunând "doctrina bâtei". Nici N. Ionescu (care a preferat rolul de inspirator din umbră), nici N. Crainic (în ciuda numeroaselor articole publicate în diferitele "foi huliganice), "n'a[u] izbutit să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Iorga), criticismul istoriografic consideră că "nu există și n-a existat niciodată antinomie între adevăr să fie numai adevăr și interesele reale ale țării" (Giurescu, 1937, p. 59). Tocmai această profesiune de credință epistemologică l-a determinat pe Iorga să catalogheze noul curent drept "o școală de negare, o școală de cârtire, o școală de ofensă", care pângănește interesul patriotic producând o "istorie antinațională" (Iorga, 1936, p. 50; Giurescu, 1937, p. 47). Ciocnirea pasională dintre reprezentanții celor două generații și viziuni
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de raportare la trecut este dramatic redefinit în deplin acord cu noua agendă politică postbelică. După cum vom vedea în capitolul următor, lovitura percutată de Roller asupra istoriografiei românești, cu intenția subsidiară de reconfigurare radicală a structurii memoriei colective, poate fi catalogată folosind sintagma lansată de L. Eastman (1990) de "revoluție avortată" (abortive revolution). Cu o singură calificare crucială: în prezenta discuție este vorba despre o "revoluție mnemonică avortată" și nu despre una socio-politică, întrucât proiectul comunist desfășurat în societatea românească, în ciuda
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românilor (Verdery, 1991, p. 122). Documentul programatic care revelă noua turnură națională a retoricii oficiale sancționate de către partid este Programul Partidului Comunist de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism (1975). Titlul "rebarbativ", cum îl cataloga istoricul V. Georgescu (2008), anunță noua dogmatică a politicii de stat, Programul... constituind "Carta fundamentală ideologică, teoretică și politică a partidului" (1975, p. 24). Programul PCR, proiectat ca busolă ideologică și "călăuză pentru întregul popor" (p. 214), statuează și "politica
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca faptul că și Unirea din 1918 este tratată în spiritul determinist al necesității istorice de unificare a statului național. Istoriografia rolleriană a obscurizat complet orice motivație naționalistă (de "reîntregire a unității naționale") a participării României la Primul Război Mondial, catalogat după indicațiile leniniste drept "război imperialist". În plin național-comunism, se revine la versiunea prevalentă în perioada interbelică, a Războiului de Reîntregire Națională. Iată cum este raționalizată pe criterii naționale participarea României în război, păstrându-se în același timp retorica războiului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
transformând-o într-o memorie socialistă. Schimbarea de regim produsă în 1947 (de la monarhie la democrație populară) s-a repercutat cvasi-instantaneu asupra reorganizării radicale a trecutului românesc de pe baze naționale pe temelii socialiste antinaționale. Chiar dacă, datorită efemerității sale, poate fi catalogată ca o revoluție mnemonică abortivă, reorganizarea radicală a trecutului românesc petrecută în epoca postbelică întruchipează modelul ideal-tipic al revoluției mnemonice totale instantanee, atotcuprinzătoare, programată de sus-în-joc de autoritățile statale și executată cu brutalitate simbolică la adresa tradiției instituite de aducere aminte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fost practic utilizat în procesul educativ. După acest experiment eșuat, evoluția literaturii didactice dedicată istoriei în postcomunismul românesc poate fi categorizată în trei perioade diferite, răspântiile dintre cele blocuri discursive constând în două renovări structurale. Cele trei perioade pot fi catalogate drept: i) perioada inerției discursive (1991-1997), în care este menținut principiul manualului unic, fapt care perpetuează monofonia discursului istoriografic pe același schelet analitico-interpretativ articulat în faza național-comunismului, din care sunt înlăturate vertebrele explicit comuniste (cum ar fi referirile la PCR
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
societății. Nici chiar "revoluția antinațională" înfăptuită de socialism nu a rupt-o total cu memoria națională sedimentată în conștiința istorică de-a lungul secolului naționalist de existență românească (1848-1947). Dincolo de reconfigurările de substanță, pe care ne-am chinuit să le catalogăm în partea de analiză empirică a lucrării, formula rolleriană a memoriei istorice românești este fundamentată, în mare, pe aceleași baze structurale în care a fost turnată și formula națională a memoriei românești. Marja de variație în cadrele căreia a fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ideologiei, se poate remarca faptul că, pentru a fi ideologie, un sistem de credințe, idei sau valori trebuie să dețină o coerență internă. Totodată, o ideologie se anunță mereu printr-o structură care se află în contrast cu ceea ce nu poate fi catalogat drept ideologie (și aici regăsim caracterul referențial al conceptului). Nu mai puțin, întrucât implică un set de idei sistematizate, ideologia presupune un anumit grad de abstractizare, dar și o anumită specificitate ce poate fi regăsită la nivelul caracterului său programatic
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
de victime; ¾ industrializarea forțată, fenomen ce a condus la deplasarea masivă spre oraș a populației rurale. Exasperat de rezultatele recensământului din 1937 ce relevau tocmai aceste aspecte, Stalin anulează datele acestuia și execută staful de statisticieni care l-a condus, catalogându-i drept „cuib de vipere” și lansează sloganul „Omul capitalul cel mai prețios”. Sunt doar câteva exemple suficient de evocatoare pentru a arăta că intervenția politicului, indiferent de pârghiile pe care le-ar folosi, nu reușește să modifice În mod
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
transatlantice și europene au fost făcute. Jacques Chirac, referindu-se la poziția pro-intervenție, pro-americană, a unor țări central și est-europene, inclusiv România, a susținut că acestea au pierdut o bună ocazie să tacă, observație pe care președintele Ion Iliescu a catalogat-o drept irațională. Probabil că cel ce ar fi trebuit să tacă era Donald Rumsfeld, fără comentariul căruia lucrurile nu ar fi contribuit la crearea unor conotații periculoase pentru noi concepte geostrategice, după prăbușirea zidului Berlinului. Urma, la sfârșitul anului
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
dificil să procedezi astfel. Lingușirea unui șef pe care nu îl simpatizezi sau nu îl respecți contrazice toate principiile. Unii dintre noi consideră atît de dizgrațioasă această practică a remarcilor laudative, încît o taie de pe lista opțiunilor. înainte de a o cataloga astfel, consider eu, ar fi indicat să cîntărești puțin avantajele. Da, lingușirea cuiva îți poate lăsa un gust amar pentru scurt timp, dar cît de mare este profitul pe termen lung? Uneori poate fi uriaș. Laudă-ți șeful Toate sistemele
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
pornind de la actul hermeneutic în jurul romanului Doctor Faustus de Thomas Mann. Adrian Leverkühn ar întrupa secundarul, iar Serenus Zeitblom principalul. Cu această identificare, Virgil Nemoianu răstoarnă atât interpretarea curentă a romanului, cât și intențiile auctoriale. De regulă, Adrian Leverkühn este catalogat ca spiritul demonic al romanului. Nu, zice Virgil Nemoianu, adevăratul diavol este Serenus Zeitblom, căci el reprezintă principalul, omogenul, mișcarea entropică, comunitatea germanică interbelică. Din contră, Adrian Leverkühn e secundarul, marginalul, neobișnuitul, alienarea, reacțiunea 140. Principalul, adică poporul german, devine
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
în manualele școlare. S-a recunoscut, totuși, situația de Ianus bifrons a lui Nichita Stănescu, îndreptat cu un ochi spre modernismul interbelic și cu altul spre un viitor nedefinit, din păcate. Din acest punct de vedere, Nichita Stănescu poate fi catalogat ca poet "median", punte de trecere dintre două paradigme literare, cum a fost, la vremea lui, Eminescu. Cum postmodernismul n-a fost decât un simptom de hipermodernism, neconstituindu-se într-o veritabilă nouă paradigmă culturală, și cum Nichita Stănescu n-
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
gol, fără a o lăsa să nască copii, o îmbolnăvește pe femeie. Instinctul pentru perpetuarea speciei se intensifică, dirijând femeia în acțiuni pentru obținere seminței masculine și a sarcinii. Aceste acțiuni o fac pe femeie rea de muscă (cum o cataloghează societatea) sau cățea în călduri. Starea femeii, cu sexul frecat în gol, se poate deteriora, femeia poate deveni vampir, așa cum este prezentată în filmul Dracula, gata să devoreze bărbatul, pentru a extrage din el, sămânța masculină. În afară de comportament, se alterează
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
m]car nu se diminueaz] vizibil, pe parcursul dezvolt]rii civilizației. Este inc] foarte activ] și în propria noastr] cultur]. Dac] p]rinții moderni nu ar afișa mai mult] grij] și afecțiune fâț] de propriii copii în raport cu toți ceilalți, ar fi catalogați drept monștri. În mod foarte natural, noi ne consum]m resursele f]r] rezerve pentru a satisface chiar și nevoilor minore ale familiei sau ale prietenilor, înainte de a ne gândi m]car la nevoile cruciale ale str]inilor. Ni se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
just] a lui Dumnezeu elimin] orice posibilitate că El s] conduc] credincioșii, în mod deliberat, spre acte p]c]toase. Din punct de vedere istoric, școala de gandire Mu’tazila a disp]rut, iar p]rerile sale nu au fost catalogate drept acceptabile pentru majoritatea tradiționaliștilor. Combaterea principalelor puncte de c]tre cei din urm] sugereaz] o orientare diferit] înspre sursele de la care deriv] valorile etice și înspre contextul de credinț] în care acestea dobândesc o semnificație. Poziția tradiționalist], așa cum este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
etice, care guverneaz] chestiuni legate de dreptatea economic] și social] și de strategii morale utilizate pentru a soluționa probleme de s]r]cie și dezechilibru, au câștigat din ce in ce mai mult] important] în contextul etic musulman. Indiferent dac] aceste r]spunsuri sunt catalogate drept „moderniste” sau „fundamentaliste”, toate acestea reflect] citate specifice din simbolurile și modelele musulmane mai vechi, iar prin regândirea și reafirmarea normelor și a valorilor se utilizeaz] diferite strategii de includere, excludere și codificare a reprezent]rilor specifice ale Islamului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
virtuos, l]udabil), iar a nu proceda în felul acesta este irațional și necinstit întotdeauna. Cea de-a doua form] este interesat] doar de prima parte a afirmației anterioare și nu consider] c] neurm]rirea propriilor interese trebuie s] fie catalogat] întotdeauna drept irațional] și nedreapt]. Egoismul raționalist se caracterizeaz] printr-un înalt grad de credibilitate. Exist] tendința de a crede c] o acțiune contrar] intereselor personale necesit] justificare, iar aceast] justificare este obținut] tocmai dovedind c] acțiunea corespunde, la urma
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau de larg este cercul celor care pot avea drepturi. Totuși, dac] criteriul adoptat este prea extins, susținerea drepturilor își va pierde puterea unic]; dac] este prea restrâns, vă sl]bi importantă putere intuitiv] a noțiunii, omițând categoriile de oameni catalogați drept fundamentali. Unele dintre aceste probleme mai sunt discutate în cuprinsul acestui volum, de exemplu, în capitolul 24, „Etică mediului înconjur]tor”, capitolul 25, „Eutanasia”, capitolul 26, „Avortul” și capitolul 30, „Animalele”. 2) Care poate fi conținutul său obiectul unui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi pedepsit cu 10 ani de închisoare, aceasta ar fi considerat] o pedeaps] excesiv]. Pe de alt] parte, dac] un criminal cu sânge rece ar fi eliberat dup] doar o s]pt]mân] petrecut] în închisoare, aceast] pedeaps] ar fi catalogat] drept una excesiv de ușoar]. Cum determin]m ins] cantitatea potrivit] de pedepsire a diferiților infractori? Teoriile pedepselor încearc] s] r]spund] acestor întreb]ri și celor legate de acestea. Scopul acestor teorii nu este acela de a explica prevalența unor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este un livresc sau, mai corect spus, „un poet al livrescului” (Laurențiu Ulici), în schimb notele de călătorie (Miazăzi-Miazănoapte) sunt adevărate „memoriale de sentimente”. Afiliat de unii critici liricii ardelene, în descendența lui Lucian Blaga sau a lui Radu Stanca, catalogat de alții drept un „tradiționalist emancipat” (Marin Mincu), V. este mai de grabă „un suflet romanțios și cavaleresc, elegiac și ironic în același timp, cu finețuri caligrafice” (Nicolae Manolescu). Prin întoarcerea perpetuă la vârsta de aur a copilăriei, la matcă
VIJEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290573_a_291902]
-
70-’80, În antiteză cu realitățile istoriografice ale anilor ’50, având aici chiar dialoguri istoriografice extrem de consistente, același lucru fiind valabil și În disputa istoriografică româno-maghiară, sau reevaluarea unor momente sau personalități din istoria României. Fenomenul a fost foarte inspirat catalogat de Vlad Georgescu drept „reinterpretarea adevărurilor istorice abia reinterpretate” . Încă din a doua jumătate a anilor ’50 istoriografia românească a realizat primele gesturi recuperatoare În sens național. Subiecte interzise până deunăzi Încep să fie creionate, chiar dacă numai În conturul acestora
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
Însuși acceptând că acesta era o mare personalitate a istoriei naționale, fără a se ridica Însă la „Înălțimea revoluționarilor democrați” din epocă, precum Nicolae Zubcu Codreanu sau Eugen Lupu, Carol I, ca exponent al regalității În România, nu putea fi catalogat decât În termeni absolut negativi. Într-o Sinteză asupra tendințelor rezultate din lecturarea lucrărilor editoriale și a studiilor din publicațiile periodice având ca tematică istoria patriei (ianuarie 1973 iulie 1974), elaborată de Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor, din 12
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]