2,183 matches
-
treptat, pe măsura posibilităților. Gata! Acum se puteau căsători, puteau să-și întemeieze o familie. Într-adevăr, părinții mei s-au căsători civil la primăria orașului Cernăuți, după care s-au cununat la o biserică ortodoxă. Mama a trecut de la catolicism la ortodoxism fără niciun regret și fără dificultate, deoarece mai multe sunt elementele care apropie cele două religii decât cele care le separă. Petrecerea a avut loc acasă, în noua locuință, în prezența unui grup restrâns de persoane, mai ales
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
și Keilh Hitchins (p.279). Stând sub ocupație, uneori ei s-au prefăcut că acceptă, am mimat loialitatea față de „bunul Împărat”, au acționat în cadrul legilor care veneau de la Dieta din Viena, le-au suportat, dar nu cu pasivitate. Germanizarea și catolicismul, bucovinismul, imigrările, deportările, focul de armă, prădăciunile, deposedările, alcoolismul au fost respinse de publicistica timpului care i-a ajutat pe români la acțiuni care, în timp, iau călăuzit către independență. Intelectualitatea bucovineană, profesorii, învățătorii, preoții și avocații, juriștii în general
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
argumentului filologic, care constituie baza lucrării, ea a fost criticată de comisia în fața căreia a fost susținută, în așa fel încât tânărul doctor nu a putut primi calficativul maxim 3. Iar imediat după terminarea războiului, Jean de Menasce, convertit la catolicism și devenit preot dominican, recenzând admirativ cea de-a treia și ultima carte a lui Wikander, Feuerpriester, remarca: „...on n’éprouve plus le vertige que procurait naguère la lecture de son ouvrage sur le Männerbund iranien”4. În primii ani
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de Menasce (1902-1973): a urmat studii de drept și filosofie și, grație acestei din urmă specializări, a tradus lucrări ale lui Bertrand Russell sau Max Scheler, dar și John Dee sau T.S. Eliot. De origine iudaică, s-a convertit la catolicism, intrând ulterior în Ordinul dominican. După al doilea război mondial, interesul său major s-a îndreptat către religiile Iranului pre-islamic, domeniu în care s-a remarcat prin câteva contribuții majore: traducerea din pehlevi a tratatului medieval de apologetică mazdeeană Skand-Gum³nșg
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
un bine. Nici Domnul nu intră nechemat". Crede că secretul vieții îl dă echilibrul. Trei pericole amenință creștinul occidental: raționalismul, sentimentalismul și moralismul. Cumva blagian sînt trecute în revistă marile ramuri ale creștinismului: "Protestantismului mai ales îi dă tîrcoale moralismul. Catolicismului, raționalismul; iar sentimentalismul bîntuie pe unde poate, pretutindeni. Ortodoxia, firește, nu trece cu vederea nici rațiunea, nici sentimentul și nici morala. Pe toate trei se sprijină și tustrelelor le face loc. Dar pe deasupra lor așează harul care le îmbină și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
dar... ce s-a Întâmplat cu țările vecine nouă, de la Nord, cu care am Împărțit atâta amar de decenii cealaltă „libertate”, de a urî pe burghez, proprietatea, propria istorie și Apusul? Ce i-a făcut să se redreseze mai iute? Catolicismul, o mișcare de underground mai bine organizată - și, În fapt, reală, cum a fost formidabilul Solidarności! -, alte reflexe În istoria lor În ce privea rezistența lucidă și solidară față de autocrațiile de orice fel, interne sau externe?!... Nu știu, nu știm
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
târziu de originile lor latine. Aceasta deoarece, pe când În Occident Înflorea Renașterea, ei se aflau integrați În cultura slavonă a Răsăritului. Reperele lor culturale nu erau latine, ci grecești și slave, determinate de apartenența lor la Biserica ortodoxă. De fapt, catolicismul și ortodoxia Împărțiseră Europa În două, indiferent de limbi și de etnii. Europa latină era Europa catolică (devenită parțial protestantă În secolul al XVI-lea). Polonezii, deși slavi, aparțineau, prin catolicism, spațiului latin. Românii, deși vorbeau o limbă romanică, aparțineau
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
determinate de apartenența lor la Biserica ortodoxă. De fapt, catolicismul și ortodoxia Împărțiseră Europa În două, indiferent de limbi și de etnii. Europa latină era Europa catolică (devenită parțial protestantă În secolul al XVI-lea). Polonezii, deși slavi, aparțineau, prin catolicism, spațiului latin. Românii, deși vorbeau o limbă romanică, aparțineau, prin ortodoxie, spațiului slav. Ei chiar scriau, și aveau să scrie până În plin secol XIX, cu caractere chirilice, la fel ca bulgarii, sârbii și rușii. Ce contează mai mult: originile Îndepărtate
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de presupus că o nouă istorie glorioasă o așteaptă În viitor. Orientarea latinistă a fost continuată și amplificată de curentul numit „Școala ardeleană“. Contextul său istoric Îl constituie anexarea Transilvaniei la Imperiul Habsburgic, urmată la scurt timp de aderarea la catolicism — În varianta numită „greco catolică“ (catolică de rit oriental) — a unei părți dintre români. Față de ortodocși, greco-catolicii au dispus de unele facilități de ordin cultural și religios. S-au Înființat școli românești greco-catolice, iar unii tineri și-au putut continua
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Italia, la Padova. Să nu confundăm Însă contactele și influențele cu structurile. Cadrul de viață și atmosfera tradițional-ortodoxe, Încă de tip medieval, contrastau cu dinamismul transformator al Occidentului. În secolul al XVIII-lea se produce prima breșă importantă. Trecerea la catolicism — În varianta greco-catolică — a unei părți dintre românii transilvăneni a avut drept urmare redescoperirea latinității și afirmarea raporturilor simbolice cu Roma. Dar era aici mai mult un argument În susținerea unor revendicări de ordin național decât un proiect global de modernizare
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
după cum am arătat deja. Românii se adaptează repede, cel puțin formal. Biserica Încearcă și ea, ca Întreaga societate românească, să Îmbine naționalismul cu europenismul. Este Biserica ortodoxă care În ultimii ani s-a deschis cel mai mult spre dialogul cu catolicismul (În contradicție, s-ar zice, cu ostilitatea manifestată acasă față de greco-catolici). În 1999, Papa Ioan Paul II a venit la București și a fost primit triumfal. Iar patriarhul Teoctist i-a Întors vizita la Vatican. Consolidându-și perseverent propria identitate
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
valabilă. Digul creștin s-a ancorat într-un gregar imemorial, cu prețul a numeroase fisuri pentru a nu se volatiliza în morală școlară. Înrădăcinarea-fărâmițare este plătită cu prețul cel mai mare: dacă, orice-ar face ea, Polonia aparține Occidentului prin catolicismul ei, Europei răsăritene și slave îi vine greu să se coaguleze îndărătul liniei sale de fractură ortodoxă. Dar cum e mai bine: universalul în stare gazoasă sau particularul în stare solidă? Să te pitești în bibliotecă pentru a-ți salvgarda
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
religie, nu era oare, la origine, numele nobil al unei glorificări tribale? Vitalitatea unei confesiuni n-o exprimă cumva pe cea a crustaceului numit Bernard-l'hermite, care-și face o carapace din cochiliile părăsite de alte vietăți? Marea Britanie anglicanism, Polonia catolicism, Rusia ortodoxie... Neologismul teocrație a fost creat de Flavius Iosif pentru a caracteriza regatul Iudeii. Orientul ortodox, cu mozaicul său de biserici autocefale și cu ideea sa că fiecare comunitate locală manifestă întreaga Biserică sugerează că operațiunea nu trebuie lăsată
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
altora. *1 Ideile mari sunt acceptate după ce au îmbătrânit. Tot Voltaire, mi se pare, spunea că sălbaticii ucid pe oameni și-i mânâncă, din motive religioase și economice, pe când europenii i-au ars pe încetul fără scop, motivând că apără catolicismul și fac plăcere lui Dumnezeu. Moartea, dezamăgirea cea mare și ultima. *1 Moșneag cu metresă: orb cu ochelari. Amorul tiran al eroilor și al poltronilor, al zeilor și al iepurilor. O doamnă avară întrebuințează bărbații altora, ca să cruțe pe al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai puternici de la nord, sud și vest: dominația Bizantinilor, a Spaniolilor, Venețienilor, Austriecilor și Turcilor. Puțină vreme Raguza (Dubrovnic) a avut independența ca republică aristocratică; pe urmă s-a supus, păstrându-și numai caracterul cultural slav. Religia dominantă a fost catolicismul alături cu ortodoxia și mahomedanismul. Cineva a spus că Iugoslavia a izbutit să împace două alfabete, trei religii, patru limbi, cinci republici. Anghel a dovedit facultatea de a descoperi oameni de aici care vorbesc românește. Ciudat că Românii și Sârbii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care îi numește acum “frați și prieteni”. Lui Alexandru, marele duce al Lituaniei, îi reproșa în 1499 că nu a respectat tratatele încheiate cu Ivan al III-lea, silind-o pe fiica acestuia (care îi devenise soție) să treacă la catolicism sau asmuțindu-i pe tătarii de pe Volga împotriva Moscovei. În 1501, când se punea iarăși problema organizării unei cruciade, domnul i se adresa lui Ivan al III-lea prin solul său: “Și bine ar fi ca și tu cu creștinii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1906-1926). Reputatul istoric s-a preocupat, cum era firesc, și de zona natală. Într-o altă lucrare, intitulată Originea Hușilor, scria: „Hușii își trag numele lor de la Husiți, care venise prin aceste locuri, și care au fost nevoiți a primi catolicismul”. Sau, reformulat: „Pe la 1460, pe timpul lui Ștefan cel Mare, ei (husiții, n.a.) se așază în Huși, căruia îi și dau numele”. Mai mult, Gh. Ghibănescu conclude: nu numai că husiții au dat numele târgului Huși, ci au locuit aproape de vatra
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1591, an în care se sfârșea și domnia lui Petru. În fața insistențelor papei, prin reprezentanții săi în Moldova, călugării iezuiți, coloniile de husiți de la Huși și Roman nu puteau rezista mult timp și, în cele din urmă, au revenit la catolicism. În 1582, John Newberie, după ce a făcut o lungă călătorie în Asia, a traversat Europa, prilej cu care a ajuns și în Moldova, pe care a numit-o Bogdania. La 6 mai se afla la Fălciu, iar la 8 mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mai mare decât al românilor ortodocși: „Oppidum Hus non tam valachis quam Hungaris in colis transieram”. Cine exagerează și din care motive, este greu de stabilit. Totuși, numărul mic de catolici arată faptul că ori reîntoarcerea husiților din Huși la catolicism n-a fost generală, așa cum afirma M. T. Fegedin în 1571, o mare parte dintre ei păstrând vechea credință, ori informațiile pe care le-a primit nu au fost exacte. Din diverse motive, dar și din cauza lipsei de preoți, husiții
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
case”. Așadar, în 1630 la Huși se găseau 80 de case, o biserică și un preot, iar în 1632 erau 300 de locuințe, din care 120 de case care aparțineau luteranilor, convertiți în parte la ortodoxism, iar altă parte la catolicism. În anul următor - 1633 -, călugărul Niccolo Barsi din Lucca, în timpul vizitei prin Huși, nota o cifră mai mică: „O sută de case de catolici și un călugăr dominican, care era duhovnicul lor”. În ceea ce privește prima biserică catolică din Huși, din informațiile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dovedit a fi o sursă de informații extrem de importantă pentru cunoașterea universului catolic moldovean, întrucât, ca urmare a vizitelor episcopului în toate parohiile de acest rit din Moldova (octombrie 1646-ianuarie 1647), a întocmit o sinteză, datorită căreia aflăm amploarea răspândirii catolicismului aici, dar și despre credincioșii de acest rit din zona Hușilor: în cele 40 de localități vizitate, trăiau 5.937 de catolici, ce alcătuiau 1.051 familii, păstoriți de 10 preoți și 13 dascăli. Multe alte detalii se referă la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
682 de familii, „oameni dârji, în stare a-și bate preotul și a-l aduce cu sila din cârciumă și-i întreceau pe ai noștri și în ce privește gospodăria”. Ca număr, această populație s-a menținut și după ce a revenit la catolicism. Cifra poate fi considerată exagerată, deoarece făcând un calcul, constatăm că în Huși erau 3.400 de suflete. Dacă adăugăm românii, înseamnă că Hușii aveau în 1646 o populație numeroasă (o asemenea situație demografică va fi mult mai târziu). Gh.
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
realitatea la fața locului. Dat fiind caracterul contradictoriu al afirmațiilor, în cazul nostru de mare importanță, este mai probabil faptul că au notat ceea ce li s-a spus de către persoane din anturaj, fără a verifica știrea. Fără îndoială, amploarea răspândirii catolicismului în zona Hușilor este o temă de cercetare importantă, situată la confluența istoriei românilor cu istoria ecleziastică, care a interesat istorici de marcă, dar și pe aceia locali, iar coordonatele care o încadrează sunt date în primul rând de demografie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să și ia funcțiunea în primire, a fost dat afară cu violență de preoți. Nu am aflat dacă printre ei se aflau și complicii lui din ajun. [Mai târziu, pentru a lucra mai bine asupra po pilor, a trecut de la catolicism la cuziști.](Ibidem, p. 41.) Didina Cantacuzino și Zoe Romniceanu erau cu drept cuvânt foarte mândre de re zultatul obținut prin energia lor. De slujba de Bobotează am fost toate la Mitropolie - Pia, Lia, Didina, Zoe Romniceanu, doamnele general Zetta
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Statele înseși cele europene au trecut la preluarea unei părți însemnate din fabuloasa avere a Bisericii. În fața acestei situații, papa Leon al XIII-lea decretează, prin Epistola encyclica De Philosophia Scolastica Aeterni Patris (1879), filosofia tomistă ca doctrină oficială a catolicismului. De ce tocmai filosofia tomistă? Pentru locul pe care rațiunea îl ocupă în acest sistem filosofic. Pentru că, pe de o parte, în concepția lui Toma d'Aquino filosofia se sprijină pe rațiune și, pe de altă parte, aceeași rațiune este pusă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]