3,958 matches
-
sau nu în vin, măselarița „tulbură mintea și se suie la cap” (Naturalis historia, XXV, 35-37) (38, pp. 207-208). Efectul delirogen al plantei este sugerat și de numele ei. Plinius spune că romanii numesc măselarița altercum/alterculum (probabil, „care provoacă ceartă, altercație”), iar Dioscoride susține că numele ei popular este insana (demență, sminteală). Similar este numită până astăzi de țăranii români (nebunariță) și de cei unguri (bolonditó = „care te înnebunește”). La fel este denumită în Transilvania planta ciumăfaie : bolundoriță, bolânzeală sau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ivraie (de la ivresse = „ebrietate”), iar în italiană capogirlo („amețeală”). Neghina e o plantă toxico-nar- cotică ce nu se dă în mâncare nici măcar animalelor domestice. Ea trebuie arsă, după cum zice evanghelistul Matei. în spațiul românesc, neghina este asociată cu agitația și cearta : „în leagăn mi-ai pus neghină,/ Să nu am în veci hodină”, se spune într-un cântec din folclorul transilvănean. Zicătoarea populară „a semăna neghină” înseamnă „a provoca discordie”. Nu întâmplător numele grecesc al plantei, zizania, a intrat în limba
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
veci hodină”, se spune într-un cântec din folclorul transilvănean. Zicătoarea populară „a semăna neghină” înseamnă „a provoca discordie”. Nu întâmplător numele grecesc al plantei, zizania, a intrat în limba română în forma zâzanie (sau chiar zizanie), cu sensul de „ceartă, neîn- țelegere”. Numele latinesc al măselariței (altercum, după Plinius) se aseamănă semantic cu numele greco-românesc al neghinei (zâzanie). Consumate fără măsură, ambele plante psihotrope provoacă ceartă, altercație, zâzanie. în unele documente din prima jumătate a secolului al XIX-lea se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a intrat în limba română în forma zâzanie (sau chiar zizanie), cu sensul de „ceartă, neîn- țelegere”. Numele latinesc al măselariței (altercum, după Plinius) se aseamănă semantic cu numele greco-românesc al neghinei (zâzanie). Consumate fără măsură, ambele plante psihotrope provoacă ceartă, altercație, zâzanie. în unele documente din prima jumătate a secolului al XIX-lea se interzicea consumul de pâine de grâu amestecat cu secară sau cu neghină. În 1831, de pildă, în urma unei mari epidemii de holeră, Episcopia Ortodoxă din Vârșeț
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Episcopia Ortodoxă din Vârșeț (Banatul de Sud) cerea românilor, printr-o circulară, să nu mănânce „pâne necoaptă bine”, făcută din „bucate [= grâne] crude, cu săcară și cu neghină amestecate” (55). Nu numai consumul involuntar de neghină și de măselariță produce ceartă și nervozitate în cadrul comunității, ci și consumul de mătrăgună. Într-o scrisoare din 1973, cunoscutul istoric al creștinismului Jaroslav Pelikan (1923-2006) îi comunica lui Mircea Eliade că, în slovacă (limba tatălui său), în limbaj popular, cuvântul mandragora a ajuns să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de pe glob: dreptul liberei navigațiuni. Interese o fi având, nu tăgăduim, dar drepturi nu are, și o dovadă că nu le are e că umblă după ele cu lumânarea și poate că va găsi din nou ceea ce caută: pricină și ceartă. Și sperăm că nici nu le va avea până când Austro-Ungaria se va sili din răsputeri să rămâie străină poporului românesc, până ce acest popor nu va avea dincolo de munți un teren public de dezvoltare cum îl au celelalte. Până ce domnii maghiari
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
tot atât de ignoranți. Redactorii faimoși ai celei mai mari foi din țară n-au în sacul lor de grăunțe intelectuale decât patru clase primare și vorbe, vorbe goale culese din gazete străine. O logomahie stearpă, iată tonul tuturor foilor aproape, o ceartă pentru abstracțiuni fără sferă determinată și fără cuprins determinat, iar sub pretextul subțire al acestei certe de vorbe, animalul organic își caută hrana zilnică, fără nici un scrupul pentru binele aproapelui său. Organizațiunea noastră liberală n-a făcut-o nimeni în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de grăunțe intelectuale decât patru clase primare și vorbe, vorbe goale culese din gazete străine. O logomahie stearpă, iată tonul tuturor foilor aproape, o ceartă pentru abstracțiuni fără sferă determinată și fără cuprins determinat, iar sub pretextul subțire al acestei certe de vorbe, animalul organic își caută hrana zilnică, fără nici un scrupul pentru binele aproapelui său. Organizațiunea noastră liberală n-a făcut-o nimeni în serios, nici n-a luat-o nimeni ca atare. Nu libertarea materială s-a cerut, nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nutri vro preferență fie pentru Austro-Ungaria, fie pentru Rusia. Nu voim și nu e de nici un folos pentru autonomia noastră de-a înclina într-o parte ori într-alta și de-a ne preface de bună - voie în mărul de ceartă între cei doi puternici vecini. O mănținere strictă a autonomiei noastre în politica esterioară, o egală evitare a influenței fie a uneia, fie a celeilalte dintre puteri, e o garanție mai sigură pentru mănținerea păcii decât concesii unilaterale, menite a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
erau relative la respingerea rușilor lui Svjatoslav, a cărui incursiune, la a. 969, adusese cu sine căderea Imperiului bulgar de la Preslav și incorporarea lui cu Imperiul romaeic sub Ioan Zimisches, la 971. Abia atunci, după căderea Imperiului de la răsărit, urmă cearta pentru moștenirea, între cei patru fii ai lui Șișman, carele, la 963, se lepădase de Imperiul de căpetenie și de țariul acestuia, Petru, și întemeiase Imperiul de la Prespa (Ochrida, Kastaria ). Dezbinarea între cele două imperii, la care poate c-o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fi anexat pentru un timp oarecare la Împărăția romaeică, ba chiar regele de "Tschechis ", Vladislav din Boemia, deveni vasal al împăratului romaeic, carele credea a putea realiza unirea celor două împărății, a celui german cu cel romaeic, folosindu-se de cearta papei Alexandru cu Frideric I. Aci apare deodată în fruntea unor evenimente nouă o naționalitate care pîn-atunci pare a nu fi avut o altă menire decât aceea de-a fi călcată de-a călare de slavi, bulgari, romei, pecenegi, cumani
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sârbesc sub marele Nemanja pricinuia, după cum se esprima Ansbert, mari neajunsuri romaeilor, cari în mai multe rânduri bătuse pe bulgari. Unirea țarului vlah al bulgarilor cu cumanii era însă atât de intimă încît Kalopetru putu să ofere împăratului german, în certurile acestuia cu bizantinii, o oaste auxiliară de 40 000 de bulgari și de cumani, dacă-l va recunoaște pe el de împărat romaeic. Frideric I respinsese însă oferirile serbilor din Diocleea; el nu intră nici în voia principelui vlahilor și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se servi de nulități venale, de naturi catilinare, de oameni de nimic pentru a guverna. Chiar numai tendența, clar formulată, ca statul să fie guvernat de oameni de cea mai elementară probitate și să 'nceteze de-a fi mărul de ceartă între cavaleri de industrie și de facem-treburi, cuprinde un întreg program față cu aceia cari nu cred în nimic și pentru cari principiile politice n-au fost decât pretexte de-a parveni și de-a se îmbogăți. [9 decembrie 1882
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
poate avea decât un scop, unul singur: îmbogățirea a d-alde Carada și Costinescu, perpetuarea parveniților la putere, chiverniseala elementelor corupte. Acesta a fost din capul locului scopul propunerii. La noi, în țara indiscrețiunii, afli adeseori cuprinsul celor mai intime certuri politice și nu facem decât a completa știrile ce le avem daca atribuim bunăoară d-lui C. A. Rosetti următoarele vorbe, adresate d-lui I. Brătianu. "E prea adevărat că oamenii noștri nu sunt onești, că cel mai bun dintre
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mai sigur decât proiectele atât de divergente de reformă ale agresorilor. Cu toate acestea "Romînului" i se pare nenaturală unirea. Pentru a dovedi ce nenaturală ar fi "Romînul" scoate pasajele, fie din discursuri, fie din jurnale, cari dovedesc din trecut certuri între conservatori și sinceri liberali. În fond nu se poate răspunde la această imputare decât prin circumstanța că asemenea incidente sunt mai mult ori mai puțin o cestiune de temperament. Din pasajele chiar citate de "Romînul" și de alte foi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nici de partide; un stăpân autotputernic, încunjurat de creaturile lui, și o masă, inertă, intimidată de poliție și de arhistrategii gardei naționale - iată țara! A opri realizarea unei asemenea stări de lucruri e o datorie și nu reîmprospătarea unor vechi certuri și disensiuni va opri pe cineva de la îndeplinirea ei. [25 decembrie 1882] ["SE 'NCHEIE... "] Se 'ncheie și după datina noastră cu ziua de astăzi un șir de evenimente măsurate după apuneri și răsăriri de soare și fixate în memoria noastră
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
același moment erați înțeleși cu factorul de căpetenie al acestor puneri la cale. Guvernul conservator a că ut atunci jertfă bunei sale credințe, jertfă hotărârii sale de-a păzi cu sfințenie Tractatul de la Paris, de-a nu se amesteca în certurile celor mari, tocmai pentru a nu face din țară un obiect de compensațiune. Cei mari își urmează politica lor cum vor; puterea ce-o au preface adeseori voința lor în drept; dar nu noi aveam s-o facem, pentru cari
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
facă era să nu recunoască această întrolucare, s-o părăsească înainte de-a se constitui. Ceea ce s-a făcut. Astfel oamenii mai întregi și mai luminați din țară au scăpat de sarcina penibilă de-a sta de vorbă și de ceartă cu toată strânsura comună, ignorantă și malonestă din care se compune majoritatea roșie. Mai au gust să înjure și să întrerupă? Înjure-se încai ei în ei, înjure reciproc pe cei ce-au fost în stare a produce asemenea caricaturi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
aceasta se aseamănă cu lupta lui Don Quixotte cu morile de vânt, e o polemizare cu creațiuni proprii ale fantaziei lor, cu adversari ce singuri și-i imaginează, singuri combat. Asta ne aduce aminte de Pepelea care, având chef de ceartă și neavând de cine se lega, își scotea căciula, o punea dinainte pe-un genunchi și 'ncepe a o mustra, închipuindu-și că mustră pe cine știe cine. Daca n-am avea decât să respingem polemice sterile cari combat idei ce nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
un copil... Hmmm, ce copil ar fi fost acela, Doamne? Maria nu răspunse imediat, ci se așeză pe pat lângă Stin. ― Venisem să-ți aduc vești bune... Dar dacă vrei mai degrabă să ne sfădim, să ne amărâm zilele cu certuri fără sens... Vorbele femeii rămaseră în aer, sperând că Stin se va răzgândi și va renunța la întrebarea lui. Tăcerea tânărului se prelungi însă până când Maria hotărî că poate nu e tocmai întîmplător că se nimerise ea în coliba lui
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
avusese parte omenirea? Începu să vorbească domol, cu voce joasă: ― L-am suspectat întotdeauna pe Bella că dorește să distrugă Abația pentru a transforma câmpia asta într-un vast monument închinat înaintașilor din dinastia Boszt. ― Eu n-am înțeles niciodată cearta asta a înălțimilor voastre, zise Mos. Pe vremea când mergeam eu la școală, am învățat că primul Boszt pomenit de istorie a fost un baron care s-a îmbogățit de pe urma prospecțiunilor geologice de pe Loonga, unde a găsit un zăcământ impresionant
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
exilați pe o planetă la marginea Galaxiei. În acest univers există însă și forțe mai puternice decât ereditatea unei case imperiale. - De exemplu... se rățoi Bella. N'Gai Loon își întoarse privirile spre cei doi quinți care asistau impasibili la cearta celor doi. Bella încercă să alunge iluminarea bruscă din mintea sa ca pe o nălucă. Și totuși, în pofida a ceea ce dinastia Boszt crezuse dintotdeauna, quinții nu îi erau devotați întru totul. Mulți dintre înaintașii săi nici nu se întrebaseră până
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cu a Doua însămînțare... - A fost un act de justiție îndreptat asupra agresiunii fără precedent a Imperiului. Intrată pe nesimțite în încăpere, Airam tuși ușor. Bărbații întoarseră brusc privirile spre ea și amuțiră. - Cu tot respectul... cred că am auzit cearta asta de mii de ori. Poate că înălțimea Sa va binevoi să ne dea câteva amănunte, rosti femeia, aranjîndu-și părul cărunt așa încît cicatricile de pe fața ei să fie vizibile. Era felul ei de a le aminti că din înfruntarea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
și Pămînt. Occident secular pregătit pentru dedublarea cîrmuirilor, pentru desprinderea domeniilor de competență între puterea civilă și puterea ecleziastică, Stat și Biserică, desprindere pe care noi o numim laicitate și care nu are echivalent în Orientul Apropiat și în Orientul Mijlociu. Certurile cristologice au sfîșiat creștinătatea orientală inima istorică a acestei religii pînă la sfîrșitul secolului al VII-lea (sinodul de la Constantinopol, 681), cînd au cedat primul loc marii dispute asupra imaginilor care decurg de aici. Dacă Occidentul latin a fost mai
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
precum și la hram, dar mai mult din prisma schimburilor economice, a târgurilor legate de hram. Clerul are apucături rele în general și o imagine pe măsură. Sigur că există și o parte bună a acestei distanțe, pe aceste meleaguri neexistând certuri sau persecuții pe motive religioase. Consolidarea religiei creștine pe filieră slavă, cu slujba în slavona veche, nu a putut face să pătrundă decât superficial în suflete. "Dumnezeu nu va învăța limba strămoșilor noștri decât foarte târziu", spune Drăghicescu (1996: 283
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]