2,130 matches
-
Liviu Stoiciu e la Contrapunct. L-am văzut dezabuzat pe la TV (fiind șeful FSN-ului în Vrancea). Am vorbit și la telefon! Mai scrie-mi tu! N-ai prins o VATRA în care se spune c-aș avea niște poeme cenzurate?! Bucurie și bucurie, pentru tine și ai tăi! Te îmbrățișez, Aurel Dumitrașcu BREVIAR FOTO Noiembrie 1979, Piatra Neamț. Imagine în plic epistolar către Lucian Vasiliu (2 decembrie 1979), însoțită de textul: "Îți trimit și o poză, în care stau ca un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
cu adevărat autentică și profundă decât dacă dezvoltă în substanța ei secretă irealitatea. Această modalitate de creație mi s-a format și consolidat o aplic și în libertate, dar cu alte mize, anume și din cauza restricțiilor pe care le impunea cenzura când, spunea Iordan Chimet, puteai anula realitatea din jur printr-un simplu gest al mâinii, ca o pasă magnetică, o pasă care te introduce într-o altă realitate, putând să plonjezi în irealitate. Ca și cum ai fi cerut azil politic, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
fost reeditată în 2005. În 2000, am reeditat de asemenea volumul "Critica literară junimistă", apărut în 1975 și distins cu Premiul "B.P .Hasdeu" al Academiei Române. În această nouă ediție, intitulată "Principiile criticii literare junimiste", am adăugat acele capitole pe care cenzura din 1975 le interzisese. A.B.Se cunoaște faptul ca sunteți atât de apropiat de junimiști, cât și de "Convorbiri Literare". Aveți un public care vă citește periodic. Revistele literare mai au rolul de a susține un autor, de a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
care n-au reușit să vă citească ultimele cărți. În ce privește exilul, nu m-am consolat cu "inima", ci cu "limba", cea care nu m-a părăsit niciodată! M-am simțit perpetuu "acasă" folosind-o cu ardoare. A.B.Cum era cenzura comunistă și cum scăpați de ea? Ce tertipuri foloseați? Poezia scrisă în România în perioada comunistă era cu ceva mai prejos decât alte literaturi ale altor popoare? Cea mai cumplită sub raport estetic și psihologic a fost perioada dintre 1946
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
alte literaturi ale altor popoare? Cea mai cumplită sub raport estetic și psihologic a fost perioada dintre 1946 și 1957 dar și după aceea pe care am descris-o pe larg în vol.1 și 2 al "Memoriei că zestre". Cenzura opera asupra tematicii, a vocabularului dar, mai grav, asupra bunelor intenții, bănuindu-ne de formalism, decadentism, demascându-ne în ședințe publice, desfigurându-l. Da, credeam în comunism ca într-o posibilă armonizare a lumii (criza mea mistică!), în dispariția războaielor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
literară. Aș cita un eveniment deosebit, tipărirea în limba engleză a Istoriei literaturii române a lui G. Călinescu editată de UNESCO în colaborare cu Fundația Europeană Drăgan. A.B.Mai există cenzură? Vă simțiți un scriitor cenzurat? Dvs ați fost cenzurat? Din contactul meu cu editurile și cu revistele literare de azi pot să spun că nu există o cenzură politică. Dacă totuși unele lucrări nu pot să apară, operează în acest caz un fel de cenzură economică care constă în lipsa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mulți gazetari de stânga, unii care au suferit ani grei de pușcărie sub regimul comu‑ nist, printre ei și Leon Kalustian, care i-au luat apăra‑ rea Anei Pauker în procesul de la Craiova. Articolul lui Kalustian, evident, avea să fie cenzurat de Inculeț, basa‑ rabeanul Inculeț, care ținea portofoliul la Interne la vre‑ mea respectivă. A.M.P. : Dar nu numai asta. Ghiță era prieten cu PĂtrășcanu, era prieten cu Belu Zilber. Deci avea idealuri de stânga. Dar a murit conservator, un
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
spații albe în ziar unde fusese scos ceva. Articolele con‑ troversate au rămas pur și simplu netipărite. Și a apărut ziarul cu pete albe, ziarul se găsește și astăzi la Muzeul Presei din Washington, la Newseum. V.A. : Deci erați cenzurați chiar de tipografi ? A.M.P. : Exact ! Și discuțiile cu tipografii erau teribile. Spuneau : „De ce numai domnul BĂcanu să se exprime în ziar ? De ce nu și noi, oamenii muncii ?“. Brusc mun‑ citorii au început să dea crezare gogoriței cu care îi
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
strângă în juru-i toate naționalitățile, astfel ca să se poată vota Unirea necondiționată a Bucovinei”... * În suișurile sale Bucovina a fost mereu însoțită de sabia cenzurii. Numere întregi au fost oprite de la difuzare. Pagini după pagini au apărut cârpăcite cu plasturii: „CENZURAT!” Uneori cu explicații ale redacției, alteori cu tăcerea în care am citit lehamitea. „Ce e cenzura?” - a izbucnit la un moment dat gazeta care le-a răspuns limpede cititorilor: ”Un lung prilej pentru tăiere. Creionul roșu aleargă în dreapta și-n
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sale Bucovina a fost mereu însoțită de sabia cenzurii. Numere întregi au fost oprite de la difuzare. Pagini după pagini au apărut cârpăcite cu plasturii: „CENZURAT!” Uneori cu explicații ale redacției, alteori cu tăcerea în care am citit lehamitea. „Ce e cenzura?” - a izbucnit la un moment dat gazeta care le-a răspuns limpede cititorilor: ”Un lung prilej pentru tăiere. Creionul roșu aleargă în dreapta și-n stânga deasupra coloanelor de ziar pentru a tăia la întâmplare, după fantezie, și duhul cenzorilor... Deși
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fantezie, și duhul cenzorilor... Deși..., motiva publicația, domnii cenzori vor fi observat poate că până astăzi ne-am ferit a ataca până și administrația Bucovinei și persoanele însărcinate cu această administrație. Era o delicatețe pe care nu a înțeles o CENZURA!”... În numărul 210 Bucovina scria: „Percheziția de la redacția ziarului nostru” și continua: „Astăzi s-a prezentat la redacția ziarului nostru dl. Dr. Focșaner, avocatul dlui Anhauch, însoțit de 3 polițiști speciali, pentru a ne face o minuțioasă percheziție, având împuternicirea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
anunț chiar pe frontispiciu: anunțurile și reclamele se calculează după tarif, cu prețurile cele mai moderate și se primesc numai de la creștini. Gazeta debuta chiar din pagina întâi cu spațiul destinat editorialului ocupat cu trei „ochiuri libere” ce cuprindea cuvântul „Cenzurat”, termen înscris încă de 15 ori în alte trei pagini. Românii erau încunoștiințați că „această gazetă, condusă cu cele mai curate simțăminte românești, a deschis lupta fățișă contra dușmanilor împotmoliți în fărădelege și păcate.: „Talpa țării, biata gloată Ridica-vom
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a constituit temelia românismului în Bucovina - pământ românesc... 114 Continuatoare a promovării românismului în Bucovina, gazeta Glasul Bucovinei a avut parte de experiențe de viață, unele dureroase... În primele sale numere, D. Marmeliuc, unul dintre conducătorii ei, semna editorialul „Tot cenzura”, în care cerea, „din motive bine stabilite, introducerea cenzurii pentru toate publicațiile ce se tipăresc în cuprinsul țărișoarei noastre, așa dar și pentru noi”, pentru că, argumenta autorul, „gazetele germane răspândesc știri din toată lumea și cu predilecție știri neprielnice aliaților și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cenzurii pe Glasul Bucovinei încât „n-a cruțat măcar nici titlurile și iscăliturile” șiau pus întrebări fel de fel mulți cititori cărora G. Rotică le-a răspuns ori a lăsat răspunsurile în tăcerea timpului... „Am cerut, o seamă dintre noi, cenzura, pentru ca apoi să ne vedem noi singuri cenzurați. Caraghioasă situație - nui așa? - se întreba G. Rotică în numărul 80 într-un alt articol despre cenzură în ... general. Se uita, oare, că D. Marmeliuc scrisese clar: cenzură, „așa dar și pentru
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Partidului Național al Românilor, inclusiv a ziarului, întrecând toate prestațiunile de până acum ale Guvernului local.” Pentru că Patria se făcea apărătoarea celor prigoniți pentru purtarea la vedere a tricolorului românesc, Bourgignon și-a îndreptat toată urgia împotriva ziarului, l-a cenzurat și supravegheat, iar pe Valeriu Braniște l-a exilat, deși nu l-a găsit nicăieri. Dar cu cât înverșunarea baronului era mai mare cu atât mai dârză era rezistența românilor și atitudinea ziarului. Deși la alegerile pentru Dieta Bucovinei Partidul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a fi apărut printr-o imaculată concepțiune, noua cultură încearcă a-și clădi o tradiție din care chipurile se revendică. Se va aplica un scenariu al recuperării pe care îl descrie exact Monica Lovinescu. "Autorul de recuperat este mai întîi cenzurat în tăcere. Adică se trece cu vederea peste detaliul biografic sau istoric care ar putea stingheri, peste opera care ar contraveni prea spectacular normativelor în curs. Restul operei este analizat sub unghiul criticii sociale. Adică i se acordă autorului o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
un criteriu foarte clar. Erau momente când controlul devenea extrem de drastic. Dar erau și momente când porțile cenzurii se deschideau neașteptat. Trebuia să prinzi acest moment. Eu am avut norocul să trec prin ele aproape nevătămat. Sigur, mi-au fost cenzurate 10-15 poezii și anumite sintagme au suferit transformări. Atunci mi s-a părut a fi o crimă. Acum schimbările operate mi se par nesemnificative. Am avut norocul să lucrez cu un editor temperat, care înțelegea foarte bine cum funcționează sistemul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
parte din cronica lui Laurențiu Ulici din România literară, preluată în volumul Prima verba III, cred, criticul își exprima stupefacția că o editură premiază un volum la concursul ei de debuturi, alegându-l dintre sute de concurenți, și apoi îl cenzurează cu o cruzime care îl face de nerecunoscut. Cu toate acestea, versurile Ilenei au impresionat foarte tare și au răzbit prin revista Flacăra la publicul larg. Actrița Eugenia Maci, de la Teatrul Național București, a realizat un mic scenariu după poemul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Întru totul, într-o lume secvențializată, care prizează realul în doze mici, ceea ce nu l-a împiedicat, totuși, când Cărtărescu a scos după câțiva ani cartea Totul, cu aceeași anvergură poetică, dar scrisă în alt registru, și fără să fie cenzurat nimicitor ca volumul Ilenei, să-l considere din start marele Poet. Mai târziu, în 1982, poetul Alexandru Mușina a publicat în revista Vatra, dacă nu mă înșel, textul vizionar Noul antropocentrism, reluat apoi în toate volumele sale de eseuri, de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mâine (intrat pe albumul triplu al Cenaclului Flacăra ). O serie de emisiuni filmate în Maramureș și îmi amintesc de una, pentru care Sânziana Pop și Cornel Nistorescu mă căutaseră acasă și m-au plimbat la filmări pe la Baia Mare au fost cenzurate rău, mi-au dat pe ecran doar mâinile de la cot în jos pe chitară, fără să apar ca prezență, cu fața și restul trupului, într-o emisiune care îmi era dedicată, iar altele nu s-au mai dat deloc. Ei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ei venind continuu cu scrisori, merinde, obiecte ce găsea necesare, deși eu mă mulțumeam cu foarte puțin și mă limitam lesne la ce se găsea acolo. Soldatul german era ținut să ne ducă acasă, în fiecare săptămână, o scrisoare oficială, cenzurată de poliția din București, și să ne aducă alta, prin aceeași cale, de la bărbatul meu. Aceste misive pro forma (deoarece aveam mijloacele noastre clandestine de a coresponda) erau redactate numai în vederea cabinetului negru. Vorbeam de lipsurile mari în care trăiam
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
dezgustat de a intra pe urma lor în casă. Sosi și Miza Alimăneștianu, care trăise în intimitatea familiei noastre la Iași, și ne povesti multe amănunte din viața lor, ne dete știri bune de victoriile din Apus, nemenționate în ziarele cenzurate de la noi, și cum, în timpul perchezițiunilor, Lia și dânsa umblau căptușite pe sub rochii cu hârtiile compromițătoare. prizonierii din stralsund Dar cei mai bine veniți au fost prizonierii liberați din Stralsund, soldați deștepți și zdraveni, cum rareori am văzut. Mulți deveniseră
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cea dintâi...! (Ramolisit?...) După ce au ieșit opozanții, a intrat, în fine, noul minister Gigurtu, compus din Garda de Fier, Manoilescu, Caracostea, dr. Leon (cu 4 ministere), David Popescu etc. A doua zi Dinu se duse la Ministerul de Interne pentru ca cenzura să autorizeze publicarea manifestului. S-a refuzat. „Este un act politic“, răspunse ministerul. „Nu e act politic, ci protest na țional subscris de tot ce țara are mai de seamă.“ „De ce nu intrați în Partidul Națiunii să lucrați cu noi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
vitală, decomprimând fervori romantice. Motivul liric al zborului sau cel al alergării („galopului“), mult frecventate, ca și acela al luminii, vorbesc despre pasionalitate, despre ardența unui suflet. Taciturnul, măsuratul, „recele“ Cezar Baltag din viața cea de toate zilele nu-și cenzura, în poezie, clamările patetice: Cu o prăpastie în loc de suflet mă voi ridica și voi începe să alerg tot mai repede, prăbușind o amiază, spulberând cu copitele orele, desfrânat nechezându-le norilor, galopând,galopând, galopând, până tac amintirile... Debutul convențional cu placheta
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
scrisori ale lui Machiavelli către Vettori. O a doua observație a lui Ricci, care este de asemenea bine cunoscută specialiștilor și se referă tot la scrisorile trimise de Machiavelli lui Vettori, a continuat să încurajeze ideea că nepotul ar fi cenzurat anumite elemente din textul corespondentei. "De la Giuliano de' Ricci pentru cine citește. În perioada care a trecut între Vettori și Machiavelli s-au schimbat mai multe scrisori în care își împărtășeau propriile iubiri, plăceri și farse, care însă nu mi-
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]