2,944 matches
-
de rudele defunctului („rudele viclene” - le zicea cineva), de urmașii direcți, de copiii nelegitimi etc. Circumstanțele adesea dramatice în care își duceau viața reprezentanții elitelor românești îi îndemnau pe aceștia să aibă grijă de moștenire. Presimțind consecințele inimiciției lui Petru Cercel, marele paharnic Gonțea (singurul dregător în epocă ocupant al rangului acestuia din 1568 până în 1583) și fiul său Neagul și-au lăsat toată averea jupâniței Vișa, admițând ca „ea să fie volnică să dea averile [...] cui va voi ea”. Prevedere
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dormit, sala de mâncare, bunurile mobile și imobile, robii. Zestrea pe care o dădea un Domn bogat precum Constantin Brâncoveanu fiicei sale celei mari, Stanca, socotită (am văzut mai sus) la 1 noiembrie 1692, impresiona prin numărul bijuteriilor (cunună, lifturi, cercei, brățări, inele cu pietre prețioase - având valoarea calculată cu grijă în taleri), al hainelor, al așternuturilor și fețelor de masă ori șervetelor. Nu lipseau vesela, tacâmurile, lighenele cu ibricele lor pentru spălatul pe mâini, sfeșnicele și, desigur (am mai spus
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
surorii sale Caplea zestrea promisă de nuntă („un rând de haine de sarasir, drept 50 de ughi, o cunună de aur de 40 de ughi, brățări de aur de 20 de ughi, 3 inele, de 9 ughi, 2 perechi de cercei, de 6 ughi, 5 țigani, de 75 de ughi și leagănul cu telegarii de 120 de ughi, care fac peste 320 de ughi”), îi dăruia satul Florești cu toți rumânii. Cadoul întrecea în valoare lucrurile făgăduite. Ca urmare, cumnatul său
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe Ștefan, al doilea băiat al său, Constantin Brâncoveanu îi dădea felurite „scule” (atent evaluate), care, prin intermediul mirelui, erau daruri făcute miresei: inele („1 inel iar diamant roza, za taleri 1600”; actul nu uita nici giuvaerurile „date mai nainte”), gherdane, cercei, lefturi („1 left mai mare cu diamanturi roze și ceape cu picior de zmaragd, za taleri 1600”), brățări, lanțuri, salbe, „1 țintă de ișlic cu diamanturi, za taleri 500”, „flori de mârgâritari cu robine, taleri 60”, nasturi de aur, „sponci
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-i macar viu și bărbatul; iar pe zestrile ei, pân-va trăi bărbatul ei, n-are treabă cu dinsele să le oblăduiască”), supravegheată cu atenție de proprietară ori de donatori (în 1645, Maria, fiica lui Necula, mare pitar, inventaria giuvaierurile - cercei de aur, trei perechi, un inel de aur, alți cercei făcuți în mangale, veșmintele - ii, chinteșe, nemteale, rochii, vitele - patru cai, patru iepe, patru boi, patru vaci, țiganii și moșiile date ca zestre fiicei ei, Vilaia; mai înainte, în 1573
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
va trăi bărbatul ei, n-are treabă cu dinsele să le oblăduiască”), supravegheată cu atenție de proprietară ori de donatori (în 1645, Maria, fiica lui Necula, mare pitar, inventaria giuvaierurile - cercei de aur, trei perechi, un inel de aur, alți cercei făcuți în mangale, veșmintele - ii, chinteșe, nemteale, rochii, vitele - patru cai, patru iepe, patru boi, patru vaci, țiganii și moșiile date ca zestre fiicei ei, Vilaia; mai înainte, în 1573, un hrisov enumera valorile - multe bijuterii, veselă, tacâmuri etc. - primite
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
toate alcătuind un fel de „Curte” (mă voi întoarce asupra acestei chestiuni), volubilă înainte, sobră acum, „care îi ocupă timpul, dar și o ajută, îi umplu viața”. ...și se plimbau prin grădini Dacă este aproape sigur că urmașii lui Petru Cercel în palatul domnesc de la Târgoviște au putut să se bucure de „mândrele grădini italienești”, amenajate lângă palat (construit de Domn; ca și biserica) - Franco Sivori, secretarul italian al Voievodului, le-a văzut și vorbește cu admirație despre ele, ca și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și fără a fi deposedate, prin poruncă domnească, (care putea fi, câteodată anulată; când un rebel ca marele ban Dobromir din Runcu - însurat cu Vilaia, fiica lui Giura logofăt ori a banului Toma - se întoarce și își „pleacă capul”, Petru Cercel putea să-l ierte și să îi înapoieze satele confiscate; concilierea nu va dura, însă, mult și Voievodul îl va omorî pe Dobromir), de averea bărbatului, (ar fi lungi listele celor lăsați fără avere din poruncă voievodală; i-am putea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mai curând răspânditori decât creatori de cultură), îl preocupa eficiența imediată a producției literare, arta apreciind-o numai întrucât sporea această eficiență. De aici, prețuirea unor autori cu totul modești, ca Vasile Pop, Ion Gorun, Constanța Hodoș, George Vâlsan, Teodor Cercel, Ioan Adam ș.a., și respingerea lui Calistrat Hogaș, Tudor Arghezi, Gala Galaction, Liviu Rebreanu ș. a. Toate raționamentele doctrinarului purced de la ideea priorității factorului moral. Prin transformarea conștiințelor avea să se transforme societatea. Factorul schimbării nu putea fi decât cultura. Regenerarea
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
litere latine (1970), după zeci de ani de scriere cu slove chirilice în Basarabia, realizator, tot cu acesta, al unor culegeri de texte pentru copii selectate din autori clasici și contemporani, români și străini (Carte pentru toți, Șezătoare în codru, Cercelul de argint, Copiii planetei). În volumele O scrisoare către copiii lumii și Iepurașul albastru (1968), traduce din literatura universală pentru cei mici (Astrid Lindgren, Julian Tuwim, Ianis Ritsos, Simion Marșak, Nicolás Guillen ș.a.). Alte două cărți, Ineluș-învârtecuș (1969, în colaborare
VANGHELI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290425_a_291754]
-
adierea vântului zboară spre o panseluță catifelată o albină cu aripi de borangic în oglinda domol mișcătoare a apei se oglindește bătrâna salcie ciocârlia se leagănă grațioasă pe un fir de grâu cireșii se aprind din nou și ne dăruiesc cercei aromați și gustoși după deal, dintr-un tezaur țîșnesc săgeți de aur miresme dulci plutesc în aerul răcoros al dimineții de august un pârâiaș tăcut curge printre bolovanii arși de soare ce albastru este cerul care se zărește printre ramurile
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
jetoane pe care sunt scrise denumiri de obiecte de igienă și cosmetizare. Elevii așază asfel: • Foarte important: apa, săpunul, peria și pasta de dinți, prosop, spirt medicinal, pansament. • Important: pieptenele, foarfeca, guma de mestecat, șamponul. • Mai puțin important : parfum, clame, cercei, oja. CUBUL Reprezintă o metodă cu grad mare de aplicabilitate, putând fi folosită deci la multe discipline. E îndrăgită de elevi deoarece oferă elemente surpriză, cubul fiind asemănat cu imprevizibilul zar, care se rostogolește și solicită într-un anumit felul
TEHNICI DE UTILIZARE A METODELOR ACTIVE, ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Valentina Mănăilă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_892]
-
opune hermeneutica scientismului, considerând-o superioară și mai adecvată pentru abordarea științifică a „experiențelor” istorice, filosofice etc. Lucrările sale principale sunt considerate: Wahrheit und Methode. Grundzüge einer philosophischen Hermeneutik, Mohr, Tübingen, 1960 (trad. rom.: Adevăr și metodă, traducere de G. Cercel, L. Dumitru, G. Kohn și C. Petcana, Teora, București, 2001); Hegel’s Dialectic, Yale University Press, Londra, 1971; „Hermeneutik”, Historisches Wörterbuch der Philosophie, 3/1974, pp. 1061-1073; Wertethik und praktische Philosophie (1982) (Etica valorii și filosofia practică). 135. Cea mai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în celebra carte Cel de-al doilea sex a Simonei de Beauvoir. Se vorbea despre cotidianul vieților personale: tăiatul moțului unui copil, unde se găsește material ieftin pentru cearșafuri, când se găuresc urechile la fetițe pentru a li se pune cercei, dacă e mai bine să le pui ațe dacă nu ai bani de cercei, cum să faci să nu se înmoaie murăturile, cât de rele sunt soacrele, cum beau bărbații etc. Totul dura nu mai mult de jumătate de oră
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
despre cotidianul vieților personale: tăiatul moțului unui copil, unde se găsește material ieftin pentru cearșafuri, când se găuresc urechile la fetițe pentru a li se pune cercei, dacă e mai bine să le pui ațe dacă nu ai bani de cercei, cum să faci să nu se înmoaie murăturile, cât de rele sunt soacrele, cum beau bărbații etc. Totul dura nu mai mult de jumătate de oră. ședința era bifată în planul de muncă. În același număr de revistă, pe care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și de rău”, dar și la granița echivocului moral. În aceeași zonă poate fi situată Theophana, protagonista din Bizanț, unde politicul și pasiunea interferează. Permeabil la diverse, uneori contradictorii ideologii, în Serenada din trecut scriitorul încearcă, prin figura lui Petru Cercel, „poet, trubadur, elegant, boem”, să pună în conflict scenic inerția tradiției autohtone cu dinamismul civilizației occidentale, al cărei fiu adoptiv domnitorul era. Conflictul nu mută însă cu totul accentul în zona ideilor nobile, fiindcă autorul este, până la capăt, sedus de
RADULESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
25-26; Rugăciunea domnului muntean (tr. și publ. Al. Ciorănescu), RFR, 1935, 9; reed. (Imn), LRV, I, 293-297, în Poezia românească de la începuturi până la 1830, îngr. Gabriela Gabor, pref. Dan Horia Mazilu, București, 1996, 29-31. Repere bibliografice: Gr. G. Tocilescu, Petru Cercel, București, 1874; Ramiro Ortiz, Per la storia della cultura italiana in Romania, București, 1916, 153-166; Al. Ciorănescu, Nou despre Petru Cercel, RI, 1935, 7-9; Al. Ciorănescu, Rugăciunea lui Petru Cercel, RFR, 1935, 9; Al. Cartojan, Petru Cercel, Craiova, f.a.; G.
PETRU CERCEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288802_a_290131]
-
începuturi până la 1830, îngr. Gabriela Gabor, pref. Dan Horia Mazilu, București, 1996, 29-31. Repere bibliografice: Gr. G. Tocilescu, Petru Cercel, București, 1874; Ramiro Ortiz, Per la storia della cultura italiana in Romania, București, 1916, 153-166; Al. Ciorănescu, Nou despre Petru Cercel, RI, 1935, 7-9; Al. Ciorănescu, Rugăciunea lui Petru Cercel, RFR, 1935, 9; Al. Cartojan, Petru Cercel, Craiova, f.a.; G. Călinescu, Ist. lit. (1941), 67-68; Ștefan Pascu, Petru Cercel și Țara Românească la sfârșitul sec. XVI, Sibiu-Cluj, 1944; G. Mihăilă, Petru
PETRU CERCEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288802_a_290131]
-
Mazilu, București, 1996, 29-31. Repere bibliografice: Gr. G. Tocilescu, Petru Cercel, București, 1874; Ramiro Ortiz, Per la storia della cultura italiana in Romania, București, 1916, 153-166; Al. Ciorănescu, Nou despre Petru Cercel, RI, 1935, 7-9; Al. Ciorănescu, Rugăciunea lui Petru Cercel, RFR, 1935, 9; Al. Cartojan, Petru Cercel, Craiova, f.a.; G. Călinescu, Ist. lit. (1941), 67-68; Ștefan Pascu, Petru Cercel și Țara Românească la sfârșitul sec. XVI, Sibiu-Cluj, 1944; G. Mihăilă, Petru Cercel, LRV, I, 291-293; Pimen Constantinescu, Petru Cercel - umanist
PETRU CERCEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288802_a_290131]
-
G. Tocilescu, Petru Cercel, București, 1874; Ramiro Ortiz, Per la storia della cultura italiana in Romania, București, 1916, 153-166; Al. Ciorănescu, Nou despre Petru Cercel, RI, 1935, 7-9; Al. Ciorănescu, Rugăciunea lui Petru Cercel, RFR, 1935, 9; Al. Cartojan, Petru Cercel, Craiova, f.a.; G. Călinescu, Ist. lit. (1941), 67-68; Ștefan Pascu, Petru Cercel și Țara Românească la sfârșitul sec. XVI, Sibiu-Cluj, 1944; G. Mihăilă, Petru Cercel, LRV, I, 291-293; Pimen Constantinescu, Petru Cercel - umanist român și poet, T, 1977, 10; Dicț
PETRU CERCEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288802_a_290131]
-
cultura italiana in Romania, București, 1916, 153-166; Al. Ciorănescu, Nou despre Petru Cercel, RI, 1935, 7-9; Al. Ciorănescu, Rugăciunea lui Petru Cercel, RFR, 1935, 9; Al. Cartojan, Petru Cercel, Craiova, f.a.; G. Călinescu, Ist. lit. (1941), 67-68; Ștefan Pascu, Petru Cercel și Țara Românească la sfârșitul sec. XVI, Sibiu-Cluj, 1944; G. Mihăilă, Petru Cercel, LRV, I, 291-293; Pimen Constantinescu, Petru Cercel - umanist român și poet, T, 1977, 10; Dicț. lit. 1900, 679-680; Mazilu, Recitind, II, 24-25; Dicț. scriit. rom., III, 735-738
PETRU CERCEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288802_a_290131]
-
RI, 1935, 7-9; Al. Ciorănescu, Rugăciunea lui Petru Cercel, RFR, 1935, 9; Al. Cartojan, Petru Cercel, Craiova, f.a.; G. Călinescu, Ist. lit. (1941), 67-68; Ștefan Pascu, Petru Cercel și Țara Românească la sfârșitul sec. XVI, Sibiu-Cluj, 1944; G. Mihăilă, Petru Cercel, LRV, I, 291-293; Pimen Constantinescu, Petru Cercel - umanist român și poet, T, 1977, 10; Dicț. lit. 1900, 679-680; Mazilu, Recitind, II, 24-25; Dicț. scriit. rom., III, 735-738; Dan Horia Mazilu, Voevodul dincolo de sala tronului, Iași, 2003, 34-38; Dan Horia Mazilu
PETRU CERCEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288802_a_290131]
-
Petru Cercel, RFR, 1935, 9; Al. Cartojan, Petru Cercel, Craiova, f.a.; G. Călinescu, Ist. lit. (1941), 67-68; Ștefan Pascu, Petru Cercel și Țara Românească la sfârșitul sec. XVI, Sibiu-Cluj, 1944; G. Mihăilă, Petru Cercel, LRV, I, 291-293; Pimen Constantinescu, Petru Cercel - umanist român și poet, T, 1977, 10; Dicț. lit. 1900, 679-680; Mazilu, Recitind, II, 24-25; Dicț. scriit. rom., III, 735-738; Dan Horia Mazilu, Voevodul dincolo de sala tronului, Iași, 2003, 34-38; Dan Horia Mazilu, Noi printre ceilalți sau Despre literatura peregrinilor
PETRU CERCEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288802_a_290131]
-
str. Clopotarii Vechi 12, str. Mitr. Ghenadie Petrescu 122, str. Slatineanu 23, 28, str. Axente Uricaru, Constantă, Bd. V. I. Lenin 163, Temisana 35. 1255. Cionea Mioara, 4 apartamente, București, str. Isvor 2; Constantă, str. I. V. Stalin 39. 1256. Cercel Nae, 4 apartamente, București, str. Uranus 97. 1257. Covaci Luiza, 8 apartamente, București, str. Ceremusului 43, 41. 1258. Constantinescu Theodora, 7 apartamente, București, str. Apolodor 16. 1259. Ciocoiu Vasile, 6 apartamente, București, str. Concordiei 76. 1260. Cretzoiu C-tin, most
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
comportament social sunt alese în mod conștient, dar totul ar fi altfel dacă indivizii ar alege în mod conștient să se comporte diferit. Astfel, cu toate că în România de azi un număr mult mai mare de femei decât de bărbați poartă cercei, decizia de a purta cercei este una personală, luată de fiecare femeie și bărbat în mod individual în fiecare zi. Este perfect posibil să ne imaginăm că suma acestor decizii ar putea să rezulte și într-un model de conformism
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]