180,202 matches
-
multiple, Sfântul Grigorie de Nyssa Îl oferă ca paradigmă a curăției pe fratele său Naucratios, care Își domolea tinerețea năvalnică prin osteneli, supunându-se cu zel și râvnă voinței materne, dacă se Întâmpla (ca mama - Sfânta Emilia - n. n.) să-i ceară aceasta, desăvârșindu-se pe două căi: cu osteneli Își istovea tinerețea, iar prin supunerea față de mamă era bine călăuzit spre Dumnezeu prin Împlinirea poruncilor divine<footnote Idem, De vita S. Macrinae, P. G. XLVI, col. 968C. footnote>. Păcatul este, Într-
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Cuvânt către greci, lansează acestora o persuasivă exortație la a participa la înțelepciunea inegalabilă, și a se lăsa instruiți în învățătura dumnezeiască pentru a cunoaște pe nemuritorul Împărat, părăsind pe stăpânii lor care au făcut numai omoruri. „Eroul nostru nu cere putere corporală, nici față frumoasă, nici neam ales, ci El cere un suflet curat care să fie tare prin sfințenie. Dumnezeiescul Logos este neîntrerupt conducătorul nostru, El pătrunde în sufletul nostru și face pace dacă în el este război. Ce
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
la înțelepciunea inegalabilă, și a se lăsa instruiți în învățătura dumnezeiască pentru a cunoaște pe nemuritorul Împărat, părăsind pe stăpânii lor care au făcut numai omoruri. „Eroul nostru nu cere putere corporală, nici față frumoasă, nici neam ales, ci El cere un suflet curat care să fie tare prin sfințenie. Dumnezeiescul Logos este neîntrerupt conducătorul nostru, El pătrunde în sufletul nostru și face pace dacă în el este război. Ce mijloc minunat de a potoli patimile sălbatice și de-a stinge
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
pentru concursul CNC. Cei care voiau să aplice cu un proiect ar fi fost obligați să atașeze la scenariu și decupajul propriuzis al filmului, pentru a se justifica astfel cantitatea de peliculă trecută În buget, pe lângă alte detalii. „Păi, când ceri decupajul, asta e fie cenzură, cum era În comunism, fie vrei să judeci tu forma În care va fi povestit filmul și să admiți sau nu scenariul... Mi-am dat seama atunci că așa fusesem și noi Învățați să regizăm
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
Ap 15,5). Episodul botezului centurionului Corneliu, redat de Faptele Apostolilor (10-11), exprimă acțiunea misiunii universale de evanghelizare, lămurită pe larg de către Petru Înaintea comunității de la Ierusalim. Botezul este administrat fără ca lui Corneliu și membrilor familiei sale să li se ceară circumcizia. Petru subliniază această deschidere universală și În „conciliul” la care se face referire În capitolul 15 din Fapte. Raportul cu neamurile se schimbă, Întrucât cei care le aparțin Încetează a mai fi socotiți persoane necurate, care se cer evitate
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
se ceară circumcizia. Petru subliniază această deschidere universală și În „conciliul” la care se face referire În capitolul 15 din Fapte. Raportul cu neamurile se schimbă, Întrucât cei care le aparțin Încetează a mai fi socotiți persoane necurate, care se cer evitate și alături de care nu se poate mânca. Momentul În care Petru intră În casa lui Corneliu care „Îi aștepta și chemase acasă la el rudeniile sale și prietenii cei mai de aproape” (Fp Ap 10,24) este Însemnat și
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
confruntarea Învățăturilor primite, dar și pentru respingerea celor greșite și Întărirea reciprocă Întru aceeași credință. Astfel de legături se păstrau prin călătoriile creștinilor dintr-o comunitate În alta și prin schimbul epistolar. Comuniunea eclezială nu se identifica cu uniformitatea universală, cerându-se ca fiecare biserică În parte să păstreze legătura cu cele mai Însemnate biserici. Scaunul roman deținea Încă din primele secole rolul istoric de mijlocitor al unității bisericești.<footnote R. Brown/ J.P. Maier, Antiochia e Roma: chiese-madri della cattolicità antica
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
conciliul de la Arles din 314, un mare conciliu occidental, episcopii Îi scriu papei Silvestru: „Înainte de toate, În ceea ce privește ceremonia Paștilor Domnului: ea să fie celebrată de noi În lumea Întreagă În aceeași zi și În același timp; iar tu, așa cum o cere datina, să Îndrepți epistole către toți (pe această temă)” (can. 1). Acesta era deja un obicei pentru apus și trebuie să fi existat ceva asemănător și În răsărit. Era necesar să fie un sistem strâns de comunicare, și pentru că În
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
de limba spaniolă. Mă bucur. N-aveam chef de oră. I-am spus că greșise sala și că noi nu aveam așa ceva în orar, nu doar azi,ci tot anul. Lui i s-a părut amuzant. A râs, și-a cerut scuze și a plecat. Mă întreb unde o fi trecut absențele. Între timp mai dispăruseră doi colegi. Ceilalți reușiseră să umple coșul cu foi. Jucau nu știu ce ciudățenie, care, spuneau ei, este într-adevăr educativă. Trecură cinci minute. Scheletul profesorului de
ALECART, nr. 11 by Emilia Tabără () [Corola-journal/Science/91729_a_92905]
-
Jesus Coyote, un atac la adresa moralității instituționalizate. Principala preocupare a lui Jaffe e de a reda realitatea imediată, în texte-reportaj— un fel de poezii în proză—numite "docuficțiune". El sustrage esență realității privind-o prin prisma politicului. Jaffe nu-și cere scuze pentru modul frânc în care critica nu doar societatea americană pentru felul în care își îngroapă clasele mărginașe în uitare, dar și Europa și întreaga lume cuprinsă în febra globalizării. Jaffe încă mai crede în revoluție și în puterea
ALECART, nr. 11 by Liana Vrăjitoru Andreasen () [Corola-journal/Science/91729_a_92900]
-
Una sută capete”, cap. 72, în „Filocalia...”, vol. IV, p. 219. footnote>. Părinții duhovnicești, observând acest lanț al fărădelegilor și cele mai perfide și mai viclene metode de ispitire și de uneltire ale demonilor, ne sfătuiesc ca mai întâi, să cerem ajutorul lui Dumnezeu pentru a le putea birui: „Doamne, sunt înaintea Ta, învrednicește-mă de voia Ta, pentru că Eu nu cunosc ce-mi este de folos. Luptă-te Tu, căci eu nu cunosc răutatea lor... E propriu milei Tale să
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
gerul cugetului. După cum gerul îngheață trupul, tot așa un cuget rău îngheață sufletul, din care pricină îi și vine acea spaimă”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteni”, omilia VII, p. 108. footnote>. Mântuitorul a cerut Apostolilor să fie sare și lumină pentru aproapele (Matei V, 14-16), mireasmă a Lui (II Cor. II, 15-17). Cine săvârșește fapte potrivnice voinței lui Dumnezeu, se face pricină de sminteală pentru semeni (II Cor. VI, 3-10) și va răspunde pentru
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
a voii sale spre păcat, observă în sine o schimbare a stării lăuntrice în virtutea împuținării harului. Sfântul Siluan Athonitul, în căința sa pentru păcat, pilduitoare pentru noi, căuta o iertare atotcuprinzătoare, așa încât sufletul să simtă deslușit în sine harul. El cerea de la Dumnezeu puterea de a nu mai repeta păcatul, de este cu putință, niciodată. „Îndepărtarea dragostei lui Dumnezeu și a păcii lui Hristos de la suflet erau pentru el mai cumplite decât orice. Conștiința că Îl scârbește pe Dumnezeu, pe un
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
dar nu se complac în ea: „Fericit ești frate, dacă simți peste tot că ai păcate. Căci cel ce le simte, fără îndoială că se și scârbește de ele și se desparte de ele. Și a le simți și a cere ajutorul de la părinți prin rugăciunile lor către Dumnezeu pentru a se izbăvi de ele și de chinurile veșnice ce așteaptă pe om pentru ele, e o parte a pocăinței”<footnote Sf. Varsanufie și Ioan, op. cit., răspunsul 498, p. 475. footnote
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
la București se enervau, uneori se credeau chiar jigniți în orgoliul lor, în schimb, aici cînd nu faci observații, sau cînd lași un lucru neobservat, Scaliștii se supără sau te consideră incapabil și atunci ai pierdut partida. Dar cînd le ceri ceva în execuția unei fraze, sînt fericiți a mai adăuga ceva la perfecțiunea - bineînțeles cu condiția ca ceeace spui să aibă cap și picior - și apoi ei se întrec cu ambiția pentru a-ți demonstra ție dirijor, că și ei
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
f. prudent, ceeace mi-a adus critica a chiar însăși nevestei mele. Ca să-ți dau un exemplu: un mare impresariat face în curînd un turneu cu o trupă excelentă de artiști italieni la Londra (30 spectacole) și mi s-a cerut insistent să merg în fruntea acestui turneu. Eu însă am refuzat net, pe motivul că nu vreau să indispun colegii italieni și că un turneu italienesc în Anglia, înseamnă în același timp și propagandă italienească, aș că ar face o
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
v-a trimis o serie de critici din urmă, cu care m-a elogiat întreaga presă milaneză, atât de dificilă. Apoi nu știu dacă v-a dat acele două programe-caiet destinate lui Alfred cît și lui Missir. Dacă nu, atunci cere toate documentele acestea de la soacra mea, mai ales că în cele din urmă, i-am mai trimis alte critici extraordinare, care au apărut cu întârziere și arată-le lui Alfred. Ezit oarecum să-ți povestesc pe larg de frică, că
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
8 recite, deci destulă muncă într’o lună, dar îmi aduce bani serioși și te asigur că e nevoe! În Septembrie alte patru spectacole la Scala, apoi plecăm cu echipa din „Cosi fan tutte” în Olanda și Belgia, care ne cere insistent; e posibil să facem și un spectacol la Paris și în Elveția. Apoi o altă serie de spectacole la Verona în Arenele, unde sunt colosal de bine plătit; între picături câte un concert, în Noembrie în diverse țări, apoi
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
cu capul sus, și astfel într’adevăr a cântat deosebit de bine. Reîntorcându-mă la Milano am putut constata că acest băiat are o baftă cum rar se întâmplă. Tenorul care trebuia să cânte „Cosi” nu a fost disponibil la datele cerute de mine și atunci bătrânul Serafin mi-a propus diferiți alți tenori, jucându-se din nou și cu soluția „Petrică”. Repede am profitat și am ales pe Petrică, convins că vocea lui merge pentru Mozart perfect. Serafin, evident, avea și
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
de revoluționar să țipe la Serafin, față de toată cealaltă lume! Ce să-ți spun? Toți i-au întors spatele, iar a doua zi când mi s’a raportat afacerea mi-a crăpat obrazul de rușine ca Român! Acum Serafin îmi cerea informații despre acești doi tipi, prudent cum sunt, am apărat-o pe ea încă, cât am putut, spunând între altele, că dat fiind vocea ei, trebue puțină răbdare în ceea ce privește muzicalitatea ei, căci și alți mari cântăreți, cu renume, nu sunt
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
este Jago. Amenințarea (ex. 6) cu care începe ultimul act. susținută sonor de patru corni la unison, se leagă cert de începutul actului al IV-lea din Don Carlos de Verdi. Atunci când, în actul al III-lea, în închisoare, Cavaradossi cere până și hârtie, (ex.7) pentru a-i scrie iubitei sale FloriaTosca. patru violoncele susțin momentul, o combinație deja cunoscută și de mare efect, folosită de Verdi în duetul de dragoste Otello- Desdemona. Același motiv în aceeași combinație timbrală reapare
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
aveam să dorm într-un pat uscat. La recepție am dat peste o blondă corpolentă, îmbrăcată într-o rochie roșie cu model floral, avea un colier din pietre false și unghii lungi ca niște dălți, vopsite în roz. I-am cerut o cameră care să aibă și duș funcțional. După ce m-a studiat câteva secunde, mi-a cerut un act de identitate. I-am dat buletinul. S-a uitat puțin ciudat la el, însă nu cred că i-a păsat de
ALECART, nr. 11 by Raluca Rîmbu () [Corola-journal/Science/91729_a_92906]
-
o rochie roșie cu model floral, avea un colier din pietre false și unghii lungi ca niște dălți, vopsite în roz. I-am cerut o cameră care să aibă și duș funcțional. După ce m-a studiat câteva secunde, mi-a cerut un act de identitate. I-am dat buletinul. S-a uitat puțin ciudat la el, însă nu cred că i-a păsat de faptul că în poză eram cu 10 ani mai tânăr. Mi-a dat cheile de la camera 19
ALECART, nr. 11 by Raluca Rîmbu () [Corola-journal/Science/91729_a_92906]
-
domnul doctor Sorin Șoșoiu de la spitalul nostru, iar de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” doctorul Viorel Dănilă. Au fost numeroși medici de familie, între care doamna doctor Mona Bejan, directoarea Centrului Medical al DASM. Încheiem aici, ne cerem scuze de la cei pe care nu i-am menționat. Manifestarea a fost apreciată de cadrele medicale participante. Au dovedit-o discuțiile însuflețite din final, interesul pentru documentația primită, precum și ecourile ulterioare, pe care le-am recepționat pe diferite canale. Figurile
Revista Spitalului Elias by LIANA TAUBERG () [Corola-journal/Science/92041_a_92536]
-
a împreună lucrării lui Dumnezeu și a omului, pentru ca omul să devină Dumnezeu prin har. Această nobilă sinergie teandrică transpare prin excelență în Taina Botezului. Harul lui Dumnezeu nu se dăruiește fără aportul omului, fără nevoințele acestuia: „Pentru aceea ne cere să alergăm și să stăruim cu tărie în nevoințe pentru că darul harului se măsoară cu ostenelile celui ce-l primește. Căci viața veșnică și veselia negrăită din ceruri o dăruiește harul Duhului, dar vrednicia de a primi darurile și de
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]