15,392 matches
-
16, cu aburi. O statistică exactă a velnițelor nu avem. În statistica din 1860-1862 sunt menționate numai 117 poverne, ceea ce ne face să presupunem că autorii ei au făcut grave confuzii între poverne (care prelucrează fructe) și velnițe (care prelucrează cereale). În acest paragraf nu insistăm asupra morilor și a velnițelor, ținem însă să subliniem că aici lucrătorii, în marea lor majoritate, erau salariați, iar meșterii, dintre care mulți sunt străini, erau toți salariați. În anul 1843, în „Statisticeștile științi” referitoare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
motorul epocii feudale”, constatare care poate fi extinsă în egală măsură și asupra morii cu cai sau vânt, moara cu apă este „forma elementară a oricărei mașini”. „Istoria întregii evoluții a mașinismului poate fi urmărită studiindu-se istoria morilor de cereale. În limba engleză, fabrica se cheamă și astăzi mill [moară]. În scrierile tehnologice germane din primele decenii ale secolului al XIX-lea, se mai întâlnește cuvântul mühle (moară) nu numai pentru orice mașină pusă în mișcare cu ajutorul forțelor naturii, dar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
deoarece moara nu este nici unealtă meșteșugărească, nici manufactură, ci un mecanism rudimentar, dar mecanism. Adâncirea diviziunii sociale a muncii, creșterea populației orășenești rupte de agricultură, dezvoltarea caracterului comercial al gospodăriei agricole și a tendinței proprietarilor funciari de prelucrare a cerealelor pe propriile lor domenii, folosirea făinii într-o măsură mai mare pentru prepararea rachiului, a berii, a pastelor făinoase etc., sunt principalele cauze ale sporirii numărului de mori în Moldova. N. Suțu indică pentru Moldova în anul 1849 un număr
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de 2.099. Dacă am lua drept certe indicațiile statisticii din 1860-1862, ar însemna să admitem faptul că între 1849 și 1863 numărul morilor în Moldova a scăzut de la 3.485 la 2.099, ceea ce este inexact. Creșterea producției de cereale și a tendinței de prelucrare a lor de către înșiși proprietarii funciari n-a putut avea drept rezultat scăderea numărului de mori, ci, dimpotrivă, sporirea lui. De altfel, chiar alcătuitorii statisticii din 1860-1862 au înscris un număr de 1.319 mori
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
firesc să privim aceste informații cu și mai multe îndoieli decât cele referitoare la numărul morilor. Dăm doar cu titlu de informație câteva știri despre producția morilor pe ținuturi: în frunte se plasează morile din ținutul Covurlui, care măcinau anual cereale în valoare de aproximativ 26 milioane lei, apoi ținuturile Iași, Neamț, Putna, Suceava, fiecare cu peste trei milioane lei, reprezentând prețul cerealelor măcinate anual, ținuturile Bacău și Botoșani cu peste 2 milioane lei și Dorohoi, Fălciu, Roman, Tecuci, Tutova cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
câteva știri despre producția morilor pe ținuturi: în frunte se plasează morile din ținutul Covurlui, care măcinau anual cereale în valoare de aproximativ 26 milioane lei, apoi ținuturile Iași, Neamț, Putna, Suceava, fiecare cu peste trei milioane lei, reprezentând prețul cerealelor măcinate anual, ținuturile Bacău și Botoșani cu peste 2 milioane lei și Dorohoi, Fălciu, Roman, Tecuci, Tutova cu peste 1 milion lei. De ce în fruntea ținuturilor în ceea ce privește măcinatul se află ținutul Covurlui este ușor de înțeles și nu insistăm. Este
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se află ținutul Covurlui este ușor de înțeles și nu insistăm. Este neîndoielnic că proprietarii morilor, din motive lesne de bănuit, au declarat o producție mai mică decât cea reală. Dar, chiar dacă am lua drept aproximativ exacte informațiile relative la cerealele măcinate, pe care ni le dă statistica din 1860-1862, concluzia potrivit căreia consumul de făină în țară era destul de mare este cu atât mai convingătoare, cu cât datele statisticii sunt sub nivelul cuantumului real de cereale transformate în făină. Această
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
exacte informațiile relative la cerealele măcinate, pe care ni le dă statistica din 1860-1862, concluzia potrivit căreia consumul de făină în țară era destul de mare este cu atât mai convingătoare, cu cât datele statisticii sunt sub nivelul cuantumului real de cereale transformate în făină. Această concluzie are o deosebită însemnătate, căci ea ne obligă să acceptăm ideea dezvoltării târgurilor și orașelor într-un ritm rapid și creșterea numerică a acelei populații orășenești care era ruptă de agricultură. Descoperirea aburului și aplicarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și 70 lei stânjenul în 1855. Prețul de cost al lemnului, după cum se vede, era foarte ridicat și fără îndoială că el sporea mult prețul făinii. În afară de acest neajuns, gerantul societății întîmpina multe greutăți. Deși guvernul, atunci când desființase monopolul măcinării cerealelor prin morile cu vapori, făcuse o excepție pentru moara din Iași, căreia i se menținea monopolul asupra producerii mecanice a făinii în orașul Iași, acest privilegiu era încălcat de către alți întreprinzători, ca de pildă arhitectul Niciman, care înființase o moară
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
parte, tendinței tot mai pronunțate de prelucrare pe domeniile agricole a materiei prime, a accentuării caracterului comercial al gospodăriilor moșierești, iar pe de altă parte, datorită condițiilor grele de transport, care obligau pe proprietarii funciari să-și transforme pe loc cerealele în rachiu. Această din urmă cauză a sporirii numărului de velnițe este valabilă mai ales pentru nordul Moldovei, o regiune izolată de marile căi de comunicație. La jumătatea secolului al XIX-lea, construiau velnițe nu numai marii proprietari funciari, ci
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nu poate fi confundată cu alambicul obișnuit. Spre deosebire de alambic, procesul de producție la velniță mecanică este mult mai complicat, iar capacitatea de producție este mult superioară. Deasemenea, velnița nu poate fi socotită, evident, o manufactură, deoarece prelucrarea materiei prime (cartofi, cereale) în scopul obținerii produsului finit (rachiu, spirt) nu se efectuează manual, printr-o unealtă meșteșugărească, ci printr-un mecanism în care forța aburului joacă un rol important. Mașinile de velniță se construiau într-un foarte mic număr în țară de către
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
era acționată prin forța aburului. De aceea, el a cerut Consiliului Administrativ permisiunea de a aduce „o mașină de vapori de putere de opt cai”, iar „prisosul” aburului să-l utilizeze pentru punerea în funcțiune a două pietre de măcinat cereale, pietre „ce să află pe lîngă fabrică ca obiect secundar pentru trebuința pităriei publice cu care m-am însărcinat”. Cererea i-a fost aprobată. În mai 1860, fabrica lui Niciman funcționa utilizând forța aburului. Funcționa de asemenea și moara Gueldry
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în 1863 crearea unor fabrici de mașini agricole, exprimând dorința generală a marilor proprietari funciari. În 1861, a luat ființă la București asociația anonimă pe acțiuni „Economul român”, care-și pusese drept sarcină principală importul de mașini „purtative pentru treieratul cerealelor prin puterea aburului”. Aceste străduințe sunt semnificative pentru definirea tendinței la care ne referim mai sus. Înființarea unor astfel de întreprinderi punea însă probleme mult mai complicate, mult mai greu de rezolvat decât în alte ramuri industriale. În primul rând
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a postavului, a cărămizilor, a sticlei etc., sunt mari proprietari funciari. Aceasta este explicabil, deoarece materia primă care stă la baza acestor ramuri industriale se afla în mâna proprietarilor de moșii, deoarece principala sursă a acumulărilor de bani, comerțul cu cereale și vite, aparținea în cea mai mare parte proprietarilor funciari. Pe de altă parte, ca urmare a dezvoltării relațiilor marfă-bani, a rolului mereu crescând pe care-l jucau negustorii în viața economică a țării, numărul întreprinzătorilor negustori a crescut. Totodată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
jucat această din urmă pătură socială în evenimentele epocii. Categoria socială a marii burghezii din orașele Moldovei era compusă din câțiva mari bancheri, antreprenori care luaseră în regie monopolurile desfacerii bunurilor de larg consum în orașe și câțiva negustori de cereale și mărfuri de lux. Mulți dintre ei erau legați într-o măsură mai mare sau mai mică de boierimea feudală, de procedeele tipic feudale aplicate în domeniul aprovizionării cu hrană a orășenilor, beneficiind de pe urma îngrădirii liberei concurențe. Numai unii din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
producția lor marfă și că deja pierduseră trei milioane de ruble. Acest din urmă considerent avea o foarte mare greutate în calculele diplomației țariste. Într-adevăr, ca urmare a confiscărilor, restricțiilor de tot felul, a taxelor otomane, exporturile rusești de cereale prin porturile Mării Negre au suferit o evidentă regresiune. Așadar, estimarea țarului este aproximativ corectă. Să precizăm însă că lovitura primită de comerțul rusesc în Marea Neagră se explică, în mare parte, și prin aceea că Rusia nu avea aici o flotă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Turciei. Existau numeroase motive care-l îndemnau pe țar la un război fulger, și anume: teama de izolare a Rusiei, teama de o coaliție militară sau diplomatică, proasta situație economică și socială a Rusiei, ca urmare a căderii prețurilor la cereale și a închiderii comerțului pe Marea Neagră, motive pentru care, la cererea ministrului de Război, Cernîșev, de a i se da 71.849.878 ruble, ministrul de Finanțe, Kankrin, răspundea că nu-i putea oferi decât 29.865.000 ruble (în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să-și întărească pozițiile în Balcani, în vreme ce Anglia și Franța urmăreau, în interesul burgheziei lor, să îndepărteze Rusia din aceste regiuni. Așa cum am mai arătat, exportul Rusiei, între 1826 și 1851, prin Marea Baltică a fost de 30.556.070 cetverți cereale (din care numai 4.051.479 cetverți grâu), în timp ce prin Marea Neagră el s-a ridicat la 56.415.036 cetverți cereale (din care 52.047.710 cetverți grâu). Or englezii sporeau anual importul de grâne din Galați, Brăila și Varna
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Așa cum am mai arătat, exportul Rusiei, între 1826 și 1851, prin Marea Baltică a fost de 30.556.070 cetverți cereale (din care numai 4.051.479 cetverți grâu), în timp ce prin Marea Neagră el s-a ridicat la 56.415.036 cetverți cereale (din care 52.047.710 cetverți grâu). Or englezii sporeau anual importul de grâne din Galați, Brăila și Varna, pe când hambarele Odesei, Chersonului și Taganrogului rămâneau pline. Pe de altă parte, creșterea influenței engleze și franceze la Constantinopol înspăimânta Petersburgul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
micul dejun din ziua respectivă să fie unul consistent, calitativ astfel încât solicitările alergării de la amiază să aibă suportul energetic necesar; dacă nivelul glicemiei scade (apariția senzației de foame) recomandăm doar aportul unei mici cantități de alimente (un fruct, un baton cereale, un suc din fructe stoarse) cu 45 minute până la maxim 30 minute înainte de jogging; obligatoriu, efectuarea dușului după alergare, ținând cont că ziua nu s-a sfârșit și mai sunt activități multe de făcut; dacă nu se poate alerga la
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
privind culturile arabile, se referă la: * Suprafața de bază pentru culturi arabile, * Organizarea comună de piață, * Culturile pentru care se acordă intervenție, * Nivelul intervenției pe piață, * Sistem de sprijin pentru producători, * Restituiri pentru produsele agricole exportate, * Indicii de calitate pentru cerealele care se preiau la centrele de intervenție, * Monitorizarea prețurilor și pieței, * Cumpărarea și stocarea publică, * Destinația produselor de intervenție, * Depozitarea semințelor de consum, * Regimul certificatelor de depozit, * Fondul de garantare pentru certificatele de depozit, * Etc. II. Sanitar- veterinar III. Dezvoltare
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
conținea următoarele aspecte: > date privind analiza acquis-ului adoptat până la 31 decembrie 2001 și poziția de acceptare, transpunere și implementare în întregime a acestuia, până la data aderării; > date privind situația existentă într-o serie de sectoare ale agriculturii românești : culturi arabile (cereale, oleaginoase), zahăr, culturi fibroase, legume-fructe, vin și băuturi spirtoase, culturi specializate (tutun, hamei, flori), lapte și produse din lapte, ovine și caprine, porc, bovine, sanitar-veterinar, fitosanitar, etc.; > progresele înregistrate, de la data transmiterii oficiale a Documentului inițial de poziție și până în
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Orientare și Garantare în Agricultură: Secțiunea Garantare; Agenția de Plăți; Secțiunea Orientare: aspecte bugetare și financiare; Sistemul Integrat de Administrare și Control (IACS); Mecanisme comerciale; Politica de calitate; Agricultura ecologică; Rețeaua de Informații Contabile Agricole (RICA); > Organizarea comună de piață: Cereale; Furaje uscate; Zahăr; Culturi de fibră; Fructe și legume proaspete și procesate; Vin și alcool; Tutun; Semințe; Hamei; Lapte și Produse Lactate; Carne de vacă; Carne de oaie și capră; Carne de porc; Oua și carne de pasăre; > Dezvoltarea Rurală
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
provizorie a negocierilor la Capitolul 7 Agricultura (3 iunie 2004), au fost agreate următoarele: Aspecte cu impact financiar * Suprafața de bază arabilă pentru care România va beneficia de schema de plăți directe 7.012.666 ha; * Producția la ha pentru cereale 2,650 t; * Prima de abatorizare sau export pentru bovine, din care: * vaci adulte 1.148.000 capete, * viței 85.000 capete; * Primă specială pentru vacile care alăptează 150.000 capete; * Primă specială pentru bovine masculi pentru îngrășare 452.000
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
sănătos și pentru protecția mediului. Referitor la importanța leguminoaselor pentru boabe precizăm faptul că semințele acestora constituie o sursă importantă de hrană pentru om. Ele au un conținut ridicat de proteine (21-27%), de 2-4 ori mai mult decât cariopsele de cereale (Mleșniță V., și colab., 1980; Popescu C., și colab., 1983) și de 14-15 ori mai mult decât cartoful (Popescu C., și colab., 1983). Proteinele din leguminoase sunt de calitate superioară, fiind bogate în aminoacizi esențiali, în special tritofan, treonină, leucină
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]