191,606 matches
-
obiectiv al lui Hegel, prin „școala istorică a dreptului” și prin „biologia istoric-evoluționistă” este reprezentativă pentru secolul al XIX-lea! Paulsen relevă definitoriu că dreptul trebuie să fie recunoscut În necesitatea sa istorică, adică În raționalitatea sa istorică. Prin această cerință, ideea unui sistem de norme generale și etern valabile, așa cum le caută sau crede că le posedă dreptul natural este hărăzită pieirii; Există numai un drept specific - subliniază Paulsen - condiționat de raționalitate, de modul de viață, de nivelul de dezvoltate
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
morale ale Întregului social. Bineînțeles - subliniază Paulsen - moralitatea ca determinare subiectivă a voinței aparține vieții individuale ca atare; dar această moralitate subiectivă nu poate fi explicată fără referirea la moralitatea obiectivă, care se Înfățișează În obiceiuri și În drept, În cerințele și judecățile morale, În vederile și idealurile Întregului: ethosul popular devenit istoricește este izvorul din care curge Întreaga moralitate subiectivă”. Filosoful analizează analogiile și deosebirile dintre obicei și instinct - la om și la animale - , acelea dintre viața individuală și viața
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
morale fără a lua În seamă Înclinațiile naturale; rea este una contrară. Tocmai de aici se ajunge la Întrebările legate de lege și conținutul ei: care este originea legii? Pe ce se bazează valabilitatea și viabilitatea ei? Care este conținutul cerințelor sale? De unde și sarcina eticii! Pentru a contura un răspuns privind binele suprem ne Îndreptăm spre teoria valorilor morale, Güterlehre, iar o teorie completă a vieții morale va oferi răspuns Întrebărilor. Va cuprinde atât o teorie a valorilor, dar și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
serie de organizații adaptate scopului. Iată ideile În care „școala istorică a dreptului” coincide cu filosofia hegeliană. Astfel i se trasează filosofiei dreptului, științei generale a dreptului, sarcina: să recunoască dreptul În necesitatea sa istorică, adică În raționalitatea sa istorică. Cerința aceasta conduce la dispariția ideii unui sistem de norme de drept generale și universal valabile, după cum și le dorește dreptul natural. Există doar un drept specific, condiționat de naționalitate, de modul de viață, de nivelul de dezvoltare al vieții istorice
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Funcția prin care individul Își controlează acțiunea prin morala obiectivă, conștiința adică, apare aici ca o cunoaștere de către individ a moralei obiective și a relației sale interne cu ea. Datoria este sentimentul obligației de a acționa pretutindeni și mereu În conformitate cu cerințele moralei obiective, fără a ține seama de Înclinațiile propriei voințe. Și aceasta potrivit formei Datoriei. Legat de conținutul ei, datoria este o „sinteză logică a ceea ce este valabil și recunoscut În societate ca fiind obiceiul și dreptul” (Fr. Paulsen). Obiceiul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
său nu este individul, ci societatea, că el determină acțiunea vitală În sensul conservării societății și a individului și, În final, prin aceea că individul nu posedă cunoștințe despre importanța obiceiului pentru conservarea vieții, ci Îl resimte ca pe o cerință absolută sau lipsită de temei, un „imperativ categoric”. Domeniul real În care dreptul și cutuma Își au locul este, de fapt, viața socială cu Întreg sistemul său de relații dintre indivizi și viața individuală. Funcția propriu-zisă a moralei obiective este
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
concluzionat că realul este rațional. Acest rezultat stă și el, Însă, sub semnul schimbării: dacă realul este ceva ce se transformă, atunci și raționalul este supus transformării. Iar, adesea, dreptul și obiceiul, care Își au rădăcinile În trecut, rămân În urma cerințelor unui nou prezent și au nevoie de readaptare. Aceasta nu Înseamnă că adevărata morală, așa cum este precizată În dreptul și obiceiul unui Întreg social, nu corespunde condițiilor de viață ale acestuia și nu este rațional, În acest caz, sarcina dreptului și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
nu În numele unui eu mic, subiectiv, Întâmplător, ci În numele și din Însărcinarea unei puteri mai mari, de a vesti dreptatea lui Dumnezeu contra dreptății și reglementării omului. Predica de pe Munte este exemplul cel mai Înalt al unei asemenea transformări a cerințelor morale, fundamentată pe ideea unei morale superioare a unei dreptăți divine. Fără Îndoială, nu putem aborda această chestiune decât urmărind opoziția existentă și instaurată În construcția lumii morale, opoziție care străbate Întreaga istorie a filosofici. Este Înfățișată prin opoziția concepțiilor
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
nu le susține nimeni. Filosofia teleologică a moralei nu respinge tot ceea ce afirmă cea formalistă; În descrierea moralului ca o trăire subiectivă ea coincide Întru totul cu aceasta: este așa pentru că individul resimte datoria ca fiind necondiționată, nu ca o cerință condiționată de un scop; și mai este așa pentru că valoarea morală a persoanei constă În modul de a gândi, adică În forma determinării voinței: respectarea unei norme recunoscute interior ca fiind necondiționat obligatoare, legea morală. Etica teleologică consideră Însăși aceste
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de aceste concepte elementare”. a) Dreptul fundamental al libertății și autoritatea de Stat Afirmarea dreptului natural al persoanei umane Înțelege mai puțin să semnifice o apărare sau un dig contra autorității Statului, cât o concepție rațională a acestei autorități și cerința unei reforme radicale a acesteia ab intus, „dacă ea s-a abătut de la fundamentul ei legitim”. „Fără Îndoială, subilniază filosoful italian neokantian, scopul imediat al acestei afirmări, repetat de atâtea ori și În diverse maniere, În decursul secolelor, a fost
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
nelimitat - arată del Vecchio - și nu ar putea fi conceput, după vechea formulă, ca un jus utendi et abutendi. Limitele acestui drept decurg rațional din scopul dreptului În general, care este esențialmente social și trebuie să armonizeze posibilitățile fiecăruia cu cerințele binelui comun. De asemenea, dreptul la muncă - insistă exegetul italian - nu rămâne o formulă goală, vidă de orice conținut. Este indispensabil ca fiecare să primească, la vârsta cerută, un anumit grad de instrucție și educație. Statul trebuie, În același mod
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
trebuie să-i asigure liberul exercițiu.” Giorgio del Vecchio adaugă: „Nimeni nu poate, deci, să fie privat de drepturile civile și politice, oricare ar fi opiniile și credințele sale, În materie de religie.” O permanentă grijă (și problemă) constă În cerința permanentă de a se armoniza raporturile dintre autoritatea civilă (a Statului) și autoritatea eclezială. Filosoful se referă mai ales la raporturile dintre Statul italian și Biserica Catolică (Cetatea Vatican), Concordatul dintre Sfântul Scaun și Statul italian - Acordurile de la Latran etc.
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
abia se auzea, filtrată printr-o cortină fonică voită, totul simula o atmosferă paradisiacă. Soții luară loc la o masă într-un separeu. Imediat, șeful de sală, însoțit de doi chelneri, sosi în preajma noilor clienți pentru a le îndeplini toate cerințele. Victor o rugă pe Olga să comande ceea ce crede că i-ar face plăcere. Ea, ca o doamnă din lumea mare, cu un aer absent, îi întinse lista de bucate soțului, dându-i acestuia libertatea de a comanda după pofta
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
are voie să fie într-o stare euforică!? Deși Olga îl sfătuia cu calm să plece acasă, el ținea cu tot dinadinsul să-și vadă copilul, să se bucure și el... era doar tată...! Cu greu îl convinse Olga că cerința lui nu poate fi îndeplinită, cel puțin deocamdată. O asistentă ce se afla din întâmplare în preajmă îi spuse că acum copilul doarme și unui bebeluș nu trebuie să-i fie întrerupt somnul. Deși nu înțelese prea bine motivația asistentei
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
și unghi ar fi privit. În capul de sus al inimii este așezat fotoliul rotativ al șefei. În partea din dreapta, un fotoliu, din același tip, destinat sponsorului; în partea stângă, un altul, pentru domnul colector, redistribuitor de banii tuturor, în raport cu cerințele doamnei deputate. Coada inimii, loc unde se adună tot ce vine din celelalte părți, e destinată marelui socotitor. De aici, se poate afla, în orice clipă, cum stă, mica mare împărăție a doamnei Rița. Acum are loc o întâlnire de
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
magazinului din față. Cât costă? Nici nu m-am uitat, dar, nu contează. Ba, contează. Hai cu mine acolo, să vedem, și, să acționăm, în funcție de...Bine, hai. S-au dus. Dacă e vorba numai de atât, da, se poate soluționa, cerința dumitale, pe loc. Hai înapoi. și-a primit suma dorită. Acum, du-te undeva, mai la o parte, și-ți numără banii. Că așa e legea: banul se numără, dintotdeauna, și la dat și la luat. și-a primit, Hâncu
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
i-a zis o șefă, în acea zi; ne vin musafiri, mulți și mari. Nu avem stareță. Îndeplinește tu, această misiune, două-trei zile. Că ești de mult printre fetele de aici, și ai deprins cam tot ce ar sta în cerințele unei starețe adevărate, într-o misiune ca cea pe care ți-o încredințăm. Vrei? Să-ncerc. A încercat. A reușit. Evenimentul a venit, s-a consumat, cine era de primit a fost primit, cine era de plecat a plecat, iar
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
lipsit spectacolul ; sau, poate nu l-am recunoscut eu. Oricum, nu-i pentru mine genul ăsta de reprezentație... Un profesor de teatru din Moscova spunea că regizorul are nevoie de numai trei lucruri : sănătate, sănă tate și sănătate. Corect! Dar cerința poate fi valabilă și-n cazul dramaturgilor, actorilor, scenografilor, maeștrilor de mișcare etc. Și totuși, pe vremuri se pomenea des zicala cu scoica bolnavă care face perle. Fiindcă, pe termen scurt, maladia poate căpăta sclipirea geniului. Ce frumos spune Ioana
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
pentru că am considerat ca fiind singura soluție pentru a te încărca cu noua energie. Mi-am zis eu așa: De ce să stau în vechea casă subredă și veche așteptând ce? Mai bine îmi construiesc una nouă, mult mai adaptată noilor cerințe moderne, la care am să muncesc mult cu pasiune înflăcărată și cu dorința să reușesc, să o finalizez la apusul soarelui, așa cum îmi place mie. Ni se oferă tot ce avem nevoie pentru construirea unei noi case (vieți) și paradoxul
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
statelor, desființarea suveranității naționale, concordia planetară, protecția socială. O țară în care cele șase sinonime ale Diavolului sunt sexul, familia, etnia, națiunea, tradiția și religia, căci, cine nu știe, ele sunt sursa tuturor relelor în lume. O țară în care cerințele sociale, atunci cînd vin din partea instituțiilor statului, sunt percepute ca restricții discriminatorii, iar atunci cînd vin din partea minorităților, sunt resimțite ca drepturi firești. O țară în care spiritul de finețe al lui Pascal a dat ortul popii în fața spiritului populist
Artizanii decăderii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9156_a_10481]
-
posibilitatea de a-i cruța favoarea menținerii în serviciul activ până când vor împlini și a doua condițiune de pensionare; iar conducerea militară superioară, conștientă de mizerabila remunerare a pensiilor, nu poate avea cruzimea să-i refuze, abătându-se astfel de la cerințele reîntinerirei cadrelor, atât de necesare unei bune încadrări și pentru timp de pace și pentru mobilizare. Dăinuirea acestei stări este profund defavorabilă intereselor de apărare natională. Personal sunt poate dintre acei puțini camarazi cari, ajutați de soartă, nu trăiesc numai
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93214]
-
Astfel, un general trecut la pensie înainte de 1919 primește mai puțin decât un general ieșit la pensie după 1919, deși au aceiași ani de serviciu și au avut aceeași vârstă la data pensionării. Această diferențiere este desigur irațională și nedreaptă. Cerințele existenței, obligațiunile sociale, considerațiunile de prestigiu și de demnitate corespunzătoare gradului, fiind identice, motivul că unul aparține unei legi de pensiune mai veche, iar altui unei legi mai nouă, este absolut brutal. Bursa vieții nu stabilește prețurile pieții pentru pensionarii
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93214]
-
este sau nu necesar să fie adusă o stație de amplificare - și dacă da, de unde ar putea face rost de așa ceva. Fiindcă trebuia ca masa aceea de oameni să asculte comenzile și să se deplaseze Într-o anumită ordine, conform cerințelor Joannei Jeni. De cum o văzu, Kiki veni la ea, ținînd-o o vreme de mînă, după care se plictisi și Începu să alerge În jurul grupului, jucîndu-se de-a v-ați ascunselea cu Marychka. Dr. Thomas trecu și el prin apropiere și
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de gram și ne frecăm pe gingii cu o doză, iar fața ne amorțește. Avem nevoie de asta pentru curva aia de Shirley, știm că are de gînd să aibă pretenții de la noi. Nouă nu trebuie să ni se Încredințeze cerințele celor slabi. Nu ne stă În fire așa ceva. Shirley stă singură la o masă din colțul barului gol. Arată ca o curvă Încrezătoare În schimbul de dimineață. CÎnd ajungem mai aproape de ea, Îi putem observa suferința pe fața ei umflată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
clădirii, parcă ceva din freamătul atâtor generații de elevi. Clădirea scoasă la licitație a fost cumpărată de un investitor sfrijit, cu dinți gălbejiți și voce pițigăiată de eunuc, care, prin cine știe ce manevre economice de culise, a adaptat-o În interior cerințelor acestei afaceri Înfloritoare, dar dubioase În opinia mea. Un suedez de origine indiană a cumpărat de la el o imensă o pădure de conifere, ce-a aparținut bunicului matern al sfrijitului. Recuperarea ei a fost lungă și costisitoare, dar a meritat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]