1,453 matches
-
la Facultatea de Protecția Mediului a Universității din Oradea, profilul Horticultură. Împreună cu un colectiv de cercetare extrem de valoros, profesorul Ștefan Oprea a contribuit la crearea, omologarea și promovarea în producție a nouă soiuri de viță de vie (Timpuriu de Cluj, Cetățuia, Napoca, Someșana, Transilvania, Splendid, Andrevit, Admira și Vlad) și cinci soiuri de măr (Aromat de vară, Roșu de Cluj, Ancuța, Ardelean și Feleac). A făcut parte din delegații oficiale care au reprezentat România la șase Congrese și cinci adunări generale
Ștefan Oprea (agronom) () [Corola-website/Science/328393_a_329722]
-
Strânși unul în altul, oamenii de pe bătrânul zid, de pe partea de nord a Templului, de pe fiecare acoperiș respiră neabătut ostilitate. Demonstrație inutilă - asediații nu se gândesc să se predea. Lupta reîncepe dinspre cel de-al doilea zid, se izbește de cetățuia Antonia. Pe străzile suburbiei frontul se apropie de zona Templului și de Orașul de Sus. Geniștii construiesc căi de atac, trupele auxiliare aduc de prin împrejurimi, de aproape și de departe, copaci pentru ele. Romanii recurg la toate tehnicile de
Asediul Ierusalimului (70) () [Corola-website/Science/327098_a_328427]
-
de oameni. Titus turbează; fără milă poruncește cavaleriei să decimeze trupele auxiliare și instituie pedeapsa cu moartea pentru această fărădelege. Dar asta nu ajută prea mult, măcelul continuă pe ascuns. La începutul lui iulie soldații săi iau cu asalt Antonia. Cetățuia, pe al cărei „loc pardosit cu pietre” Iisus din Nazaret și-a primit sentința de condamnare la moarte, este dărâmată până la temelii. Zidurile ei se ridicau lângă valul nordic de apărare al Templului. Acum e rândul complexului templier, această construcție
Asediul Ierusalimului (70) () [Corola-website/Science/327098_a_328427]
-
activității de reabilitare și a fost redeschisă parțial în toamna 2015. Există intenția de realiza sub patronajul Muzeului Județan, reconstrucția unui așezări sătești reprezentative pentru viața materială din perioade diferite ale epocilor timpurii ale existenței umane, lângă situl arheologic Cârlomănești - Cetățuia. Acesta va conține case din Epoca Pietrei, Epoca Bronzului, Epoca Fierului și Epoca Migrațiilor, anexe specifice și un sanctuar. Deasemeni, instituția este implicată și în reconstrucția cetății dacice de la Cârlomânești. A fost demarată în vederea reconstituirii unei colecții care să descrie
Muzeul Județean Buzău () [Corola-website/Science/330643_a_331972]
-
Someșului. Două culmi cu orientare nord-sud continuă după Jibou Munții Meseșului spre nord și încadrează cursul "Someșului Mare": a "Sălajului" spre vest și a "Prisnelului" spre est. Controlul accesului prin trecătoare se făcea prin intermediul unor fortificații încă de pe vremea dacilor (cetățuia de pe dealul Poguior și dava de la Porolissum). În arealul celor două aliniamente de dealuri dintre Apa Sărată (satele Mirșid, Popeni, capătul satului Cuceu), și Agrij (satele Romita, Brusturi, Jac, Creaca, Lupoaia, Prodănești) alături de cel al orașului Jibou, precum și în zona
Poarta Meseșului () [Corola-website/Science/330747_a_332076]
-
sînt mai multe izvoare. În sectorul Rudi al rezervației se găsesc peste 100 de monumente ale naturii : "Văgăuna Lupilor", "Văgăuna Vînturilor", "Stînca Balaurului", "Harpa Eoliană", "Peștera Răposaților", "Izvorul Verde" ș.a. În apropierea Mănăstirii Rudi se află trei cetăți de pămînt: cetățuia "La șanțuri", de origine tracică, identificată de unii cercetători cu orașul antic "Maetorium", cetățuia getică "La trei cruci" și așezarea medievală "Farfuria turcului", datînd din secolul X și multe alte monumente arheologice, o pșteră, cascade, izvoare, braniști. Rar unde în
Rezervația peisagistică Rudi-Arionești () [Corola-website/Science/329207_a_330536]
-
monumente ale naturii : "Văgăuna Lupilor", "Văgăuna Vînturilor", "Stînca Balaurului", "Harpa Eoliană", "Peștera Răposaților", "Izvorul Verde" ș.a. În apropierea Mănăstirii Rudi se află trei cetăți de pămînt: cetățuia "La șanțuri", de origine tracică, identificată de unii cercetători cu orașul antic "Maetorium", cetățuia getică "La trei cruci" și așezarea medievală "Farfuria turcului", datînd din secolul X și multe alte monumente arheologice, o pșteră, cascade, izvoare, braniști. Rar unde în Basarabia relieful, flora și fauna sînt atît de armonios îmbinate cu trecutul istoric al
Rezervația peisagistică Rudi-Arionești () [Corola-website/Science/329207_a_330536]
-
orașul Galați și târgurile Drăgușeni și Oancea. Teritoriul de la vărsarea Șiretului și Prutului în Dunăre a fost locuit în antichitate, aici existând un castru român din vremea împăratului Traian (98-117), construit, probabil, pe locul unde se găsea la început o cetățuie dacica, întărită cu un val de pământ. Castrul se află pe înălțimea "Tirighina" de la Bărboși, de lângă Galați, în apropiere de vărsarea Șiretului în Dunăre, si este menționat de Dimitrie Cantemir astfel: „Nu departe de aici, la gură dinspre răsărit a
Ținutul Covurluiului () [Corola-website/Science/335503_a_336832]
-
este păcat că nu vor mai fi expuse la Bran', apreciază Nicolae Pepene. Sursa citată a mai precizat că la Cetatea Făgărașului, unde sunt spații mult mai generoase, ar putea fi organizate expoziții temporare pentru vizitatorii acestui obiectiv, iar dacă Cetățuia Brașovului va intra în administrarea Primăriei Brașov se vor putea organiza și aici expoziții tematice cu piesele de la Bran. În ceea ce privește Secția Etnografică de la Bran, aceasta va intra în administrarea Muzeului de Etnografie Brașov care dorește să amenajeze aici un eco-muzeu
Muzeul Bran se închide după aproape 60 de ani de funcționare by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101384_a_102676]
-
al dealului, care coboră spre faleza Dunării; tot aici, pe o terasă artificială, este amplasată Statuia Libertății. Denumirea fortăreței vine de la cuvântul de origine italiană "citadella". În limba maghiară, ca și în limba română, este un italienism, însemnând "fortăreață" sau "cetățuie" situată pe o înălțime, dinafara zidurilor unui oraș, având scopul de a apăra orașul și de a servi drept ultim refugiu în caz de ocupare a orașului de către inamic. Denumirea de "Citadelă" a fost adoptată oficial abia la sfârșitul secolului
Citadela din Budapesta () [Corola-website/Science/328487_a_329816]
-
Cetățuia este un soi românesc de struguri negri obținut de către cercetătorul Ștefan Oprea de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Cluj prin încrucișarea soiurilor Crâmpoșie și Frumoasă de Ghioroc. Soiul a fost omologat în anul 1979. Este un soi de masă. Frunza
Cetățuia (strugure) () [Corola-website/Science/331884_a_333213]
-
de piatră legate între ele cu scoabe de fier. În localitate au fost aduși, din Asia Mică, Crimeea și din alte centre cucerite de către tătaro-mongoli, specialiști în toate domeniile gospodăriei, aceștia refăcând „orașul” cucerit într-un centru cu aspect oriental. Cetățuia mai veche din pământ și lemn a fost nivelată, iar pe ruinele ei s-a construit o cetate nouă, din piatră. În erau construite clădiri timpice pentru localitățile Hoardei de Aur: o moschee, un mausoleu, caravansaraie și băi de tip
Șehr al-Djedid () [Corola-website/Science/333776_a_335105]
-
așezărilor. În zonele periferice se aflau meseriașii, care erau cel mai des olarii, fierarii, giuvaergii, constructorii. În interiorul citadelei orașului se afla o clădire mare, lipită de zidul de nord al construcției. Fiind orientată cu intrarea spre sud, clădirea, ca și cetățuia, avea o formă neregulată și un plan întortocheat. Peretele de răsărit al clădirii era mai scurt decât cel de asfințit. Pereții clădirii erau făcuți din cărămidă pătrată. Se întrebuința cărămida arsă la roșu și cea numai uscată la soare. Era
Șehr al-Djedid () [Corola-website/Science/333776_a_335105]
-
Dosoftei al Moldovei a deprins meșteșugul tiparului, iar numele său este menționat în „"Psaltirea slavo-română"” (1680), „"Molitvelnicul de-nțeles"” (1681) și „"Viața și petrecerea sfinților"” (1682). La rugămintea patriarhului Dositei al Ierusalimului, a pus bazele unei tipografii grecești la Mănăstirea Cetățuia din Iași, în 1682, când a tipărit cartea patriarhului Nectarie, „"Întâmpinare în contra primatului papei"”. În anul 1682, Mitrofan a fost ales episcop al Hușilor, iar în 1686 - cu ocazia pribegiei mitropolitului Dosoftei în Polonia, el se va refugia în Țara
Mitrofan al Buzăului () [Corola-website/Science/333839_a_335168]
-
Așezarea de la Echimăuți a aparținut tribului tiverților care avea o origine slavo-română și a fost amplasată în apropierea actualui sat Echimăuți din raionul Rezina (Republica Moldova). Cetățuia a existat între sfârșitul secolului al IX-lea și prima jumătate a secolului al XI-lea. În timpul săpăturilor s-a constatat că așezarea a fost brusc distrusă ca urmare a unei lupte înverșunate prin asalt în prima jumătate a secolului
Echimăuți (așezare) () [Corola-website/Science/333878_a_335207]
-
arme și urme de incendii. S-au găsit multe obiecte de valoare. Unele dintre ele au fost ascunse de înșiși proprietarii pentru a nu ajunge la inamic, fiind îngropate în pământ, unde au fost descoperite 900 de ani mai târziu. Cetățuia a fost înconjurată cu un șanț cu o adâncime de aproximativ 4 metri și un vallum. Casele și atelierele erau localizate în panta interioară a așezării, în care era amplasată și o fântână. Principalele ocupații ale populației au fost meșteșugăritul
Echimăuți (așezare) () [Corola-website/Science/333878_a_335207]
-
Ierusalim, ieromonahul rus Ipolit Vișenski a trecut prin Moldova, ajungând la 10 decembrie 1707 în Târgu Frumos, despre care face următoarea consemnare: "„A doua zi am ajuns la orășelul numit Târgul Frumos: o biserică acoperită cu paie, șapte case, iar cetățuia pustie.”" În prezent, Târgu Frumos are statut de oraș, iar din vechea curte domnească nu mai există decât biserica monument istoric și zidul de incintă construit în sec. al XVI-lea. Ținutul Cârligătura a fost desființat în anul 1834, în urma
Ținutul Cârligătura () [Corola-website/Science/333871_a_335200]
-
etnice, București, 1988, p. 67-71). Dio Cassius (sec. II) este sursa unei informații interesante: „Traian puse mâna pe munții cei întăriți cu ziduri... Din pricina aceasta și mai ales după ce, în același timp, Maximus prinse pe sora lui și luă o cetățuie puternică, Decebal fu gata să se învoiască la toate cele ce i s-ar fi poruncit...” (Istoria romană, LXVIII, 8-9, 9,4 Xiph.). Este posibil ca între cauzele care l-au obligat pe regele dac să accepte pacea grea din
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
Sfântul Dumitru din Craiova, ctitoria lui Matei Basarab, a refăcut biserica lui Ștefan cel Mare din Baia, vechea capitală a Moldovei (1907-1914), biserica mare de la Mănăstirea Sinaia 1897-1903), Biserica Domnească din Târgoviște (1907-1910), a plătit din banii personali pictarea schitului Cetățuia al mănăstirii Ciolanu, și multe altele. Sunt suficiente mărturii care ne conving că această strădanie a lui Carol I nu era doar expresia uneia din îndatoririle sale de Rege al României și nici un simplu gest de bunăvoință pentru Biserica majoritară
PF Daniel: Mica prințesă a lui Carol I a fost româncă, atât prin religie, cât și prin limbă () [Corola-website/Journalistic/101167_a_102459]
-
Grădinii Botanice din Iași, Parcului Craiovița din Craiova, litoralului mediteranean francez și litoralului Mării Negre. În Iași a mai gestionat proiecte legate de spațiile verzi de lângă Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Teatrul Național "Vasile Alecsandri", Palatul Culturii, și din jurul mănăstirilor Frumoasa și Cetățuia. Moștenirea sa include circa 400 lucrări artistice (desen, grafică și pictură) și peste 200 de lucrări științifice, plus o serie de manuscrise și periodice, unele dintre acestea regăsindu-se la Biblioteca Academiei din Iași, ca urmare a unei donații a
Vsevlad Carmazinu-Cacovschi () [Corola-website/Science/336205_a_337534]
-
trenul, cu căruțele, călare, unii chiar pe jos. Simbolistica unității naționale era prezentă peste tot: oamenii veneau îmbrăcați în portul tradițional românesc de sărbătoare, cu steaguri tricolore, cântând, însuflețiți de bucurie, după cum arată mărturiile epocii. „Mulțimea imensă urcă drumul spre Cetățuie printre șirurile de țărani români înveșmântați în sumanele de pătură albă și cu căciulile oștenilor lui Mihai Viteazul. Poporul trece pe sub poarta lui Mihai Viteazul și se adună pe Câmpul lui Horea. De pe opt tribune, cuvântătorii explică poporului măreția vremurilor
1 Decembrie Ziua Naţională a României () [Corola-website/Journalistic/296338_a_297667]
-
CETĂȚUIA ȘI VALEA LUI ȘTEFAN-VODĂ-CEL-MARE <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 197.footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.29) În pădurea din comuna Moșna, ținutul Fălciului se văd niște
Cet??uia ?i valea lui ?tefan-Vod?-cel-Mare [Corola-other/Imaginative/83502_a_84827]
-
cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 197.footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.29) În pădurea din comuna Moșna, ținutul Fălciului se văd niște șanțuri de pământ și locului acestuia îi zic oamenii CETĂȚUIA LUI ȘTEFAN-VODĂ CEL MARE. Aici este un loc drept și larg, mai ca o falce, și-i înconjurat împrejur de un șanț adânc, cam de un stat de om, după cum se vede astăzi, iar lărgimea vine cam de doi stânjeni
Cet??uia ?i valea lui ?tefan-Vod?-cel-Mare [Corola-other/Imaginative/83502_a_84827]
-
aici erau ușile unei tainițe, care se vedeau până mai anii trecuți. În partea de răsărit a locului închis cu șanț, este o movilă, anume făcută de tras sama în depărtări. Movila vine în partea dinspre asfințit a cetății. Astăzi Cetățuia lui Ștefan-Vodă cel Mare îi înconjurată de pădure și pe movilă au crescut copaci grozav de mari. Movila se vede chiar în capătul dealului Cetățuia, a cărui înălțime este foarte mare. În partea dinspre miazăzi a dealului, în vârful căruia
Cet??uia ?i valea lui ?tefan-Vod?-cel-Mare [Corola-other/Imaginative/83502_a_84827]
-
făcută de tras sama în depărtări. Movila vine în partea dinspre asfințit a cetății. Astăzi Cetățuia lui Ștefan-Vodă cel Mare îi înconjurată de pădure și pe movilă au crescut copaci grozav de mari. Movila se vede chiar în capătul dealului Cetățuia, a cărui înălțime este foarte mare. În partea dinspre miazăzi a dealului, în vârful căruia se află movila, aici este o tiharaie (prăpastie) care împiedică suișul în cetate. Între dealurile Morilor și Bohotinul, până la Stâlpul lui Roșca se întinde o
Cet??uia ?i valea lui ?tefan-Vod?-cel-Mare [Corola-other/Imaginative/83502_a_84827]