29,232 matches
-
intru apărarea creștinătății. Suleiman Magnificul a ocupat-o, Mihai Viteazul a ajuns până la porțile ei, apoi marele cărturar și principe român Dimitrie Cantemir a consolidat zidurile cu mâinile lui, după cum se spune. După ocuparea Basarabiei, în 1812, subteranele întortocheate ale Cetății și frumoasele turnuri au devenit parte a întinsului sistem militar al Imperiului Rus. Și așa sunt și astăzi, când încă mai răsună în jur bocancii fostei Armatei Roșii. Cetatea este înconjurată și acum de clădirile garnizoanei Armatei Ruse, între care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94082_a_95374]
-
după cum se spune. După ocuparea Basarabiei, în 1812, subteranele întortocheate ale Cetății și frumoasele turnuri au devenit parte a întinsului sistem militar al Imperiului Rus. Și așa sunt și astăzi, când încă mai răsună în jur bocancii fostei Armatei Roșii. Cetatea este înconjurată și acum de clădirile garnizoanei Armatei Ruse, între care se văd garaje imense, posibil de tancuri, și numeroase buncăre camuflate, printre care patrulează soldați cu arma la umăr și priviri scrutătoare, mai ales când văd reflexia unei lentile
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94082_a_95374]
-
buncăre camuflate, printre care patrulează soldați cu arma la umăr și priviri scrutătoare, mai ales când văd reflexia unei lentile, chiar și numai de aparat foto. O biserică uriașă tronează în mijlocul bazei militare a “pacificatorilor” ruși. Muzeul amenajat în incinta Cetății nu te lasă să-i uiți pe “eliberatori”: este plin de exponate sovietice. Modificările arhitecturale din cadrul complexului muzeal sunt masive, atât asupra zidurilor cât și în interiorul și în jurul cetății, unde sunt dispuși în grupuri statuare “fondatorii” ei, dintre care lipsesc
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94082_a_95374]
-
tronează în mijlocul bazei militare a “pacificatorilor” ruși. Muzeul amenajat în incinta Cetății nu te lasă să-i uiți pe “eliberatori”: este plin de exponate sovietice. Modificările arhitecturale din cadrul complexului muzeal sunt masive, atât asupra zidurilor cât și în interiorul și în jurul cetății, unde sunt dispuși în grupuri statuare “fondatorii” ei, dintre care lipsesc, evident, voievozii români sau “moldoveni”, după alții. Copiii de școală primară sunt aduși să învețe o istorie falsificată. În mod ironic, creatorii muzeului au ținut să consemneze în piatră
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94082_a_95374]
-
primară sunt aduși să învețe o istorie falsificată. În mod ironic, creatorii muzeului au ținut să consemneze în piatră, dar și printr-un bust, trecerea celebrului Baron de Munchausen pe la Tighina, unde, conform povestirilor sale, a reușit să intre în cetate în zbor, călare pe o ghiulea. Și acolo a și rămas, prin “istoria” pe care o prezintă astăzi forțele de ocupație rusești și milițiile transnistrene, cu sau fără fuste. - va urma - Foto și Text: Cristina Nichitus Roncea și Victor Roncea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94082_a_95374]
-
trăiești atunci o viață pe care ți-o amputezi singur? Ca să faci parte din societatea căreia îi aparții, trebuie să fii capabil să o înțelegi și să te faci înțeles pentru a putea contribui la continua construire si susținere a „cetății”. Elisabeta Iosif - Vă simt cu o inimă de poet și o iubitoare a tradițiilor românești, de vreme ce ați venit în țara natală în decembrie 2012, cu un imens dor de a cuprinde viața direct în sărbătorile acestui anotimp. - Smaranda Livescu - Revenirea
De vorbă cu un vizionar – visător [Corola-blog/BlogPost/94072_a_95364]
-
un scurt roman polițist, editat de Editura Anamarol cu care am inițiat Colecția „Diamant”. Poetă? Da, dintr-un demult, 1969, până în prezent și sper mai departe. - Elisabeta Iosif - În încheierea dialogului nostru, vă rog să transmiteți un gând cititorilor revistei „Cetatea lui Bucur”, mulți creatori din diferite domenii, de pe meridianele lumii, iubitori de frumos și de tradiții, indiferent de vârstă. - Smaranda Livescu - - Urez tuturor, cititori săi trăitori în România, să primească fiecare zi cu inima și fruntea sus, ca pe un
De vorbă cu un vizionar – visător [Corola-blog/BlogPost/94072_a_95364]
-
În timp ce cetățile dacice zac în uitare, necercetate arheologic, Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva vrea 5 milioane de euro pentru a reconstrui arena de gladiatori din capitala romană a Daciei... Ministerul Culturii a dat aviz favorabil proiectului de restaurare a amfiteatrului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94138_a_95430]
-
precum frunza turistică a Elenei Udrea. Astfel, în timp ce obiectivele dacice rămân mai departe necercetate, nevalorificate turistic decât într-o mică măsură, autoritățile locale, cu sprijinul Ministerului (in)Culturii (același care după ce a promis câteva milioane de euro cercetării arheologice a cetăților dacice, nu a mai dat banii) vor să se investească masiv în alt obiectiv al invadatorului roman!!! Nici nu are rost să le semnalăm respectivelor autorități că o arenă de lupte cu gladiatori este un spațiu al morții și maximei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94138_a_95430]
-
scurtă prezentare și referințe bio - bibliografice Încă de la bun început, doresc să recunosc și să dezvălui adevărul că am apreciat întotdeauna bogata și diversa activitate a Domnului Mihail Diaconescu, aceea de profesor universitar, scriitor, publicist și om deosebit de activ al cetății, puterea sa de muncă, deosebita sa capacitate de: asimilare, concentrare, sintetizare, promovare și redare a datelor, informațiilor, citatelor și evenimentelor istorice și nu numai, a activităților și acțiunilor culturale și spirituale pe care le inițiază, supraveghează și organizează, cu multă
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
cu care aveau să se confrunte 20 de ai mai târziu, pe câmpurile morții din stepele calmuce. Tentant, nu? Să fie Ziua Armatei când am recâștigat Bucovina și Basarabia, adică la 26 iulie 1941, odată cu eliberarea ultimului oraș dinspre răsărit, Cetatea Albă, ne sugerează unioniștii dinspre Răsărit. Și mai sunt opinii, chiar dintre cele mai natoiste, conform cărora ar trebui să facem „sărbătoare de armată” la data admiterii în Alianță. Of! Minunat proverb românesc: „câte bordeie, atâtea obiceie!” Armata este Ființă
Ziua Armatei României, între ipostaze politizate şi mesaj identitar [Corola-blog/BlogPost/94174_a_95466]
-
doresc să fiu respectat nu mai mult decât eu însumi îmi pot respecta semenii. De fapt, această stare de nemulțumire din viața cotidiană se percepe și în lucrările mele, căci sunt și eu, îmi place să cred, un om al cetății. Nu știu dacă prin creația mea fac diferența despre care vorbeai, dar un lucru e cert, eu nu pot sta nepăsător la tot ceea ce se întâmplă și se va întâmpla în jurul meu. Dorina - Care este atitudinea ta față de imaginație și
“… un recurs vizual dramatic al imaginilor mărginirii” De vorbă cu pictorul Adrian Samson [Corola-blog/BlogPost/94161_a_95453]
-
cenușă. Și de fiecare dată supraviețuitorii își începeau viața de la început. Dacă aceste meleaguri ar fi fost totdeauna numai pustiu, atunci de dragul cui ar fi venit mereu alte valuri de migratori? 2. Satul se află nemijlocit la hotarul cu fosta cetate dacă Petrodava. Fortăreața avea nevoie de produse alimentare, deci împrejurimea era chemată să îndeplinească această misiune. 3. Perioada cumană (încep. sec. XII- a.1238). Această stăpânire a fost mai loială pentru aborigeni, în comparație cu cele precedente. Anume pe timpul cumanilor pe teritoriul
Situaţia cu heraldica satului Suceveni, asemănătoare cu cea a limbii române [Corola-blog/BlogPost/94204_a_95496]
-
Suceveni a adoptat un proiect, dar el n-a fost aprobat de specialiști. E o situație exact ca și cu limba română - ba este, ba nu este. N-ași fi scris aceste rânduri, dacă nu vedeam o nouă stemă a Cetății Hotin (autor Volodymyr Denisov), în ziarul ,,Molodyi Bucovyneț” din 14-15 decembrie 2012. Văzând-o și citind atent explicația, am rămas nedumerit de pretențiile Consiliului de heraldică, de poziția politicienilor și de afirmațiile istoricilor. În prezent, când mințile luminate ale Ucrainei
Situaţia cu heraldica satului Suceveni, asemănătoare cu cea a limbii române [Corola-blog/BlogPost/94204_a_95496]
-
I. Grușevski cu privire la Bucovina? Chiar să nu știe că anume Ștefan cel Mare a fost recunoscut de Europa ca „Apărător al creștinătății” în luptă cu Semiluna? Anume acest domn și fiul său Petru Rareș au renovat, întărit și modernizat această cetate. Peste cine s-au băgat ei în timpul lucrărilor? Cred că știu, dar se fac morți în popușoi și aceasta nu le face cinste, căci se fac de rușine în întreaga Europă. Or, Ucraina dorește să devină membră a Uniunii Europene
Situaţia cu heraldica satului Suceveni, asemănătoare cu cea a limbii române [Corola-blog/BlogPost/94204_a_95496]
-
se fac morți în popușoi și aceasta nu le face cinste, căci se fac de rușine în întreaga Europă. Or, Ucraina dorește să devină membră a Uniunii Europene?! Din cele spuse de autor, rezultă că nu e cunoscut anul înălțării Cetății Hotin, nici ctitorii ei, a cui era pământul pe care a apărut și cui aparține ca moștenire strămoșească. De ce cu atâta înfrigurare ne temem de adevăr, mai ales acuma, când ,,наш поезд вперед летит - в Европе остановка!...”. Cum ne vor
Situaţia cu heraldica satului Suceveni, asemănătoare cu cea a limbii române [Corola-blog/BlogPost/94204_a_95496]
-
scurtă prezentare și referințe bio - bibliografice Încă de la bun început, doresc să recunosc și să dezvălui adevărul că am apreciat întotdeauna bogata și diversa activitate a Domnului Mihail Diaconescu, aceea de profesor universitar, scriitor, publicist și om deosebit de activ al cetății, puterea sa de muncă, deosebita sa capacitate de: asimilare, concentrare, sintetizare, promovare și redare a datelor, informațiilor, citatelor și evenimentelor istorice și nu numai, a activităților și acțiunilor culturale și spirituale pe care le inițiază, supraveghează și organizează, cu multă
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
și fostului spătar Mihai Cantacuzino care se foloseau și de Dumitrașcu Racoviță (ginerele lui Mihai Cantacuzino și frate cu fostul domnitor al Moldovei Mihai Racoviță aflat în surghiun la Istanbul) ca și intrigile regelui Carol XII al Suediei, stabilit la Cetatea Albă, întăriseră neîncrederea lui Ahmet III în Brâncoveanu. Până la victoria lor de la Stănilești, otomanii, situați într-o poziție de slăbiciune, au tolerat flirturile diplomatice ale lui Brâncoveanu cu Austria și Rusia care, într-o măsură oarecare, le puteau fi de
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
Oricum, știm că a făcut eforturi disperate pentru a calma situația la Constantinopol. Printre altele, „se supusese tuturor cererilor bănești ale Porții, despăgubise pe brăileni, pentru pagubele suferite în 1711, se achitase prompt de procurarea de salahori pentru lucru la cetatea Hotinului” (P. Cernovodeanu). În plus, Ahmet III și vizirul său i-au pregătit o capcană. Când Brâncoveanu a informat Poarta că vrea să însoare pe fiul său Radu cu fata lui Antioh Cantemir, sultanul l-a felicitat și i-a
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
informației primite, domnitorul a distrus scrisoarea fără a răspunde medicului binevoitor, care nu-i solicitase vreo recompensă. Între timp și-a făcut apariția a București capigiul Mustafa-aga, însoțit de 1 ciohodari înarmași, care au răspândit zvonul fals că merg la cetatea Hotin cu porunci din partea vizirului. Întrucât era vechi prieten al lui Constantin Brâncoveanu, cererea demnitarului turc de a fi primit la curtea domnească n-a trezit nici o suspiciune. Când a intrat în sala cea mare unde a primit din partea domnitorului
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
povestirilor marelui brăilean și bravului apărător al spiritului Limbii Române, ci își prelungește ,,încălzirea’’, captându-i, concomitent, bunăvoința cititorului prin adăstarea în tărâmul celor 50 de interviuri acordate de Fănuș Neagu în viața sa exemplară de Scriitor și Om al Cetății, al celor o mie de pagini (tablete, confesiuni, dialoguri, jurnal, evocări), privite ca un capitol complex, comprimând, ca într-un concentrat aurifer în stare genuină, impulsuri, provocări, ispite nebănuite întru disecarea specificului operei lui Fănuș Neagu -, care se arată ,,la fel de
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
aniversare într-un cadru intim la palatul ce-i poartă numele. Am remarcat printre participanți pe Generalul Iulian Vlad, Generalul Ștefan Mateescu, prof. Univ. Florian Tănăsescu, publiciștii Dumitru Avram, Igor Butnaru, Elisabeta Iosif - redactor șef, revista de literatură, carte, artă „Cetatea lui Bucur” , Cristi Cristescu director coordonator al revistei „Vlahia- Dacia Nemuritoare , Ilie Gavra - senior editor al revistei „Vlahia- Dacia Nemuritoare”, Florentin Popescu - redactor șef la revista „Bucureștiul Literar și Artistic”, scriitorul Dinu Grigorescu - directorul ziarului de cultură „Ciripit de pasăre
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94262_a_95554]
-
nu se oprește aici. Voi reveni în curând... Că o notă de final, vă reamintesc că și istoria înființării Romei are legătură cu legendă troianului Eneas care a ajuns în peninsula italica după războiul Troian și a pus bazele unei cetăți. Ce mică și plină de traci e lumea! :)))) Daniel Roxin http://daniel-roxin.ro/ P.S. Mulțumiri profesorului Avram Fițiu pentru faptul că mi-a atras atenția asupra acestui subiect! Recomandare carte: Românii în „Mileniul de întuneric”. DiSponibilă aici: http://dacia-art.ro
De ce a învățat LIMBA DACĂ Richard I al Normandiei, în secolul X? [Corola-blog/BlogPost/94272_a_95564]
-
pe veci,Uita-vei de zilele reci.În care nu-ți eram alături,Erai pierdută printre omături.... XXVIII. SUFLET ÎN CÂRJE, de Maria Cristina Pârvu, publicat în Ediția nr. 1896 din 10 martie 2016. Suflet în cârje Clăditu-ți-am cetate, în ea să ne facem veacul, Bolnavă m-ai lăsat, plecând degrab' cu leacul. Dragule, în cârje uitatu-mi-ai sufletul trist, Căci lepră dinăuntru-ți rapid m-a atins. Iubite, mă înec în foc și în apă ard, Mi-i teamă
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
înec în foc și în apă ard, Mi-i teamă s-ating al tau ghimpat gard. Numele-n minte ți l-am scris cu sânge, Azi lacrima-mi lină pe-obraz tot mai curge. Citește mai mult Suflet în cârjeClăditu-ți-am cetate, în ea să ne facem veacul,Bolnavă m-ai lăsat, plecând degrab' cu leacul.Dragule, în cârje uitatu-mi-ai sufletul trist,Căci lepră dinăuntru-ți rapid m-a atins.Iubite, mă înec în foc și în apă ard,Mi-i teamă
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]