2,711 matches
-
o femeie printre ghirlandele de flori. Peste tot se spuneau aceleași fraze, într-o franceză idiomatică, împănată cu locuțiuni levantine. Cum nu era posibil să ieși în afara orașului, fiindcă drumurile erau nesigure, plimbările se reduceau la deplasări de-a lungul cheiurilor pînă la cartierul de vile înconjurate de verdeață, numit "La țară" prin antifrază, sau la o grădină publică părăginită, cu șiruri de salcîmi ce așteptau, însetați, o stropire care venea rar. Erau singurele locuri umbrite din Salonic. Dacă Macedonia nu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
încercare din perioada sejurului la Salonic o constituiau serile și nopțile. După trei ore între 5 și 8 de vreme răcoroasă, în miezul verii, datorată vîntului "rece" ce bătea dinspre mare cu regularitate, făcînd să danseze bărcile de-a lungul cheiului, iar lumea să se adăpostească pe terasele cafenelelor brusc, ca la un semn făcut de un magician malefic, briza înceta lăsînd loc unei călduri umede, un aer greu, încărcat de mirosuri dubioase provenind de la resturile din port. Apoi începea dansul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ne-au condus spre port. "Aveți batiste curate ca să le agitați în aer?" i-am întrebat pe colaboratorii mei, "dacă nu, bateriile românești vor trage asupra bărcii noastre...". Dar ceea ce ni se rezervase nu era o barcă. De-a lungul cheiului, vaporul Societății române de navigație, care făcea naveta între Giurgiu și Rusciuc, ne arăta coca sa vopsită în alb și marele pavoaz ridicat în cinstea mea. Echipajul stătea aliniat pe punte pentru onor în timp ce, coborît de pe o canonieră a marinei
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
o strecoară autorul în istorii al căror agent epic este formalismul excesiv. Vameșul unui port măsoară riguros locul ocupat de o cireadă de vite ce urmează a se îmbarca și nu admite nici un fel de murdărie. Un vițel născut pe chei și neprevăzut în permisul de export dă naștere la cele mai ridicule încurcături. Un vas român suferă mari dificultăți la Liverpool, din cauza că a adus pe bord un câine, și animalele vii nu pot debarca în Anglia. Unui țăran autoritățile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
să dispar, Și mintea, de zgomot, Prin codrii Bacăului... BARBU NEMȚEANU, D. IACOBESCU, M. SĂULESCU, LUCA I. CARAGIALE Barbu Nemțeanu (1887-1919) transporta pluviosul Bruges la Galați, înlocuind canalul cu Dunărea, dar păstrând aerul de încetineală a tuturor mișcărilor și melancolia cheiurilor industriale. Tot el schița o poezie scrisă cu creionul, surprinzând pateticul cotidianului și al micii provincii burgheze, în care marile simboluri sunt tratate miniatural și ușor umoristic: O, trenișor de Crasna-Huși, Locomotiva ta e-un samovar, Iar tu, întreg, pari
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ingenuu, și controlat de inteligență devine o slăbiciune persiflată. O aplicațiune a acestui soi de sentimentalism consimțit, de care poetul se lasă cu rușine invadat, este în acea poezie a plictisului duminical și provincial, care e o ramură a simbolismului. Cheiurile, orășelele defuncte ale lui Rodenbach își găsesc un corespondent în orașele glodoase și despopulate ale Moldovei. Iașul devine o cetate moartă, un Bruges în drumul Crîmului. De altfel aci e un romantism degenerat. Tot ce e grandilocvent romantic și sfâșietor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
beghinajului: Fiindcă e duminică, seminariști Tot stau în frig uitîndu-se pe la vitrine, La ceasornice de nichel, la rubine... Și la Internat se-ntorc copii tăcuți și triști. Se mai cântă de asemeni iarmaroacele, birturile, cafenelele (sub-stituindu-se, în evocarea tragicului cotidian, cheiurilor, suburbiilor belgice), albumele, băncile de școală, ceasornicele, pianinele, natura moartă în genere. ADRIAN MANIU Poezia lui Adrian Maniu e triumful stilisticii și al manierei. Ca un nou Crivelli, poetul se întemeiază mai cu seamă pe contururi și invenții de atitudini
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Urmuz (excesul de importanță dat laturii minerale a omului) și unde în fond se cultivă autenticitatea în pretinse jurnale, al căror caracter descusut autorul nu vrea să-l altereze. În poezie a debutat ca simbolist, cântând efluviile florale ale toamnei, cheiurile, farurile, grădinile, gările. Genul său e un sentimentalism despletit, mai mult de gest, cu un patos feeric de imagni. Mai mult un poet de carnet fugitiv, Ion Vinea și-a schimbat des maniera. Îl surprindem fantazând neacademic, ca Jean Cocteau
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
riscată, în Cântec de legănat genunchii: Să nu țipați, genunchii mei, Drum cu ferigi, de nopți, de ploaie, Genunchi de fier cum vă îndoaie? Vă mân spre el ca pe doi miei. Versurile Reymondei Han caligrafiază delicat: Când ninge pe cheiul pustiu Aș vrea să știu să pictez, Să fiu un artist chinez Și cu cerneală de aur să scriu Un poem despre zăpadă. De la Igena Floru a rămas o singură piesă remarcabilă, Fără reazăm, dramă a unei femei în căutarea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de asemenea o jumătate din modestia mea; cealaltă jumătate [o dau] oricărei tinere domnițe care poate dovedi, fără a roși, că vrea această prețioasă marfă. [Orașului] Bristol [dau] tot spiritul meu și caracterul meu dezinteresat, bunuri la pachet necunoscute pe cheiul său de pe vremea lui Canning și Rowley! (E-adevărat, un domn caritabil, unul pe nume Colston, a făcut contrabandă cu o cantitate considerabilă din acesta; dar, dovedindu-se că era papistaș, societatea adoratoare a consilierilor orășenești s-a străduit să
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
avea mijloacele de a le transpune în realitate, adică de a le include în domeniu. * Tot așa valabil pentru creativitate factorii stimulatori nu își îndeplinesc rolul în prezența a numeroase blocaje. Cheia succesului constă în depășirea barierelor creativității. Nefolosirea acestei chei determină eșecul. în Anexa 11 sunt prezentate o serie de îndemnuri pentru a fi creativi, care pot constitui un ajutor în depășirea blocajelor creativității. Capitolul 8 CREATIVITATEA DE GRUP Th. Carlyle În toată istoria omenirii, până în secolul XX, creatorul s-
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
și schițelor sunt convenționale, articulate maniheist, cu binecunoscuta schemă despre două lumi opuse, cea „veche”, a naziștilor sau a chiaburilor, și cea „nouă”, a sovieticilor „omenoși” și a „răzvrătiților” care se rup de trecut și se descoperă „tovarăși”. Flăcări pe chei (1964) include același gen de texte, vag autobiografice, în care personajul cel mai important e soldatul român, surprins în conflictele cu armata germană, în misiuni eroice, rezolvate spectaculos. Asemănătoare sunt și Răgaz (1965) sau Sub temelii (1968), cu notații ale
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
o predilecție către detalii nu o dată melodramatice. Narațiuni despre „purtătorii scutului patriei”, despre actele de curaj ale militarilor apar și în Podul de foc (1975), autorul reciclând uneori întâmplările sub alt titlu, ca în cazul povestirii Împăcarea, din Flăcări pe chei, care devine aici Grija. De la mahalaua provinciei sau de la istorisirile cu amintiri despre cele două războaie T. va trece spre lumea cazonă și către erotism, ca în Diana (1969) sau în romanul Frumoasele garnizoanei (1969), reluat în altă variantă sub
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
și „ciocoi” în care se strecoară și un personaj remarcabil, Leonora Baron. Repetitiv și prolific, T. derapează uneori în kitschul literaturii de consum, după Marian Popa una din slăbiciuni fiind „eticismul sentimental”. SCRIERI: Croitor pentru săraci, București, 1962; Flăcări pe chei, București, 1964; Microbuzul de seară, București, 1964; Port dunărean, București, 1964; Răgaz, București, 1965; Sub temelii, București, 1968; Diana, București, 1969; Frumoasele garnizoanei, București, 1969; Podul de foc, București, 1975; București, oraș de vis și de dor, București, 1977; Moartea
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
urma cursul ei patriarhal: „Dâmbovița necanalizată, joasă, murdară, trecea tot mai jos de biserica Domnița Bălașa, însă albia ei era mai apropiată de strada Carol... Acolo era și un vad de unde luau sacagiii apă, iar noi, elevii, ne scăldam vara. Cheiul Dâmboviței nu exista, grădina bisericii Domnița Bălașa nu exista, spitalul și ospiciul nu erau clădite, Palatul de Justiție nu exista...“ - aceasta este scena cu care se deschid Bucureștii de altădată, amin tiri savuroase pe care va începe să le încredințeze
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ei era mai apropiată de strada Carol 6, apoi cotea la stânga în dosul Liceului Sf. Sava7 și uda grădina din dos a Insti tutului Buchholtzer. Acolo era și un vad de unde luau sacagiii apă, iar noi, elevii, ne scăldam vara. Cheiurile Dâmboviței nu existau, grădina bisericii Domnița Bălașa nu exista, spitalul și ospiciul nu erau clădite. Palatul de Justiție nu exista. Pe marginea gârlei, cam pe terenul pe unde trece astăzi albia ei, era o casă măricică, în care era instalat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cartierul și stradele centrale, cât și de marile lucrări edilitare realizate în cursul vremurilor. Am spus mai sus că Dâmbovița nu era nici canalizată, nici rectificată pe vremea aceea. Puțin adâncă, șerpuind într-o albie la nivelul stradei, murdară, fără cheiuri, cu poduri de lemn prost întreținute, alergând în zigzaguri întortocheate, avea numeroase vaduri de unde sacagiii scoteau apă.97 Fiindcă acum 50 de ani, apa nefiind introdusă la domiciliu, era vândută de sacagii, fie că o aduceau abonaților pe prețul mediu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
123, în stil gotic. Ultima casă clădită din nou este Palatul funcționarilor publici 124. În anii din urmă s-au mai clădit câteva case moderne. Pe partea cu numerele soț transformarea a fost mai însemnată.125 În colț, față cu cheiul, era o mică căsuță și alături Schitu Măgureanu 126. Ca clădiri noi avem mai întâi casa colț cu str. Carol, unde este instalat biroul Casei Pathé. Pe locul unde este clădit Palatul Poștelor se înălța o imensă construcție de lemn
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de flori și hala actuală din față nu existau. Halele Centrale au fost clădite mai târziu.191 Primăria era instalată între Calea Șerban-Vodă și actualele hale, într-o casă boierească a unor Ghiculești, cam pe unde sunt astăzi olăriile.192 Cheiurile Dâmboviței au transformat complet regiuni întregi ale orașului. Foarte multe strade purtau nume deosebite decât cel de astăzi. Calea Victoriei era Podul Mogoșoaiei, Calea Rahovei era Calea Craiovei, iar mai din vechime, Podul Galiției 193; Calea Plevnei: Podul de pământ; Calea Griviței era strada
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Națiunii), Cavadia, Rietz 276 în strada Carol, Anghelescu în fața Palatului Regal etc. bisericile: Bucureștii au fost un oraș cu foarte multe biserici; aproape pe fiecare stradă era o biserică; însă multe din ele au fost dărâmate. Pe Calea Victoriei, numai între cheiul Dâmboviței și Piața Teatrului au fost dărâmate trei: una era biserica Măgureanu în fața Liceului Sf. Sava; a doua Sf. Ion pe locul unde se află astăzi Casa de Depuneri 277; a treia biserica Sărindar pe locul scuarului Cercului Militar. 146
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
alta au dispărut câteva cartiere minunate ale orașului. Din spatele Tribunalului se poate vedea direct coama Dealului Spirii. Străzile Sfinții Apostoli, cu splendide vile, Izvor, renumita fabrică de pâine Gagel și spălătoria chimică Schmidt au devenit câmpuri de ruine. Chiar pe cheiul Dâmboviței, de la Podul Izvor spre Operetă, se demolează furibund, zi și noapte. Oamenii sunt înghesuiți în garsoniere, nu au unde să și ducă mobilele, lucrurile din casă agonisite în timp, cărțile, tablourile, bolnavii, copiii. Zona a fost invadată de țigani
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
loc totuși sublim. Poate ne vom Întâlni acolo În vara următoare. Cu cele mai prietenești sentimente și rugându-vă să prezentați Doamnei respectuosul meu omagiu. Radu Petrescu ș8ț Leningrad, hotelul Europa 14 decembrie 1975 Ce ține piept grațiozității arhitecturii italiene, cheiurilor Nevei și misterului fascinant al celui mai adânc orizont al golfului Finic? Ai să vezi și Dumneata: Familia lăptăresei, de Louis Le Nain, de la Ermitage. Adânc omagiu Doamnei, o prietenească Îmbrățișare pentru Dumneata, Radu Petrescu ș9ț București 25 august 1976
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
avem doar pentru două săptămâni cu ce să ne Întreținem” - este Însemnarea pe care o găsim În această perioadă În Jurnalul său. Însingurarea și lipsurile, tensiunea spiritului său mereu de veghe imprimau Întâlnirii cu oamenii, cu casele și cărțile, cu cheiul masiv al numeroaselor canale și cu masa cafenelei, totdeauna acoperită de ziare, scrumiere și cești cu cafea, o particulară expresivitate, decupate, prin forța iradiantă a personalității sale, din apatia morbidă a banalității. Nu doar edițiile succesive ale operelor sale, vizibile
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
sfârșitul lunii aprilie 1929, m-a luat cu el și fără să-mi dea prea multe lămuriri, m-a dus la o întrunire studențească: era primul cuib legionar din București, care ținea ședință în casa Societății Studenților în Medicină de pe cheiul Dâmboviței. Într-o cameră de student erau vreo zece băieți. Am recunoscut între ei pe Andrei Ionescu care conducea ședința, pe Ion Belgea și pe Horia Sima pe care îl cunoșteam de la liceul din Făgăraș. Am fost doi camarazi care
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
umbră, tot n-are cum să se simtă excepțional. Nu e vina mea. De fapt, a nimănui. Asta-i soarta umbrelor. Am să vă înlesnesc întrevederea și o să-ți spună singură cum îi merge. Paznicul a luat o legătură de chei de pe perete și le-a băgat în buzunarul paltonului. A căscat de n-a mai putut cât s-a încheiat la ghetele lui din piele împletită. Păreau tare grele, iar pe tălpi aveau ținte ca să-i fie mai ușor să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]