1,478 matches
-
ei, Ana Ruxandra Ilfoveanu ține un jurnal al unei altfel de călătorii. Artista a început o lucrare de „enluminare“ a memoriei familiei de artiști Ilfoveanu, având ca pretext caligrafierea jurnalului Ninei Berberova. Ana Ruxandra oferă, grafiate în penița, ornate cu chenare heraldice, somptuoase pagini de codex în jurul unei fotografii, colate cu bune efecte plastice. Dar motivul predilect al Anei Ruxandra revine în această amplă expoziție: drumul iernatic de sat colinar, în mari și tensionate uleiuri pe pânză. Impresia pregnanta a șederilor
Ana Ruxandra Ilfoveanu () [Corola-website/Science/317283_a_318612]
-
ferestre sub care sunt trei nișe, cea din mijloc fiind mai mare. Catapeteasma este din lemn din tei, frumos sculptata și pictată în tempera și în foita de aur de un călugăr de la Putna. Pilaștrii și capitelurile turlei, cât și chenarele ferestrelor, sunt printre ultimele elemente de decorație gotica din Moldova. Biserică era inițial acoperită cu șindrila, dar în a doua jumătate a secolului al XX-lea s-a pus învelitoare de tablă. Biserică nu este pictată în interior. În partea
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
înțeleptului cu lumea" al lui Dimitrie Cantemir din 1698, cumpărat de monahii mănăstirii și în care diverși cititori au consemnat evenimente contemporane. În biblioteca Universității din Cluj sunt păstrate mai multe Minee manuscrise din secolul al XVII-lea, împodobite cu chenare artistice și care au aparținut acestei biserici. În plus, preotul Constantin Popovici, care a păstorit aproximativ 50 de ani pe la începutul secolului al XIX-lea, a dăruit un prețios manuscris miscelaneu, cuprinzând între altele: "Sandipa Filozoful" și "Războiul Troadei", prelungind
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
la partea superioară a ocnițelor mici. În interior, biserica este compartimentată în pronaos, naos și altar. Ușa de intrare în biserică este în arc frânt. Pronaosul este despărțit de naos printr-un perete în care se află o ușă cu chenar dreptunghiular. Altarul este semicircular. Biserica are ferestre mici având chenare dreptunghiulare de piatră, cu baghete încrucișate. Pictura interioară a bisericii, datând de pe vremea lui Ștefan cel Mare, nu s-a păstrat. În secolul al XVII-lea, ea a fost refăcută
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
compartimentată în pronaos, naos și altar. Ușa de intrare în biserică este în arc frânt. Pronaosul este despărțit de naos printr-un perete în care se află o ușă cu chenar dreptunghiular. Altarul este semicircular. Biserica are ferestre mici având chenare dreptunghiulare de piatră, cu baghete încrucișate. Pictura interioară a bisericii, datând de pe vremea lui Ștefan cel Mare, nu s-a păstrat. În secolul al XVII-lea, ea a fost refăcută, culoare peste culoare, respectându-se ordinea iconografică. În pronaos se
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
un joc video de fotbal lansat în noiembrie 2001 și publicat de Electronic Arts la nivel mondial sub numele de EA Sports. produs de Electronic Arts și EA Sports. Este al nouălea joc din Seria FIFA. A fost introdus un chenar care arată forță paselor, iar driblingul a fost redus pentru a mări gradul de dificultate. Chenarul poate fi personalizt pentru a se potrivi preferințelor celor care joacă. Jocul include emblemele multor cluburi europene și a celor daneze cum ar fi
FIFA Football 2002 () [Corola-website/Science/321381_a_322710]
-
mondial sub numele de EA Sports. produs de Electronic Arts și EA Sports. Este al nouălea joc din Seria FIFA. A fost introdus un chenar care arată forță paselor, iar driblingul a fost redus pentru a mări gradul de dificultate. Chenarul poate fi personalizt pentru a se potrivi preferințelor celor care joacă. Jocul include emblemele multor cluburi europene și a celor daneze cum ar fi PSV, AFC Ajax și Feyenoord, deși nu există nici o ligă daneză (fac parte din grupul echipelor
FIFA Football 2002 () [Corola-website/Science/321381_a_322710]
-
pictor necunoscut. La intrarea în pronaos, într-o nișă aflată deasupra ușii, este zugrăvită în ulei icoana „Sf. Teodor Sicheotul” (hramul bisericii) și pisania în care se menționează restaurării bisericii. Partea de sus a pereților este zugrăvită în ulei cu chenare artistice decorative. Pe bolta naosului sunt pictați cei patru evangheliști (în medalioane) și Cina cea de taină, pe frontalul de deasupra catapetesmei. Catapeteasma este alcătuită din șase registre iconografice, icoanele fiind pictate în stilul Renașterii cu frumoase ornamente aurite. Pereții
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
pictați cei patru evangheliști (în medalioane) și Cina cea de taină, pe frontalul de deasupra catapetesmei. Catapeteasma este alcătuită din șase registre iconografice, icoanele fiind pictate în stilul Renașterii cu frumoase ornamente aurite. Pereții și bolta altarului sunt zugrăviți cu chenare și motive lucrate în mod artistic.
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
pe Bligh. În iunie 1787, "Bounty" a fost recondiționată la . Cabina cea mare a căpitanului a fost transformată pentru a depozita ghivecele cu arbori de pâine, iar puntea superioară a fost prevăzută cu grilaje; podeaua a fost prevăzută cu un chenar de plumb care să recapteze apa utilizată pentru udarea plantelor. Bligh a primit o cabină mică lângă cele ale echipajului și ale ofițerilor. La 23 decembrie 1787, "Bounty" a ridicat pânzele din portul către Tahiti cu un echipaj de 46
Revolta de pe Bounty () [Corola-website/Science/321492_a_322821]
-
în interior, 28,80 m - înălțimea turlei până la cruce, 10,60 m - înălțimea până la streașină. Monumentul are fațade tencuite de culoare albă și soclu din piatră cioplită. Portalul de intrare de pe peretele vestic este în stil gotic și are un chenar exterior dreptunghiular, cu două muluri și un chenar interior, terminat la partea superioara în arc frânt, cu trei muluri. Ferestrele pronaosului, câte două pe fiecare latură laterală (nordică și sudică), sunt terminate în arc frânt și ornamentate cu rozete în
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
cruce, 10,60 m - înălțimea până la streașină. Monumentul are fațade tencuite de culoare albă și soclu din piatră cioplită. Portalul de intrare de pe peretele vestic este în stil gotic și are un chenar exterior dreptunghiular, cu două muluri și un chenar interior, terminat la partea superioara în arc frânt, cu trei muluri. Ferestrele pronaosului, câte două pe fiecare latură laterală (nordică și sudică), sunt terminate în arc frânt și ornamentate cu rozete în stil gotic. Absidele laterale sunt încadrate de câte
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
dreptunghiular tot de piatră. Pronaosul este boltit formând o calotă sferică susținută de opt pandantivi. Pe pereții pronaosului se află patru ferestre de dimensiuni mari (două pe peretele nordic și alte două pe peretele sudic), realizate în stil gotic (cu chenare în arc frânt și având rozete și două colonete). Deasupra naosului se află o turlă octogonală din cărămidă aparentă sprijinită pe două baze stelate suprapuse. Turla are patru ferestre dreptunghiulare dispuse în cele patru puncte cardinale, pe celelalte laturi aflându
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
Sf.Nicolae” din Lăpușna, fiind și singurele din țară. Pe lângă forma lor deosebită, intrările conțin și decorații sculpturale. Intrarea în pronaos în partea inferioară are rozete în câte 4 și 6 petale, iar în partea superioară pomul vieții, marginile având chenare ce cuprind forme geometrice: romburi, cercuri, dinte de lup. Ancadramentul intrării în naos este mai simplu, conținând rozete cu spițe și chenare profilate. De-a lungul timpului, biserica a avut parte de mai multe intervenții, reparații, uneori și extinderi. Cu
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
partea inferioară are rozete în câte 4 și 6 petale, iar în partea superioară pomul vieții, marginile având chenare ce cuprind forme geometrice: romburi, cercuri, dinte de lup. Ancadramentul intrării în naos este mai simplu, conținând rozete cu spițe și chenare profilate. De-a lungul timpului, biserica a avut parte de mai multe intervenții, reparații, uneori și extinderi. Cu sprijinul lui Nicolae Iorga, care a donat 10000 lei, în anul 1940 biserica este renovată. O fotografie realizată după acest act, ne
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
pictat Arhanghelul Mihail cu sabia în mână, stă scris pe sulul din mâna stângă astfel: "„Cela ce va întra în bisearică cu inimă necurată de această sabie tăiată va fi. 1837 iunie 10.”" O altă însemnare se poate citi pe chenarul de jos al ușilor împărătești: "„Leat 7346 ... Popa Dumitru”", apoi: "„Dumitru ereu ...”". La dreapta ușilor spre altar se găsește o pisanie legată de pictarea tâmplei: "„Ac[ea]stă sf[â]ntă și Dumnezăiască tămplă sau plăt[it] ... mutat ... pomenire ... lui
Biserica de lemn din Govora () [Corola-website/Science/316457_a_317786]
-
ereu ...”". La dreapta ușilor spre altar se găsește o pisanie legată de pictarea tâmplei: "„Ac[ea]stă sf[â]ntă și Dumnezăiască tămplă sau plăt[it] ... mutat ... pomenire ... lui ... Matei ... Mar... ereița Dumitr... Stanca și cu ... Sub această pisanie, pe chenar, se află semnătura zugravului: "„... Ioan zugrav ot Teiuși, 1839 iunie”". Trecerea în revistă a însemnărilor din biserică se întregește cu pomelnicul săpat în fațada dinspre miazăzi, parțial fragmentat de deschiderea ulterioară a unei ferestre spre naos: "„... ori ce popă ar
Biserica de lemn din Govora () [Corola-website/Science/316457_a_317786]
-
cult impunător, aparținător, în prezent, cultului reformat. Construită din piatră brută și piatră fățuită la muchii, biserica atrage atenția nu doar prin aspectul îngrijit al zidurilor sale înalte, cât mai ales prin frumusețea portalurilor și a ferestrelor, cu coloane și chenare atent executate. Tăvănită, luminată de ferestre înguste cu deschizături semicirculare, nava dreptunghiulară (16,36 x 10,22 m) este prevăzută, pe latura sudică, cu un portal romanic. În partea ei apuseană se află o tribună, adosată după 1447, așezată pe
Biserica cnezilor Cândea din Sântămăria-Orlea () [Corola-website/Science/322479_a_323808]
-
bisericii. La fel ca în cazul bisericii din Strei, un „Iisus-Vir dolorum” este situat în luneta portalului sudic, stratul de pictură este însă foarte șters și doar o examinare atentă permite identificarea Mântuitorului, încadrat de doi îngeri. Alte urme de chenare decorative și de pete de culoare se păstrează sub arcada portalului vestic. Actualmente reformat, dar posedând la interior o bogată vestimentație picturală bizantin-ortodoxă, precedată de o fază caracterizată prin prezența unor cruci de consacrare tipic latine, lăcașul de cult se
Biserica cnezilor Cândea din Sântămăria-Orlea () [Corola-website/Science/322479_a_323808]
-
amplificat spre vest, slujind ca lăcaș de cult pentru o comunitate numeroasă. Bolta semicilindrică de deasupra naosului și cea din altar au suferit anumite transformări față de forma inițială. Pe peretele din partea de vest, de sub tencuială s-a mai păstrat un chenar frumos sculptat sub formă de trifoi. Tâmpla bisericii din Hărțăgani este o frumoasă realizare în stil baroc, ce cuprinde și ușile împărătești. Elemente ale aceluiași stil baroc se regăsesc și la turnul clopotniței, ridicat deasupra pronaosului, cu un foișor viguros
Biserica de lemn din Hărțăgani () [Corola-website/Science/316956_a_318285]
-
mai mici. Biserica este înconjurată în registrul superior, sub streașină, de două rânduri de ocnițe - patru din rândul de sus corespund la trei din rândul de jos. Fereastra de la absida altarului este terminată în arc semicircular, toate celelalte ferestre au chenare în arc frânt. Spațiul bisericii este împărțit în pronaos, naos și altar. Intrarea în pronaos se face printr-un portal încadrat de patru muluri în stil gotic, cu bazele decorate și terminate în arc de cerc. Pronaosul are două ferestre
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]
-
încadrat de patru muluri în stil gotic, cu bazele decorate și terminate în arc de cerc. Pronaosul are două ferestre, una pe latura sudică și alta pe latura nordică. Trecerea din pronaos în naos se face printr-o ușă cu chenar dreptunghiular aflată în mijlocul unui zid. Naosul este cu două trepte mai jos decât pronaosul și altarul, cei din pronaos putând vedea slujba fără a fi nevoiți să se ridice în picioare. Naosul este luminat tot de două ferestre, una pe
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]
-
definitivată la 29 martie 1975. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 2.541.000 lei. Scenaristul Octav Pancu-Iași (1929-1975) a decedat în dimineața zilei de 16 sau 17 aprilie 1975, numele său fiind trecut pe genericul filmului încadrat în chenar negru. Filmul "" a fost vizionat de 1.515.070 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul
Tată de duminică () [Corola-website/Science/328999_a_330328]
-
film a fost interpretată de Orchestra simfonică a Radioteleviziunii Române dirijată de Ludovic Bács (creditat pe generic ca Ludovic Baci). Picturile din film au fost realizate de Rodica Popescu. Pe genericul filmului, numele lui Toma Caragiu apare încadrat de un chenar negru, filmul fiind finalizat la 26 septembrie 1977, după moartea actorului în urma Cutremurului din 4 martie 1977. Filmul "Marele singuratic" a fost vizionat de 1.655.923 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de
Marele singuratic (film) () [Corola-website/Science/325973_a_327302]
-
astăzi în Piscu Calului, cu hramul „Sfânta Treime”, este fixată în timp de inscripțiile de la intrare, din anul 1832. Astfel, în dreapta ușii de la intrare se poate citii: "„1832 noe[m]vre 14, Ioan Marcu”". Pe peretele de la intrare, într-un chenar, apare anul 7340 al erei bizantine, care corespunde anilor 1831-1832 ai erei noastre. Succesiunea dintre vechea biserică și noua biserică de lemn este susținută de schimbarea hramului, de lipsa semnelor de mutare și a inscripțiilor mai vechi, de arhitectura bisericii
Biserica de lemn din Morărești-Piscu Calului () [Corola-website/Science/324934_a_326263]