2,837 matches
-
au ocupat Constantinopolul și au blocat strâmtorile, Dunărea și drumurile care treceau peste Carpați, prin Țările Române, au jucat un rol de prim ordin în comerțul dintre Occident și Orient. Mai multe drumuri comerciale brăzdau Moldova, având ca punct terminus Chilia și Cetatea Albă, sau drumul tătărăsc, care ducea pe uscat în Crimeea. De la Cetatea Albă și Chilia, mărfurile erau încărcate și transportate la Caffa, unul dintre cele mai importante centre comerciale care făceau legătura între Occident și Orient. Cucerirea Caffei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o ieșire în timpul nopții și aruncă în apă cele patru bombarde cu care turcii băteau zidurile cetății. Cei 15-20.000 de turci care au atacat Chilia, au fost bătuți și alungați de moldoveni. Nu poate fi vorba de minarea zidurilor Chiliei de moldoveni, așa cum se arată într-o sursă venețiană. Cele două cetăți din sudul Moldovei vor rezista atacurilor turcești în timpul companiei din 1476, dovadă că zidurile Chiliei erau intacte. Date fiind împrejurările, pentru a nu fi rupte raporturile cu Moldova
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fost bătuți și alungați de moldoveni. Nu poate fi vorba de minarea zidurilor Chiliei de moldoveni, așa cum se arată într-o sursă venețiană. Cele două cetăți din sudul Moldovei vor rezista atacurilor turcești în timpul companiei din 1476, dovadă că zidurile Chiliei erau intacte. Date fiind împrejurările, pentru a nu fi rupte raporturile cu Moldova, Cazimir trimite soli lui Ștefan cel Mare, care iau domnului jurământul de credință la 8 septembrie. În aceeași vreme, Ștefan cel Mare caută să stabilească legături cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Episcopul Dlugosz îl face „trândav” pe rege și considera că Polonia a ajuns în domnia lui Cazimir la cea mai mare decădere. Ștefan cel Mare îi cerea lui Cazimir să-i trimită măcar 2.000 de pedestrași ca să întărească garnizoanele Chiliei și Cetății Albe, iar regele să vină la Camenița cu oastea sa sau să trimită o parte a acesteia în Moldova. Aflat la Marienburg, în Prusia, Cazimir nu trimitea nimic. În Spania, ale cărei posesiuni din sudul Italiei erau amenințate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
într-un conflict cu Mahomed al II-lea. Împrejurările fac ca Moldova să se afle singură în fața celei mai mari și puternice armate din Europa. Planul strategic urmărit de sultan ne este explicat de el însuși, atunci când afirma că: „Atât timp cât Chilia și Cetatea Albă sunt ale românilor, iar Belgradul sârbesc al ungurilor, nu vom putea învinge cu totul pe ghiauri”. Încercarea de a cucerii Belgradul eșuase în 1456. Acum, în 1476, sultanul plănuia să cucerească Chilia și Cetatea Albă; de aceea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
însuși, atunci când afirma că: „Atât timp cât Chilia și Cetatea Albă sunt ale românilor, iar Belgradul sârbesc al ungurilor, nu vom putea învinge cu totul pe ghiauri”. Încercarea de a cucerii Belgradul eșuase în 1456. Acum, în 1476, sultanul plănuia să cucerească Chilia și Cetatea Albă; de aceea va organiza o flotă care să atace cele două cetăți. În același timp, el plănuia să ocupe toată Moldova. Dlugosz știa acest lucru, dar credea că sultanul urmărea doar înlocuirea lui Ștefan cu fratele său
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
iar sultanul a înțeles că, cele două cetăți nu puteau fi cucerite, decât după ce Ștefan cel Mare ar fi fost înfrânt. Cum nu s-a întâmplat acest lucru, iar sultanul a fost silit să părăsească Moldova în grabă, problema cuceririi Chiliei și Cetății Albe avea să constituie, după 1476, una dintre preocupările principale ale oamenilor politici și militari de la Constantinopol. Și din scrisoarea slujitorului lui Vlad Țepeș aflăm amănunte în legătură cu dificultățile întâmpinate de oastea otomană pe pământul Moldovei: „în tabăra turcului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mama lui nu i-a deschis poarta cetății, îndemnându-l să se ducă la oștire și să moară pentru țară. Îndemnul era imposibil din moment ce mama domnului murise mai înainte. Tot o legendă ni-l arată pe domn bătând la ușa chiliei lui Daniel Sihastru. S-a vorbit și despre trădarea domnului de către supușii săi. Dlugosz scria că după Valea Albă „Credința alor săi în Ștefan voievod, începu să se clatine și se părea că toți moldovenii l-au părăsit”. Într-o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al păcii, din moment ce nu mai plătea nici un ban Porții, pentru răscumpărarea acesteia. Ștefan cel Mare era conștient, așa cum reiese din discursul lui Țamblac în fața Senatului venețian, că sultanul nu va renunța la cucerirea Moldovei, nici după ce turcii ar fi ocupat Chilia și Cetatea Albă. Alungarea turcilor din Moldova reprezintă un succes, care depășea ca interes hotarele Moldovei, afectând o vastă arie geografică. Sultanul pornise campania din 1476 cu scopul de a cuceri Moldova. Odată ocupată, Moldova ar fi devenit o bază
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mulți creștini au rămas în liniște de patru ani”. Domnul cerea sprijin promițând că orice ajutor sau dar i se va trimite, el îl va răsplăti înzecit. Era sigur că turcii vor veni asupra lui „pentru cele două ținuturi, al Chiliei și al Cetății Albe, care le sunt foarte supărătoare”. În ochii dușmanilor „aceste două ținuturi sunt Moldova toată, și că Moldova cu aceste două ținuturi este un zid pentru Ungaria și pentru Polonia. Ba eu zic mai mult, că dacă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu tributul pe ultimii ani, spre a-l îndupleca astfel pe sultan să-i dea pacea. Știa însă că soluția n-ar fi dus la reglementarea definitivă a raporturilor încordate dintre Moldova și Imperiul Otoman. Sultanul nu renunța la cucerirea Chiliei și a Cetății Albe. Erau cheia pătrunderii sale în Moldova, iar de aici în Europa Centrală, și de aceea mânase puhoiul devastator pe pământul Moldovei. Atât timp cât aceste cetăți erau în mâna lui Ștefan, turcii nu vor renunța la politica ostilă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ei au fost supuși cu sila ca să asculte de turci. „Pentru care, scriu brașovenii, și acei credincioși (muntenii) te așteaptă suspinând foarte pe Măria Ta”. Pentru consolidarea hotarului de sud, „În luna iunie 22 zile, a început voievodul să zidească Chilia și a isprăvit-o în aceeași vară, cu 800 de zidari și 17.000 de ajutoare”. Să fi produs turcii pagube cetății încât a fost nevoie de ridicarea din temelie a unor noi ziduri, sau a fost vorba de completarea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Alexandru cel Bun. Se consideră că în anul 1479 a fost încheiată pacea cu Imperiul Otoman. În lucrarea lui Theodoro Spandugino Cantacuzino (1460-1538), Patritio Constantinopolitano (Despre originile împăraților otomani), se menționează că, după încercarea nereușită a sultanului de a cuceri Chilia și Cetatea Albă, Ștefan a acceptat să plătească un haraci de două ori mai mic decât plătea domnul Țării Românești. Când și cum s-a ajuns la tratativele dintre Ștefan cel Mare și turci constituie „încă un mister” (Gorovei-Szekely). Documentul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fixăm măcar, aproximativ, anul în care a avut loc încheierea păcii dintre Moldova și turcii. În aprilie 1479, an în care Decei a fixat încheierea păcii, domnul se temea de un atac turcesc și, în vară, refăcea și întărea zidurile Chiliei, în numai 24 de zile. La începutul lui septembrie 1479, begii dunăreni Isa și Skender pătrundeau pe Valea Oltului și devastau regiunea din jurul Sibiului. Ștefan Bathory, voievodul Transilvaniei, a reușit să adune o oaste numeroasă, din care făceau parte și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
s-a pregătit pentru a-i înfrunta pe turci. Se fac lucrări de întărire a cetății Romanului, iar Alexandru, fiul domnului, își așează reședința la Bacău. Căpătând titlul de voievod, Alexandru devenea, de fapt, conducătorul militar al sudului Moldovei. Pierderea Chiliei și a Cetății Albe (1484) Cu toate că Baiazid, urmașul lui Mahomed al II-lea, nu a dat dovadă de calități militare deosebite, a știut totuși să exploateze în folosul Porții situația politică ce se crease în anul 1483. Mai întâi, după cum
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
eșuat. Baiazid s-a mulțumit cu mai puțin și a izbutit, în prima campanie condusă de el, să obțină un succes răsunător, așa cum îl prezintă el într-o fetih-nâme trimisă la Constantinopol după încheierea campaniei. În scrisoarea sa, Baiazid numea Chilia ca fiind „cheia țării”, iar despre Cetatea Albă scria că „prin situația ei, este cheia biruințelor asupra leșilor, cehilor, rușilor și ungurilor și este un centru de negoț pentru ținuturile megieșe”. Într-o scrisoare trimisă raguzanilor, Baiazid considera că Chilia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că țara este amenințată cu invazia. De data aceasta, chiar dacă amenințarea era reală, nu mai putea să amâne prestarea jurămânului. Risca să nu mai primească nici un ajutor de la Cazimir, ajutor care i se părea asolut indispensabil în lupta pentru recuperarea Chiliei și Cetății Albe. Ceremonia omagiului de credință a avut loc la 12 septembrie. În documentul în care este consemnată desfășurarea ceremoniei se menționează că jurământul a avut loc la 9 dimineața. Înainte să apară Ștefan, regele s-a așezat pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vorbesc de o luptă care s-a dat la Cătlăbuga, la 16 noiembrie. După cronicarul turc Sa’adeddin, după alungarea lui Ali pașa și a trupelor sale din Moldova, Ștefan cel Mare a încercat și un atac pentru a recupera Chilia și Cetatea Albă. Ceea ce l-a determinat pe sultan să îl trimită pe Bali Bei Malcocioglu, sangeacul de Silistra, să atace Moldova. Malcoci a făcut un pod peste Prut, ca să treacă oastea sa în spațiul dinspre nord al celor două
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Moldova, iar cealaltă să preîntâmpine un atac polon. Sigismund, regele Poloniei, cere să se concentreze trupe în Podolia și solicită ajutorul regelui Ungariei, Ladislau, deoarece, spunea regele polon „Moldova nu depinde decât de noi”. După ocuparea Cetății Albe și a Chiliei, zvonindu-se însă că Baiazid al II-lea murise, Selim trece în Rumelia, dar este înfrânt de Ograsköi. La începutul anului 1512, Bogdan cere îngăduința lui Baiazid ca să-l atace pe Selim, care se afla la Cetatea Albă. Dar situația
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Poloniei l-a amăgit pe domnul Moldovei și a „sustras pe domnul Moldovei de la ascultarea sa”, dar aceasta s-a produs datorită faptului că Ștefan a sperat să obțină, prin jurământul de la Colomeea, ajutor pentru recucerirea Cetății Albe și a Chiliei. Matei vedea în acțiunea lui Cazimir doar o promisiune goală pentru că, în momentul în care turcii atacă Moldova, Matei se întreba: „Unde sunt polonii ? Unde e ajutorul promis cu un râu de vorbe ? Unde e credința lor ?” El hotărăște să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Matei se întreba: „Unde sunt polonii ? Unde e ajutorul promis cu un râu de vorbe ? Unde e credința lor ?” El hotărăște să-i doneze lui Ștefan cele două feude, pentru ca Ștefan să nu se depărteze de coroana ungară, în urma pierderii Chiliei și a Cetății Albe. În 1540, regele Ferdinand al Austriei îi scria lui Ștefan Lăcustă, menționând: „Cetatea Ciceu și Cetatea Balta, existente în părțile Transilvaniei, au fost date pentru Chilia și cetatea Albă ocupate de turci”. Vladislav al II-lea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
s-o urmeze Ioan Albert, ca rege al Poloniei. Solul polon îi cerea domnului să-l sprijine pe Ioan Albert cu arme și bani - 12.000-15.000 de ducați. În schimb, domnul va primi sprijin din partea polonilor pentru a recuceri Chilia și Cetatea Albă și pentru a anexa Țara Românească. Este evident că Ștefan cel Mare nu se mai gândea acum la o revenire a Țării Românești într-o alianță antiotomană, acum când Moldova înseși se afla în relații de alianță
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domni, Ieremia și Simion Movilă, iar campania lui Ion Sobieski în Moldova poate fi considerată un reflex târziu al acestui plan, la sfârșitul secolului al XVII-lea, eșuată și ea. Regele Ioan Albert a fost sfătuit să încerce să recucerească Chilia și Cetatea Albă, să restabilească hotarul creștinătății la Dunăre, dar în colaborare cu Ștefan cel Mare, care avea calitățile necesare și forța de a realiza acest plan, gândit de Buonaccorsi. Planul acestuia n-a ținut seama de doi factori esențiali
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-i vestească, după cum relatează Wapowski, „despre marea expediție împotriva turcilor și să-l îndemne să ia parte ca aliat la un război pe cât de creștinesc, pe atât de necesar”. Solii trebuiau să-i transmită domnului voința regelui de a recucerii Chilia și Cetatea Albă, pe care le va restitui lui Ștefan cel Mare, și cereau liberă trecere prin Moldova. Pregătirile trebuiau să înceapă „la cele dintâi semne ale primăverii”. Wapowski scrie că Ștefan cel Mare a primit cu mare bucurie vestea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
prevestiseră dezastrul. De la Premislia, regele s-a îndreptat spre Liov, unde a așteptat să se adune toată oastea. La 18 iulie, când regele ajunsese la localitatea Mogilnica, de pe Siretul polonez, Ioan Albert declara că a pornit contra turcilor, ca să elibereze Chilia și Cetatea Albă. Bănuind că regele nu se va ține de cuvânt, Ștefan a trimis ca sol pe Isac vistiernicul ca să-l ispitească pe rege în legătură cu planurile sale. Regele i-a spus solului moldovean „cu înșelăciune că se duce împotriva
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]