2,020 matches
-
segmentară sau difuză a arborelui biliar; coexistă uneori cu colita ulceroasă; clinic: icter + colangită supurată + ciroză biliară; diagnostic: colangiografie transparietohepatică, colangiografie endoscopică retrogradă. - cancerele metastatice: icter prin compresiunea sau invazia căilor biliare; colestază + hepatomegalie tumorală; diagnostic: echografie, arteriografie, scintigrafie, biopsie. - chistul hidatic: icter moderat, pasager + colică biliară (hidaticăă; hepatomegalie tumorală +/- febră; diagnostic: anamneza + biologie (eozinofilie, Casoni) + radiografie + scintigrafie + echografie). - boala Hodgkin și limfoamele cu localizare hepatică: leziuni distructive parenchimatoase + compresiune extrahepatică + hemoliză; icter pruriginos + febră + hepatomegalie tumorală + splenomegalie + poliadenopatie + ascită + edeme
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
origine biliară: icter benign + semne de insuficiență pancreatică (steatoree, scădere ponderală, diabet zaharată; diagnostic: colangiopancreatografie endoscopică retrogradă, echografie, tomografie axială computerizată. - papiloodditele stenozante: pseudolitiazic sau pseudoneoplazic; colangiografie i.v. - coledoc terminat În „deget de mănușă”; diagnostic: colangio-pancreatografia endoscopică retrogradă (ERCP). - chistul hidatic rupt În căile biliare;stenoza primitivă a căii biliare principale și colangita cronică scleroasă: icter pseudoneoplazic; asociere cu tumori Riedel, boala Crohn; colangiografia: aspect „ftizic” al căilor biliare. - dilatația chistică congenitală a CBEH: frecvent copii sub 10 ani; icter
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
obstrucția biliară, deoarece În lipsa obstrucției o contaminare bacteriană a căilor biliare nu determină modificări clinice. Obstrucția căilor poate fi parțială sau completă (rar). Cauzele sunt reprezentate de: litiaza coledociană, stenoze biliare, neoplasme, pancreatita cronică, stenoza ampulară, pseudochistul pancreatic, diverticolul duodenal, chistul congenital, parazitoze. Colangita iatrogenă poate apare ca o complicație a colangiografiei transhepatice sau pe tub Kehr În „T”. Nu toate leziunile obstructive sunt urmate de colangită. Posibilitatea apariției colangitei este mai mare când obstrucția apare după ce căile biliare au suferit
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
5 printre cancerele gastrointestinale și este mai frecvent la femei de două ori. 5% din cazurisurvin peste vârsta de 65 ani, iar 7090% din cazuri sunt asociate cu litiaza veziculară. ETIOLOGIE - litiaza veziculară - joncțiune pancreatobiliopancreatică anormală - veziculă biliară de porțelan - chist coledoc - colangita sclerozantă ANATOMIE PATOLOGICĂ - 90% adenocarcinoameschiroase (60%), papilare (25%), mucoide (15%). - carcinom scuamos, cu celule mici, nediferențiat - În momentul diagnosticului 25% limitat la perete, 35% au metastaze locoregionale, iar 40% metastaze la distanță. - 1% găsit pe piesele de colecistectomie
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
severă cu contractură musculară și durere severă - Înainte de ruptură, uneori se poate Înregistra creșterea rapidă a pseudochistuluitratamentul este intervenția chirurgicală În urgență cu lavajul cavității peritoneale și un procedeu de drenaj al pseudochistului. C. Hemoragia. - sângerarea poate surveni În cavitatea chistului sau Într-un organ vecin pe care pseudochistul l-a erodat - sângerarea intrachistică se poate prezenta ca o masă abdominală cu anemia care rezultă din pierderea sanguină (fig.II.5Ă. - chist care a erodat stomacul Ț hematemeză, melenă, sângerare pe
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
al pseudochistului. C. Hemoragia. - sângerarea poate surveni În cavitatea chistului sau Într-un organ vecin pe care pseudochistul l-a erodat - sângerarea intrachistică se poate prezenta ca o masă abdominală cu anemia care rezultă din pierderea sanguină (fig.II.5Ă. - chist care a erodat stomacul Ț hematemeză, melenă, sângerare pe sonda de aspirație nasogastrică. Sângerare rapidă Ț șoc hemoragic. - arteriografie În urgență pentru a evidenția locul sângerării, care este de obicei un fals anevrism sau o arteră din peretele chistic, și
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
evidenția locul sângerării, care este de obicei un fals anevrism sau o arteră din peretele chistic, și să se realizeze embolizarea dacă este posibil. - dacă sângerarea nu se oprește prin embolizare, se intervine chirurgical de urgență. De obicei Ț deschiderea chistului, ligatura vasului sângerând din peretele chistului, apoi Ț drenajul intern sau extern al chistului. Uneori e posibilă excizia chistului, care e de dorit deoarece astfel se evită riscul recurenței hemoragiei. TRATAMENTUL Chisturile mici sub 6 cm sau cele care scad
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
obicei un fals anevrism sau o arteră din peretele chistic, și să se realizeze embolizarea dacă este posibil. - dacă sângerarea nu se oprește prin embolizare, se intervine chirurgical de urgență. De obicei Ț deschiderea chistului, ligatura vasului sângerând din peretele chistului, apoi Ț drenajul intern sau extern al chistului. Uneori e posibilă excizia chistului, care e de dorit deoarece astfel se evită riscul recurenței hemoragiei. TRATAMENTUL Chisturile mici sub 6 cm sau cele care scad În dimensiuni pot fi observate. Tratamentul
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
peretele chistic, și să se realizeze embolizarea dacă este posibil. - dacă sângerarea nu se oprește prin embolizare, se intervine chirurgical de urgență. De obicei Ț deschiderea chistului, ligatura vasului sângerând din peretele chistului, apoi Ț drenajul intern sau extern al chistului. Uneori e posibilă excizia chistului, care e de dorit deoarece astfel se evită riscul recurenței hemoragiei. TRATAMENTUL Chisturile mici sub 6 cm sau cele care scad În dimensiuni pot fi observate. Tratamentul pseudochisturilor include fie excizie fie drenajul intern sau
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
realizeze embolizarea dacă este posibil. - dacă sângerarea nu se oprește prin embolizare, se intervine chirurgical de urgență. De obicei Ț deschiderea chistului, ligatura vasului sângerând din peretele chistului, apoi Ț drenajul intern sau extern al chistului. Uneori e posibilă excizia chistului, care e de dorit deoarece astfel se evită riscul recurenței hemoragiei. TRATAMENTUL Chisturile mici sub 6 cm sau cele care scad În dimensiuni pot fi observate. Tratamentul pseudochisturilor include fie excizie fie drenajul intern sau extern. Pe cale endoscopică se poate
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
intervine chirurgical de urgență. De obicei Ț deschiderea chistului, ligatura vasului sângerând din peretele chistului, apoi Ț drenajul intern sau extern al chistului. Uneori e posibilă excizia chistului, care e de dorit deoarece astfel se evită riscul recurenței hemoragiei. TRATAMENTUL Chisturile mici sub 6 cm sau cele care scad În dimensiuni pot fi observate. Tratamentul pseudochisturilor include fie excizie fie drenajul intern sau extern. Pe cale endoscopică se poate plasa un stent În canalul Wirsung care Întrerupe comunicarea pseudochstului. Stentul este Îndepărtat
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
Tratamentul pseudochisturilor include fie excizie fie drenajul intern sau extern. Pe cale endoscopică se poate plasa un stent În canalul Wirsung care Întrerupe comunicarea pseudochstului. Stentul este Îndepărtat după 6 săptămâni odată cu dispariția pseudochistului; rata de succes este de 70%. Pentru chisturile mari, care nu comunică cu canalul Wirsung se poate puncționa pe cale endoscopică transmurală gastrică pseudochistul, conținutul acestuia fiind drenat În stomac, după care se plasează un stent care menține această comunicare Tratamentul chirurgical constă În realizarea unei anastomoze Între pseudochist
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
gastrică pseudochistul, conținutul acestuia fiind drenat În stomac, după care se plasează un stent care menține această comunicare Tratamentul chirurgical constă În realizarea unei anastomoze Între pseudochist și un segment al tubului digestiv stomac, duoden sau jejun Este indicat pentru chisturile simptomatice, complicate, care cresc În volum. Pentru pseudochisturile localizate la nivelul cozii pancreasului se poate realiza și o rezecție pancreatică. 2. ABCESUL PANCREATIC Abcesele pancreatice, complică 5% din cazurile de pancreatită acută, pot fi fatale dacă nu sunt tratate chirurgical
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
Țintraparenchimatos sau adiacent țesutului pancreatic (mai frecventă. - persistă atât timp cât există comunicare cu ductul pancreatic. - durerea reprezintă principalul simptom - diagnosticul este stabilit prin examen echografic sau computer tomografic (fig.III.6) - colangiopancreatografia endoscopică retrogradă poate stabili comunicarea pseudochistului cu sistemul ductal - chisturile mici (mai mici de 6 cm) se pot rezolva spontanpseudochisturile pot persista sau se pot complica o creștere de volum cu fenomene de compresiune și dureri sau alte simptome digestive o hemoragia intrachistică o ruptură În cavitatea peritoneală - tratamentul include
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
include fie excizie fie drenajul intern sau extern o pe cale endoscopică se poate plasa un stent În canalul Wirsung care Întrerupe comunicarea pseudochstului - stentul este Îndepărtat după 6 săptămâni odată cu dispariția pseudochistului - rata de succes este de 70% o pentru chisturile mari, care nu comunică cu canalul Wirsung se poate puncționa pe cale endoscopică transmurală gastrică pseudochistul, conținutul acestuia fiind drenat În stomac, după care se plasează un stent care menține această comunicare o tratamentul chirurgical constă În realizarea unei anastomoze Între
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
Mai rar sunt Întâlnite: 1. tumori mucinaose: ○ secțiuni: microchistică. tumori adenoscuamos - seamănă cu cel ductal; tumori pleomorfe - cu celule gigante: ○ tumoră mai mare, gri; ○ secțiune: gri, cu arii de necroză. 2. adenocarcinomul acinar: ○ fond gri-galben cu zone de necroză. 3. chist adenocarcinomul: ○ tumoră chistică, mare de 2-20 cm; ○ Înconjurată de o capsulă bine vascularizată; ○ conținut lichidian brun roșcat; ○ În interior excrescențe numeroase; ○ se dezvoltă În orice segment (mai frecvent În cel corporeo-caudal). 4. pancreas prins În totalitate, mărit de volum, dur
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
mai frecvent Întâlnit la femei și localizat În coada pancreasului, și un alt tip, mai frecvent fără stromă ovariană și care se poate găsi oriunde În pancreas. Nici unul din aceste două tipuri nu comunică În mod obișnuit cu ductul pancreatic. Chisturile sunt delimitate de un epiteliu columnar producător de mucină, și uneori de un epiteliu papilar. Chistadenoamele mucinoase pot fi uniloculare, sunt mai frecvent multiloculare. Chisturile au dimensiuni cuprinse Între 2-20 cm diametru și conțin mucus. La examenul computer tomografic apar
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
În pancreas. Nici unul din aceste două tipuri nu comunică În mod obișnuit cu ductul pancreatic. Chisturile sunt delimitate de un epiteliu columnar producător de mucină, și uneori de un epiteliu papilar. Chistadenoamele mucinoase pot fi uniloculare, sunt mai frecvent multiloculare. Chisturile au dimensiuni cuprinse Între 2-20 cm diametru și conțin mucus. La examenul computer tomografic apar ca leziuni chistice septate (fig.V.2). Epiteliul care căptușește aceste chistadenoame mucinoase are potențial de malignizare. De aceea rezecția acestora este indicată. Supraviețuirea prelungită
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
dezvoltarea malignității invazive este curabilă, fiind necesară frecvent o pancreatectomie totală. Dacă rezecția este realizată după apariția malignității invazive, rata de curabilitatea este relativ scăzută. DIAGNOSTIC. TRATAMENT Echografia arată natura chistică a leziunii și poate diferenția tumorile chistice de pseudochisturi, chisturi congenitale, de retenție. Computer tomografia arată foarte bine arhitectura internă a chisturilor, prezența metastazelor hepatice, ganglionare. Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă este utilă pentru diagnosticul leziunilor din pancreatita cronică și pseudochist și poate sugera prezența unui carcinom ductal pancreatic cu dezvoltarea de
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
rezecția este realizată după apariția malignității invazive, rata de curabilitatea este relativ scăzută. DIAGNOSTIC. TRATAMENT Echografia arată natura chistică a leziunii și poate diferenția tumorile chistice de pseudochisturi, chisturi congenitale, de retenție. Computer tomografia arată foarte bine arhitectura internă a chisturilor, prezența metastazelor hepatice, ganglionare. Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă este utilă pentru diagnosticul leziunilor din pancreatita cronică și pseudochist și poate sugera prezența unui carcinom ductal pancreatic cu dezvoltarea de chiști proximal obstrucției. Biopsia incizională rămâne frecvent singura ce pune diagnosticul corect
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
prezența unui carcinom ductal pancreatic cu dezvoltarea de chiști proximal obstrucției. Biopsia incizională rămâne frecvent singura ce pune diagnosticul corect intaoperator. Fără aceasta 80% din leziuni pot fi diagnosticate greșit la laparotomie Problema majoră constă În diferențierea pseudochisturilor și a chist adenoamelor seroase de alte tipuri de tumori pancreatice chistice maligne sau potențial maligne. Sugestive, dar nu diagnostice pentru o tumoră potențial malignă sunt: descoperirea mucinei În chist, descoperirea celulelor secretoare de mucină la biopsie, descoperirea unui lichid chistic vâscos, sau
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
fi diagnosticate greșit la laparotomie Problema majoră constă În diferențierea pseudochisturilor și a chist adenoamelor seroase de alte tipuri de tumori pancreatice chistice maligne sau potențial maligne. Sugestive, dar nu diagnostice pentru o tumoră potențial malignă sunt: descoperirea mucinei În chist, descoperirea celulelor secretoare de mucină la biopsie, descoperirea unui lichid chistic vâscos, sau descoperirea unui antigen carcinoembrionar mult crescut În lichidul chistic (tab.V.1). Dacă nu se găsesc aceste modificări, o masă tumorală malignă sau potențial malignă nu este
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
la biopsie, descoperirea unui lichid chistic vâscos, sau descoperirea unui antigen carcinoembrionar mult crescut În lichidul chistic (tab.V.1). Dacă nu se găsesc aceste modificări, o masă tumorală malignă sau potențial malignă nu este exclusă. Datorită acestor incertitudini, toate chisturile neoplazice trebuie rezecate, exceptând situația În care diagnosticul de chistadenom seros poate fi stabilit cu certitudine prin descoperirea celulelor bogate În colagen prin biopsia efectuată prin aspirarea cu un ac fin. Pentru cele din coada pancreasului, este ideală pancreatectomia distală
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
feței, ̀ n acneele tuberoase, în cele furuncoide ale spatelui, masajul se efectuează chiar din faza activă acționând asupra colecțiilor purulente, pentru a produce spargerea lor. Este de la sine înțeles că, în aceste situații, ̀ n timpul deschiderii pustulelor sau chisturilor se vor lua cele mai stricte măsuri de asepsie locală. în urma aplicării corecte și consecvente a tratamentului prin masaj, după o fază de acutizare aparentă, asupra căreia trebuie avertizat pacientul, puțin câte puțin, gravitatea și ̀ ntinderea acestor leziuni se
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
hidronefrozei. Inițial apar zone transsonice lineare În sinusul renal cu originea În periferia sinusului (la nivelul papilelor renale) care confluează În centrul sinusului Într-o pungă transsonică (bazinetul). Confluarea imaginilor transsonice este foarte importantă pentru Calcificare intraparenchimatoasă diferențierea hidronefrozei de chisturile parapielice care nu confluează. Diametrul antero-posterior al bazinetului depașește 3 cm (WEILL,1992), dar În formele incipiente poate avea valori de numai 1 cm. Cu sensibilitate de 90-100%, specificitate de 90% și acuratețe generală de peste 90% (BADEA, 2000) ecografia este
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]