1,611 matches
-
XI REZUMATUL CAPITOLELOR PRECEDENTE: De aproape 25 de ani luna mai e pentru mine cea mai frumoasă lună a anului, fiindcă în această lună a crăpat Hitler, în această lună s-a sinucis Göbbels, în această lună Himmler a înghițit cianură de potasiu. − ADIOS!... îi spune Stafford lui Young; modulul lunar - cu Stafford și Cernan - se desparte de Apollo 10, în care rămâne Young. (În timpul convorbirii, modulul se va numi Snoopy). La Guayamas (Mexic), filmând pentru Catch 22, operatorul John Jordon
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
dar nu era așa de prost pe cât credea tatăl lui. Din păcate și spre epuizarea lui, Drew cunoștea realitatea. Apa râului Salmon era excesiv de poluată; în anii 90, mina Grouse Creek, care fusese aplaudată de guvernanți pentru recordurile ecologice, deversase cianuri pe traseul de migrațiune al somonilor, la un nivel de șaizeci de ori mai mare decât cel cunoscut ca fiind toxic pentru pești. Cândva, sute de mii de somoni înotau anual cei o mie cinci sute de kilometri de la ocean
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Opera chițăia înfundat. - Deci ai plecat! Viața Contesei se sfârși aici. Să sară geamul și să alerge goală prin Babilon în căutarea Euridicei grăsune? Să-și taie venele, să aștepte șerpii din grădină, să se arunce în fața trenului, să ia cianură, mătrăgună, acid sulfuric, pastile, benzină, șampon, să se dea cu capul de pereți, să se înfometeze, să se înseteze, să se crucifice, să se arunce de la balcon, să se spânzure, să-și muște venele, să strănute fără să închidă ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
responsabilă. Acum toate apele sunt în proprietatea statului și nici un om nu are voie să pescuiască, clandestin, vreun pește din ele. Dacă îndrăznește să o facă, este pedepsit pentru braconaj. Poluarea apelor s-a produs, în unele cazuri chiar cu cianuri, deșeuri industriale cu efect letal asupra organismelor vii. Blocajul în circuitul apei s-a manifestat și prin absența ploilor, în lunile de vară: iulie și august, ca efect al schimbării climei. Razele solare fierbinți au evaporat apa, au uscat pământul
Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
de altfel și masajul shiatsu. Își termină cocktailul și își scoate șiragul de perle de la gât. Toate leacurile și remediile alea despre care se spune că sunt sută la sută naturale, și de aceea sută la sută inofensive, râde Angelique. Cianura-i naturală, spune ea. Și arsenicul. Îți dă perlele și spune: De azi înainte sunt din nou Lentil. Așa vrei să ți-o amintești pe Angelique, nu cum arăta în ziarul de a doua zi, pescuită din râu, în vizonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
într-o lume de perfecți, Că-i un jalnic monstru în continuă devenire. S-a trezit condamnat la o tihnită tortură: Un proscris căruia pacea, iubirea nu-i sunt menite, Care-și dorește să dea pe gât o dușcă de cianură, Să nu-i rămână decât ruga pentru moarte. Neputința și mânia îi croiesc din fier închisoare. Sunt zile în care vrea să urle, dar rămâne mut. Își visează cătușele zdrobite și evadarea... Sunt zile în care monstrul acesta chiar eu
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93427]
-
renunț la blugii de la Chloé? — Am un sfat pentru tine: amână treaba asta. Julie delira de-a binelea. Nu-mi puteam amâna logodna! Nici prin gând nu-mi trecea să nu mă mărit cu Zach. Era ca și cum aș fi băut cianură de potasiu: nu mai aveam cale de întoarcere acum. Și, oricum, nu mai erau decât douăzeci și patru de ore până la petrecerea divină pe care o dădea Muffy în cinstea logodnei mele. S-a dat peste cap și mai mult decât Daphne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Rita mea, era în brațele unui ăla, un june ce-și băga mâinile în tricoul nevestei mele, în timp ce ea chițăia veselă, la început, nu m-au văzut, m-am uitat mult la ea, de departe, vroiam să-mi toarne Dumnezeu cianură pe retină, dar nimeni nu făcea asta, când n-am mai răbdat, din doi pași am fost lângă ei, junele a sărit roșu în picioare, am văzut că îi e frică, mă știa tot Bucureștiul, mă știa și studențașul ăla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
făcut tot posibilul să pot ieși din casă pentru a porni În hoinăreala mea matinală, fără ca el să prindă de veste Încotro am plecat. Cu o grabă isterică, fără să mănânc, mi-am adunat plasa, cutiuțele de medicamente, borcanul cu cianură de potasiu și am sărit pe fereastră. Odată ajuns În pădure, eram În siguranță; dar eu continuam să merg Împleticindu-mă, cu ochii plini de lacrimi fierbinți, tremurând tot de rușine și scârbă față de mine Însumi, văzându-l În minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
Scurtu se ridicase pe vârful picioarelor încercînd să vadă peste umerii celorlalți. Matei băgă mâna înăuntru și scoase două suluri de pânză. Îl desfăcu pe primul fluierând subțire. O femeie cu broboadă de dantelă le zâmbea din spatele evantaiului. CAPITOLUL II CIANURĂ PENTRU UN SURÎS Pe buzele Melaniei Lupu surâsul încremenise. Simțea în ceafa răsuflarea precipitată a lui Panaitescu. Bărbatul gâfâia cu gura căscată. Nu-și putea desprinde privirea încinsă de la silueta elegantă, înveșmîntată în negru. Grigore Popa duse mâinile la spate
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
vânăt. ― Deci o crimă! exclamă îngrozită Valerica Scurtu. Melania Lupu șopti cu lacrimi în ochi: ― Ar fi prea îngrozitor... Atinse ușor brațul sculptorului: De ce? Nu înțeleg nimic. Tânărul îngenunche din nou, mirosind buzele cadavrului. Simți o aromă iute, de migdale. ― Cianură? întrebă Grigore Popa. ― Da... Cred că da. Valerica Scurtu plângea cu sughițuri. Trupul sfâșiat de convulsii tresărea electrocutat. În fond, moartea lui Panaitescu o lăsa rece. Deși conviețuiau în aceeași locuință de ani de zile, se cunoșteau foarte puțin. Profesorul
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
-o. ― Hm! ricană disprețuitor Grigore Popa. Halal logică! ― Pentru mine e destul de bună. ― Domnule Matei! Melania Lupu făcu câțiva pași înainte: Vă rog! Doar am văzut cu toții. Domnul Panaitescu n-a înghițit nimic, n-a luat nimic din mâna noastră. Cianura omoară instantaneu. Cum putea să-l ucidă unul dintre noi? ― Nu știu, aici e trucul. Dar cineva a făcut-o. ― Cretinul are dreptate. Valerica Scurtu își înfipse mâinile în păr. ― De ce?! Dumnezeule! De ce?! Lui Popa îi tremura colțul gurii: ― E
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
o servea prompt, grăbit, cu zelul caracteristic al subalternilor față de superiorii pe care-i admiră. Grigore Popa se așeză pe un scaun. ― Din câte îmi dau seama, pregătiți paharul din care Panaitescu și-a sorbit fericirea. Cum faceți rost de cianură? ― M-am gândit și la asta, replică, zglobie ca un cintezoi, Melania Lupu. ― Al dracului să fiu dacă mă surprinde! Bătrâna își consultă modestă manichiura: ― Ne vom retrage fiecare în odaia noastră cinci minute. În acest răstimp, persoana care, în
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Ați isprăvit? se interesă maiorul. ― Da. În câteva minute sosește ambulanța să ridice cadavrul. Materialele sânt deja la laborator. ― Perfect! Își privi ceasul: în maximum 20 de minute termin și eu. Ce-a zis medicul legist? Locotenentul ridică din umeri: ― Cianură. Autopsia va fi o simplă formalitate. Maiorul privi în gol apoi se îndepărtă cu umerii încovoiați. Bătu în ușa Melaniei Lupu. * Popa tresări. În prag apăruse Doru Matei. Se apropie vorbind în șoaptă: ― Nu-mi place! Bătrânul opri balansoarul și
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
rămâne atunci cu Valerica Scurtu? ― Putea prelua șantajul. Clătină din cap. Nu, e prea complicat... ― Eu aș fi tentat să mă gândesc la un mobil material. Nu dintr-un simplu incident consumat la bucătărie ori în baie omoară oamenii cu cianură, inventează înscenări rafinate, ascund un cadavru, și-l ascund bine ― stau zid cu buzele pecetluite. E altceva! O miză extrem de mare sau care, cel puțin în ochii lor, a căpătat proporții fantastice. Vâlcu își turnă încă un păhărel de vișinată
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
sancționeze. ― Ce prostie! îngînă nesigur bătrânul. În viața mea n-am auzit ceva mai caraghios. Dar dincolo de cuvinte se simțea altceva. Altceva se citea și pe figură. ― Două zile mai târziu, continuă Matei, căpitanul Preda își găsește soția otrăvită. Cu cianură! ― Ce?! exclamă fără să vrea Melania Lupu. ― Au urmat, firește, cercetările de rigoare, Miliția și-a spart capul luni de-a rândul incapabilă să înțeleagă cum s-a comis crima. Își calculă pauza. La autopsie s-a constatat că victima
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
că tot în sensul ăsta te-am descris maiorului. Deștept, cărpănos și pestriț la mațe! E de la sine înțeles că o asemenea poveste n-ai fi așternut-o pe hârtie. ― De unde ai aflat? ― Mă privește. Dacă-mi vinzi trucul cu cianura, îți spun. Grigore Popa îi întoarse ostentativ spatele. ― Mi-e greață! Ascultă, Melania, n-am intenția să mă justific... ― Nici nu e cazul. Sânt chestiuni care vă privesc personal. ― Totuși, țin să precizez un lucru. Atunci când... mă rog, s-a
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Am să-mi cumpăr o meda..." Gândul rămase suspendat. Simți o durere sfredelitoare în tot trupul și deschise gura sufocat. Țâșni cu un urlet din fotoliu, apoi se prăbuși. ― A murit! spuse îngrozită Melania Lupu. Doru Matei înghiți în sec: ― Cianură. * Întins pe divan, maiorul Cristescu privea perdeaua încărcată cu maci și albăstrele. Dincolo de tulul subțire, un felinar ridica o lumină gălbuie, ca de vată. Maiorul reglă sonorul aparatului de radio. Vocea crainicei se auzea în surdină: "A fost ora 1
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Clătină din cap. ― Îngrozitor... ― ... explică de asemenea destul de amănunțit cum a procedat pentru a ascunde cadavrele, amintește trucurile care ne-au indus în eroare. În mod ciudat însă, trece sub tăcere elementele esențiale: mobilul crimelor, cum a reușit să procure cianura și, mai ales, cum a reușit să-și camufleze manevrele față de ceilalți locatari. ― La starea lui de spirit, suspină Melania Lupu, era de așteptat să fi omis câte ceva. ― Nu zic nu, dar în situația aceasta se naște o problemă. Scrisă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Băgă mâna în tainiță și scoase cele două pânze. Mângâie cu vârful degetelor grumazul alb al femeii cu evantai. ― Nu-i curios? Sânt poate două secole de când a murit și surâsul ei are încă puterea să ucidă. Hm, prea multă cianură pentru un surâs... Oftă și le făcu sul. ― Știu unde le vei ascunde, draga mea. M-am gândit mult. În umbrelă, strâns înfășurate. Trebuie să verifici doar nasturele și șiretul. Să se încheie bine. Nu, n-o să pară ciudat. Afară
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
aveau loc la domiciliu... Amabilitate, obligatorie dacă ne gândim că astfel vă asigurați discreția locatarilor. Anunțîndu-i că plecați pentru trei săptămâni le-ați sugerat, sau poate v-au cerut-o chiar ei, să-și rezolve urgențele. În pansament ați introdus cianura. Nu era mare lucru. Cunosc cazuri când oamenii au încercat să părăsească țara cu o gură garnisită cu briliante. ― Oh! Melania Lupu își duse degetele la gură: îngrozitor! ― Ce anume, doamnă? se interesă amabil Cristescu. ― Povestea asta cu dinți... Cianura
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
cianura. Nu era mare lucru. Cunosc cazuri când oamenii au încercat să părăsească țara cu o gură garnisită cu briliante. ― Oh! Melania Lupu își duse degetele la gură: îngrozitor! ― Ce anume, doamnă? se interesă amabil Cristescu. ― Povestea asta cu dinți... Cianura băgată în plombă! Este pentru prima oară când mă bucur sincer că am proteză. Își coborî pudică pleoapele: Dacă vreți să știți, acest motiv a cântărit greu când l-am refuzat pe domnul Van der Hoph. Gîndiți-vă numai! O mireasă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Accentuă: Nici urmă. Concluzia se impunea. După primul asasinat, ceilalți, alarmați, au început să ia măsuri. Încerc să-mi imaginez cu ce groază au asistat la moartea lui Panaitescu Valerica Scurtu sau Grigore Popa. Oameni trăsniți din senin, otrăviți cu cianură ― și un sugaci ar recunoaște-o după miros - fără să se fi atins de-o singură firimitură de pâine. Îmi închipui cum se suspectau, cum își sleiau mintea încercînd să ghicească trucul. Și totuși perseverau! Tablourile blestemate, surâsul femeii cu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
vor influența pe parlamentarii responsabili. Profetul Palada explică : „Sînt puțini și constanți. Îi știm... toate grupurile acestea de ecologiști, stîngiști, anticapitaliști, anti-mondialiști de mult sînt împotriva acestui proiect. E o mînă de oameni...”. Disprețul. Disprețul acesta explicit, voluptuos, picurat ca cianura din colțul buzelor, asta mă exasperează cel mai mult, un dispreț care, în nestăvilirea lui, provoacă adevărata polarizare în societate, măcar pentru faptul că nimănui nu-i place să fie disprețuit și se va revolta fără nici un alt motiv. Vine
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
insulițe. Singuri nu rezistăm. De aceea, când ne îndepărtăm de credință, ne iau viciile în primire. Monologul este un soi de convorbire între soț și soție. Medicii ne interzic alcoolul, considerându-l o otravă lentă. Vor, oare, să trecem la cianură? La lansarea unei cărți e ca la înmormântare. Toate discursurile au parfum de tămâie. În cazul veleitarilor, lipsa de talent este compensată de impertinență. Când te înfigi la masa celor puternici, ori te aruncă în ciorbă, ori te îngurgitează ca
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]