1,522 matches
-
din anii '70, dar lucrările lui Heinz von Foerster au fost evocate, mai ales de către Henri Atlan și Jean-Pierre Dupuy. Heinz von Foerster, care a participat la ultimele cinci conferințe Macy, a devenit în anii `50 liderul acestei "a doua cibernetici". Postulînd că observatorul modifică fenomenul observat, această mișcare se apleca asupra ansamblului obiect observat/observator și se întreba cum să evite perturbarea obiectului aflat sub observație de că-tre observator. Von Foerster a definit un "prin-cipiu de ordine pornind de la zgomot
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
cauza și efectul construirii realității. Constructivismul repunea deci în discuție existența unei realități obiective. Gregory Bateson a contribuit, alături de von Foerster, la elaborarea constructivismului. El participase, încă din 1946, la conferințele Macy și s-a aflat astfel în contact cu cibernetica, teoria jocurilor și teoria informației și a comunicării. În 1949, a ținut un seminar la Palo Alto, la sud de San Francisco, iar în 1951 a publicat împreună cu Ruesh Communication: The Social Matrix of Psychiatry 51, carte ce prezenta comunicarea
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
creierul văzut ca un computer, biologia moleculară, behaviourism-ul, psihanaliza. Acest simpozion a pus în valoare știința generală a sistemelor; gîndirea sistemică era reprezentată aici, printre alții, de Ludwig von Bertalanffy, iar tema auto-organizării era dezvoltată și folosită pentru a critica "cibernetica de gradul întîi". Cincisprezece ani mai tîrziu, Institutul de la Santa Fe utiliza conceptele auto-organizării dintr-un cu totul alt punct de vedere; acest institut se consacra studiului "vieții artificiale" din perspectiva tratamentului informației; obiectivele prezentate sînt contribuția la dezvoltarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Organizarea biologică și teoria informației), carte discutată în cursul unei întîlniri a Grupului celor Zece. Acest aspect va fi tratat în următorul capitol. Însă, înainte de a trece la teoria informației, Joël de Rosnay ne va vorbi despre Grupul celor Zece, cibernetică, CESTA și viața artificială. INTERVIU CU JOËL DE ROSNAY 62 J.de R. Am început să particip la întîl-nirile Grupului celor Zece în 1971, la puțin timp după ce m-am întors din Statele Unite. Sejurul la MIT îmi permisese să-i
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
artificială. INTERVIU CU JOËL DE ROSNAY 62 J.de R. Am început să particip la întîl-nirile Grupului celor Zece în 1971, la puțin timp după ce m-am întors din Statele Unite. Sejurul la MIT îmi permisese să-i întîlnesc pe pionierii ciberneticii, Norbert Wiener și McCulloch, și pe cele-brul lingvist Noam Chomsky. În 1969, obținusem o diplomă de la Sloan School of Management in Industrial Dynamics. Cînd m-am întors în Franța, am devenit directorul științific al unei societăți cu capital-risc (Venture Capital
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
interactivi-tate și încercam să explic cum va schimba revoluția comunicării și a calculatorului felul de a lucra, de a gîndi, de a accede la informație. B.C. Nu credeți că grupul a servit drept "difuzor" pentru ideile dezvoltate în Statele Unite prin cibernetică, teoria sistemelor și teoria informației? J.de R. Dimpotrivă, noi eram pionierii. Cibernetica are o origine absolut franceză: Couffignal, de Latil, Sauvan, Ducrocq sînt pionierii ciberneticii. În anii `50-`60, au fost printre primii care au presimțit importanța ciberneticii și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
felul de a lucra, de a gîndi, de a accede la informație. B.C. Nu credeți că grupul a servit drept "difuzor" pentru ideile dezvoltate în Statele Unite prin cibernetică, teoria sistemelor și teoria informației? J.de R. Dimpotrivă, noi eram pionierii. Cibernetica are o origine absolut franceză: Couffignal, de Latil, Sauvan, Ducrocq sînt pionierii ciberneticii. În anii `50-`60, au fost printre primii care au presimțit importanța ciberneticii și care au construit modele. B.C. Totuși Norbert Wiener a fost cel care a
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Nu credeți că grupul a servit drept "difuzor" pentru ideile dezvoltate în Statele Unite prin cibernetică, teoria sistemelor și teoria informației? J.de R. Dimpotrivă, noi eram pionierii. Cibernetica are o origine absolut franceză: Couffignal, de Latil, Sauvan, Ducrocq sînt pionierii ciberneticii. În anii `50-`60, au fost printre primii care au presimțit importanța ciberneticii și care au construit modele. B.C. Totuși Norbert Wiener a fost cel care a scris în 1947 Cybernetics or control and communication in the animal and the
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
prin cibernetică, teoria sistemelor și teoria informației? J.de R. Dimpotrivă, noi eram pionierii. Cibernetica are o origine absolut franceză: Couffignal, de Latil, Sauvan, Ducrocq sînt pionierii ciberneticii. În anii `50-`60, au fost printre primii care au presimțit importanța ciberneticii și care au construit modele. B.C. Totuși Norbert Wiener a fost cel care a scris în 1947 Cybernetics or control and communication in the animal and the machine, iar conferințele Macy, ce au avut loc între anii 1946 și 1953
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
În Franța, avem obiceiul de a spune că suntem "cutii de rezonanță" ale Americii, dar nu e deloc așa. Sigur, teoria informației a fost formulată de Shannon și Weaver, dar nu Nobert Wiener a folosit pentru prima oară termenul de "cibernetică", ci Ampère, în 1834. Acesta definea cibernetica drept arta de a asigura guvernarea oamenilor. Prin Abraham Moles, profesor la Strasbourg, eram primii corespondenți în Franța ai Society for General Systems. Această societate, creată la sfîrșitul anilor `50, reunea personalități precum
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
că suntem "cutii de rezonanță" ale Americii, dar nu e deloc așa. Sigur, teoria informației a fost formulată de Shannon și Weaver, dar nu Nobert Wiener a folosit pentru prima oară termenul de "cibernetică", ci Ampère, în 1834. Acesta definea cibernetica drept arta de a asigura guvernarea oamenilor. Prin Abraham Moles, profesor la Strasbourg, eram primii corespondenți în Franța ai Society for General Systems. Această societate, creată la sfîrșitul anilor `50, reunea personalități precum Margaret Mead, Ludwig von Bertalanffy, Gregory Bateson
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
în a aduce o cultură nouă a complexității, o cultură a ceea ce re-prezintă haosul ca și capacitate de auto-organizare și de generare de forme noi, în a aduce noțiunea de reglare la diferite niveluri de complexitate, de a arăta cum cibernetica și știința sistemelor pot adu-ce o lumină nouă asupra sociologiei și a politicii, dar rolul meu se oprește aici. Nu am un răspuns mai pertinent decît cel al unui profesionist al politicii, dimpotrivă. Am un răspuns de bun simț, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
viața ambelor specii. Nimeni n-a definit finalitatea sistemului, ea s-a autodefinit. Acest sistem al pără-luțelor e foarte simplu, chiar simplist, dar are o forță modelizatoare și conceptuală imensă. Acest model conține una din cheile pentru a înțelege complexitatea ciberneticii. Cred că reflecția asupra sistemelor, nivelurilor ierarhice și de organizare a feed-back-urilor, asupra interrelațiilor, teleologiei și finalității e, dimpotrivă, un element esențial pentru a înțelege complexitatea și pentru a acționa asupra ei. B.C. Înțeleg interesul pe care îl prezintă modelele
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
homerice. Un psihanalist, Jack Baillet, avea un adevărat talent de a ne psihanaliza cu mult umor și ne punea la locul nostru. Era foarte caustic. Henri Laborit era mereu un pic acru, un pic frustrat deoarece fusese unul dintre pionierii ciberneticii și ai teoriei sistemelor și era nemulțumit să vadă cum "tinerii" își apropriau ideile sale fără a-l cita. Asta îl făcea puțin crispat și hotărîse să nu mai participe așa de mult la dezbateri. Acestea explodau adesea și erau
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
creierul folosind aceleași mecanisme, ci că, pentru realizarea unei anumite funcții pe care o luăm în considerare, totul se petrece ca și cum lucrurile ar sta astfel". Metoda modelelor, fa-bricarea de mașini, simulările sînt orientările alese de cei care se inspiră din cibernetică și din teoria informației pentru a încerca să înțeleagă organizarea viului prin alte mijloace decît cele ale biologiei clasice. Ultimul capitol al cărții lui Henri Atlan este consacrat organizării, "noțiune care apare ca absolut esențială în discursul biologic, fără însă
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
aprofundez ideea și să o îmbogățesc cu instrumente noi mulțumită acestuia. În această privință, le datorez mult lui Edgar Morin, Henri Laborit, Jack Baillet, Henri Atlan și lui Jacques Sauvan, care mi-au permis să merg mai departe în înțelegerea ciberneticii. Dincolo de Descartes, îi întîlneam pe von Bertanlaffy, von Newmann, Jean-Louis Lemoigne, într-un cuvînt, gîndirea sistemică. Pe măsură ce progresa, Edgar Morin ne făcea să beneficiem de cercetările sale asupra complexității și vorbeam mereu despre asta. Ceea ce pare banal azi, și am
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
îmi vine să spun. Am simțit transdisciplinaritatea ca pe un lucru trăit mulțumită grupului, vorbind cu Leroi-Gourhan despre locația de la Pincevent, "bătîndu-mă în săbii" prietenește cu Henri Atlan căruia îi datorez mult în domeniul teoriilor informației -, întrebîndu-i fără rezerve despre cibernetică pe Jacques Sauvan și Jean-François Boissel, profitînd de frumosul spirit sintetic al lui Joël de Rosnay, despre care nu uit că, știind că pregăteam L'économique et le vivant, îmi trimitea documente prețioase la care avea acces datorită unui sejur
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
zgomot. A fost un eveniment foarte important în viața mea intelectuală. Prima dintre cărțile mele influențată de întîlnirile din cadrul grupului a fost La parole et l'outil (Cuvîntul și unealta). B.C. Ați descoperit teoria informației, noțiunile de auto-organizare, de complexitate, cibernetica în sînul grupului? J.A. Da. A fost un lucru foarte important pentru mine. Am apreciat mult prezentarea pe ca-re a făcut-o Henri Atlan despre "principiul ordinii prin zgomot". Am fost impresionat de asemenea de calitățile de pedagog ale
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
suprarealist. În acel moment, Jacques Robin începuse formarea Grupului celor Zece. B.C. Ce amintiri păstrați despre întîl-nirile grupului? E.M. Aceste întîlniri erau întotdeauna foarte însuflețite. Am învățat multe de la Jacques Sauvan și Henri Laborit, care m-au facut să descopăr cibernetica într-un mod diferit de cel pe care mi-l imaginam pînă atunci. Cum îl frecven-tam pe Jacques Monod în aceeași perioadă, și cum l-am descoperit după aceea în California pe Gregory Bateson, precum și teoria sistemelor, grupul a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Baillet. Cel din urmă avea un umor sarcastic și virulent. B.C. Aveți o idee precisă despre ce v-a adus, spre exemplu, Henri Laborit ? E.M. Da, absolut: avea un fel inovator de a concepe organizarea viului, de a demonstra avantajul ciberneticii, în vreme ce eu o vedeam mai degrabă ca pe un mod de a mecaniza viul. El și Sauvan acesta a fost efectiv aportul lor esențial mă învățau despre ansamblul biologic și, în special, domeniul neurocerebral. Lucrurile deveneau complementare pentru mine. B.C.
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
mod de a mecaniza viul. El și Sauvan acesta a fost efectiv aportul lor esențial mă învățau despre ansamblul biologic și, în special, domeniul neurocerebral. Lucrurile deveneau complementare pentru mine. B.C. Criticați anumite metode cibernetice ? E.M. Nu, eram critic față de cibernetică pe cînd o cunoșteam superficial; am descoperit apoi scrierile lui Wiener etc. La începutul Grupului celor Zece, ideologia grupului era, în opinia mea, insuficientă. Prima idee a lui Robin era logică în privința mai multor date: să se introducă în politică
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de altfel, oarecum motivul pentru care mergeam acolo. B.C. Ce vă interesa cel mai mult ? M.R. Mă voi feri să izolez un sector anume. Ce mă interesa cel mai mult era să descopăr lucruri pe care le cunoșteam doar puțin: cibernetica, științele neuronale etc. Mai mult, reflecțiile economice ale grupului depășeau cunoștințele vremii. Apreciam mult ideile lui René Passet. El integra o gîndire fundamentată ecologic și destul de completă din punct de vedere analitic unei gîndiri macroeconomice. Nu sînt mulți capabili de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
concepțiile sale, în același timp naive și pozitiviste, despre o știință obiectivă și rațională, preconizînd metoda științifică drept metoda ideală pentru a aborda proble-mele sociale, economice, politice. Atracția sa pen-tru noile tehnologii și pentru teoriile dezvoltate după război, în special cibernetica și teoria informației, se regăsesc în multe dintre scrierile sale de la începutul anilor '70, iar dorința de a favoriza o perspectivă globală, care să facă să intervină mai multe discipline, era adesea menționată. Cartea pe care a publicat-o în
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
și a căror înlănțuire foarte coerente și logice nu fac decît să mascheze în fața propriilor ochi mecanismele reale". Totuși, cînd afirmă că nimeni nu-și impune ideile, e suficient să citim scrisoarea critică a lui Jacques Sauvan, reprodusă în capitolul "Cibernetica" pentru a ne îndoi de acest lucru. Scrierile lui Jacques Robin erau impregnate de ideea unei societăți în care știința ar înlocui religia, iar marxismul (perceput ca religie a anilor '50), dorința de a participa la evoluția viitoare a speciei
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
afirmațiile sale uneori foarte nete făceau din el un marginal care, ca mulți marginali, visa să fie cunoscut. Jacques Sauvan, și el medic militar mai întîi și apoi medici generalist, a abandonat practica medicală pentru a-și realiza visele privind cibernetica și pentru a construi ma-șini autonome capabile să funcționeze fără ajutorul oamenilor. Jacques Robin, medic reumatolog, a abandonat și el practica medicală pentru a conduce o întreprindere farmaceutică. Cît despre Henri Atlan, e greu de clasat într-un gen anume
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]