1,438 matches
-
nueste rezultatul unei activități de cunoaștere, ci mai mult al unei variații întâmplătoare, iar adoptarea ei nu este efectul unei decizii, ci al fixării prin întărire. Atât strategia satisfăcătorului, cât și modelul cibernetic evită explorarea alternativelor și evaluarea lor. Mecanismele cibernetice pot însă experimenta diferite alternative care apar în mod întâmplător. Este probabil că va fi întărită și adoptată varianta ce funcționează mai eficace. În fine, este necesar să menționăm o variantă foarte importantă a strategiei satisfăcătorului și care reprezintă o
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în mod întâmplător. Este probabil că va fi întărită și adoptată varianta ce funcționează mai eficace. În fine, este necesar să menționăm o variantă foarte importantă a strategiei satisfăcătorului și care reprezintă o situație intermediară între modelele decizionale și modelul cibernetic: adoptarea soluției ce a mai fost experimentată. Soluția întărită de experiență este adoptată. Acest mecanism este caracteristic modelului cibernetic. Adoptarea soluției este însă totodată rezultatul unei decizii mai mult sau mai puțin explicite. Din acest motiv, o asemenea alegere poate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
necesar să menționăm o variantă foarte importantă a strategiei satisfăcătorului și care reprezintă o situație intermediară între modelele decizionale și modelul cibernetic: adoptarea soluției ce a mai fost experimentată. Soluția întărită de experiență este adoptată. Acest mecanism este caracteristic modelului cibernetic. Adoptarea soluției este însă totodată rezultatul unei decizii mai mult sau mai puțin explicite. Din acest motiv, o asemenea alegere poate fi considerată și un caz particular al strategiei satisfăcătorului. Soluția experimentată poate fi interpretată ca fiind prima soluție satisfăcătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
curente ale deciziei, cantitatea de incertitudine subiectivă produsă în procesul decizional nu este independentă de strategia de decizie utilizată, dimpotrivă. PROPOZIȚIA 2.7.: Calitatea de incertitudine subiectivă produsă în procesul decizional este în funcție de strategia de decizie utilizară. Mecanismele de tip cibernetic sunt asociate cu un grad foarte redus de incertitudine subiectivă, în timp ce mecanismele de tip decizional sunt, dimpotrivă, asociate cu un grad ridicat de incertitudine. Fiind un mod nedecizional, necognitiv de soluționare a problemelor, modelul cibernetic ar trebui, în principiu, să
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
decizie utilizară. Mecanismele de tip cibernetic sunt asociate cu un grad foarte redus de incertitudine subiectivă, în timp ce mecanismele de tip decizional sunt, dimpotrivă, asociate cu un grad ridicat de incertitudine. Fiind un mod nedecizional, necognitiv de soluționare a problemelor, modelul cibernetic ar trebui, în principiu, să nu producă nici un fel de incertitudine. Strategia satisfăcătorului, prin natura sa de proces simplificat de decizie, va fi caracterizată printr-o cantitate de incertitudine sensibil mai redusă decât un proces complet de decizie, cum este
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
vulnerabile la incertitudine, există totuși diferențe mari între ele din acest punct de vedere. PROPOZIȚIA 2.8. Strategiile de decizie sunt caracterizate printr-o vulnerabilitate specifică la incertitudine. Efectele incertitudinii asupra comportamentului sistemelor sunt mediate de strategia decizională aleasă. Modelul cibernetic, nefiind de tip decizional, este insensibil la incertitudine. El prezintă totuși o anumită vulnerabilitate din acest punct de vedere: incertitudinea presează în sensul transformării procesului de tip cibernetic nedecizional într-un proces decizional. Incertitudinea în legătură cu soluția practicată și întărită experimental
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Efectele incertitudinii asupra comportamentului sistemelor sunt mediate de strategia decizională aleasă. Modelul cibernetic, nefiind de tip decizional, este insensibil la incertitudine. El prezintă totuși o anumită vulnerabilitate din acest punct de vedere: incertitudinea presează în sensul transformării procesului de tip cibernetic nedecizional într-un proces decizional. Incertitudinea în legătură cu soluția practicată și întărită experimental tinde să anuleze mecanismul cibernetic, înlocuindu-l cu evaluarea cognitivă a respectivei soluții, cu căutarea de noi soluții, posibil mai adecvate. În sistemele social-umane, mecanismele de tip cibernetic
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este insensibil la incertitudine. El prezintă totuși o anumită vulnerabilitate din acest punct de vedere: incertitudinea presează în sensul transformării procesului de tip cibernetic nedecizional într-un proces decizional. Incertitudinea în legătură cu soluția practicată și întărită experimental tinde să anuleze mecanismul cibernetic, înlocuindu-l cu evaluarea cognitivă a respectivei soluții, cu căutarea de noi soluții, posibil mai adecvate. În sistemele social-umane, mecanismele de tip cibernetic se află, din cauza acțiunii incertitudinii, sub o continuă presiune de transfer spre mecanisme de tip decizional. Este
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cibernetic nedecizional într-un proces decizional. Incertitudinea în legătură cu soluția practicată și întărită experimental tinde să anuleze mecanismul cibernetic, înlocuindu-l cu evaluarea cognitivă a respectivei soluții, cu căutarea de noi soluții, posibil mai adecvate. În sistemele social-umane, mecanismele de tip cibernetic se află, din cauza acțiunii incertitudinii, sub o continuă presiune de transfer spre mecanisme de tip decizional. Este, de exemplu, cazul tradiției. Anumite împrejurări au fixat o rutină colectivă care se declanșează cvasiautomat în situații date. Nu există nici o decizie în legătură cu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care acționează asupra sa și asupra căruia, la rândul său, acționează direct sau indirect. Asemenea relații se concretizează prin fluxurile de intrare și a celor de ieșire din sistemul fiscal. Totodată, este de admis că sistemul fiscal are un caracter cibernetic, dacă se are În vedere faptul că pe baza deciziei fiscale se poate conduce comportamentul acestuia, iar prin acțiunea sa de prestabilite prin politica fiscală 71. În mod deosebit, se impune observației constatarea că sistemul fiscal se află În interacțiune
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
microscopului electronic, a vitaminelor, hormonilor, grupelor sanguine cu implicații în transfuzii, transplanturi, în genetică, în medicină legală și în patologia neonatală; dezvoltarea ingineriei medicale, a bioingineriei și ramificarea ei în fizică, chimie, genetică etc.; diversificarea tehnicilor de diagnostic, până la diagnosticul cibernetic (după 1960); salturile chimiei de sinteză asociate terapeuticii (Ehrlich — 1908 — Premiul Nobel); consolidarea chimioterapiei, crearea sintezelor artificiale, a hormonilor sintetici, a actinoterapiei în ultraviolet (Finsen) practicarea grefelor și extinderea transplanturilor de organe, după debutul lui Cristian Barnard (1965), în transplantul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
C. Morgan); 3) teoriile acțiunilor mintale și ale echilibrării (Galperin, J. Piaget); 4) teoriile neuro- fiziologice (Lashlerg; Hebb); 5) teoriile modelelor statistico-matematice (Hull, Miller, Zapan); 6) teoriile performanței (Naekwortk, Adams); 7) teoriile informației sau ale comunicării (Shanon, Weavăr); 8) teoriile cibernetice (Skinner, Lauda, Zapan). Analizând aceste teorii, atât din punct de vedere al mecanismelor ce le guvernează cât și al conținutului lor, remarcăm că fiecare dintre acestea este valoroasă dar și susceptibilă de remarci critice. Astfel, teoriile asociaționiste sunt teorii explicative
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
un anumit circuit și a legii ,,primul venit, primul servit”. Teoriile modelelor statistico-matematice sunt numeroase și diverse, explicând învățarea ca o modificare a posibilităților răspunsului. Condiționarea performanței de nivelul vigilenței și descoperirea semnalelor stau la baza formulării teoriilor performanței. Teoriile cibernetice sunt cele mai recente și, considerând subiectul învățării ca pe o mașină, susțin procesul de învățare pe ipoteza autocontrolului și autoreglării, formulând conceptul de feed-back în învățare. Acțiune complexă desfășurată pe mai multe planuri, învățarea determină rezultatele finale ale ei
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]