2,485 matches
-
fripturi în sânge, nu cu ambrozie. Arta este a celor neechipați pentru certitudini. În capodopere vibrează și aerul dintre personaje. Arta și iubirea au aceeași grupă de ... speranță. Bach continuă să pară o sosie a lui Dumnezeu. Din sperietoare de ciori, pictura lui Picasso s-a clasicizat în numai câteva decenii. Debutanții de marcă au aerul serafic al Natașei Rostova la primul ei bal. Lectura autentică înseamnă creație. Și ei au fost în Arcadia lecturii. La literatură nu vom renunța, chiar dacă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
boieri ai spiritului. Uneori scriitorul nu rămâne decât cu orgoliu. Nepăsarea împuținează necazurile, dar și bucuriile. Bogații sunt precum puii de cuc. Vor să rămână numai ei în cuib. Veleitarii trăiesc sentimentul că scriu capodopere ... persecutate. Deosebirea dintre scriitor și cioară este că ilustra cârâitoare ar putea depune ceva pe strada băncilor. Orgolioșii plâng dimineața, precum maimuțele africane, de necaz că noaptea nu le - a sporit harul. Amantul imbecil și transfugul troglodit nu uită să - și spurce matca. Ne învățăm cu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
adaos valoros la ceea ce a scris până în prezent N.D.? Dați îndoielile (firești fiecărui creator) pe ușă afară și continuați cu încredere. Primul beneficiar voi fi eu, primul cititor fericit. P.S. Din ultima parte lecturată apreciez și mia plăcut tabloul cu ciorile. El mi-a amintit de descrierea vieții șobolanilor din „Cel mai iubit dintre pământeni” - de Marin Preda și de „Ciuma” lui Camus. A realizat și Topârceanu o descriere a ciorilor, dar acolo este vorba de altceva...de altă natură de
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93033]
-
Din ultima parte lecturată apreciez și mia plăcut tabloul cu ciorile. El mi-a amintit de descrierea vieții șobolanilor din „Cel mai iubit dintre pământeni” - de Marin Preda și de „Ciuma” lui Camus. A realizat și Topârceanu o descriere a ciorilor, dar acolo este vorba de altceva...de altă natură de talent. Vă urez un final fericit. Nichita Danilov îmi cere în continuare să-mi spun părerea despre cartea pe care o scrie și eu i-o corectez. Iată cea de
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93033]
-
călugărițe: “Adecă eu, Ilisafta călugărița,... am vîndut trei fălci de vie , care sîntu la Valea Irimii, dumisale Ducăi vistiernicul cel mare”. Pe când se întâmpla asta? La 13 octombrie 1662 (7171). Acuma aș vrea să mai ai răbdare măcar cât șade cioara în par, fiindcă am să-ți amintesc pentru ultima oară de Gheorghe Duca vistiernicul. Asta grație zapisului întocmit de Ștefania, soția lui Ifrim, fost vătaf de aprozi, care la 14 aprilie 1663 (7171) i-a vândut trei fălci de vie
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
unuia dintre ei - celui mai tânăr - i se dezleagă limba: Strașnică muiere, bade Pavele. Vezi bine că așa trebuie să fie o hangiță, Nicolae băiete. Altfel ai mai intra tu aici? Și dacă ai intra, ai sta mai mult decât cioara în par? Nuuu! Da’ așa... Așa îi altă treabă... Hangiul a știut el bine ce femeie să-și aleagă. Altfel aleluia părăluțe, băiete! Iaca eu n-aș putea să stau liniștit văzând cu ochii mei cum li se lungesc gâturile
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mărunt, mărunt (mărunțel) cărunt stare Vermoegen înstărit vermoegend a se disprimăvăra Fruehling werden jitar jitărie prisacă {EminescuOpXV 110} prisăcar jintiță [2a dospi]2 aluatul aluățel temei ostrețe fundac coromâslă vită-ncălțată sulă suliță a depăna cir ciaun ceruială a cerui *** coroi * cioară, (unuia de bat *** pentru țigani) ciur ciurariu (sitarii * cari îmblă cu ciururi mari din *** în *** ca să ciuruiască grâul proprietarilor mari) cimilitură sau cimulitură cinel, cinel (ciumel, ciumel) cepariu (negustor cu ceapa) cep meliță - a melița melițoi cânepă puzderii câlți câlțos
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Un arogant și mare om de stat Și-a oferit ouăle la numărat Face gafe și glume sfidătoare, Chiar când sărăcia și corupția-s în floare. Himeră legislativă Legea anticorupție (...) nu va face furori, E un fel de sperietoare pentru ciori. Cei ce s-au înnădit la butoiul cu miere, Sunt versați, nu se tem de himere. Declarație de incompatibilitate Un mare angrosist Fănică Grânar, Dorește să rămână doar parlamentar. Sigur, dacă demnitar, pe viață ești, Câștigi foarte bine, fără să
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
șmecher o să-ți confirme asta. — Bruce... chiar ai vorbit serios mai devreme, că ai putea să te Îndrăgostești de mine? Întreabă ea. O privesc cu atenție, vasele de sânge sparte din jurul nasului ei. Parcă-i un rahat de sperietoare de ciori. Mă gândesc: nici o șansă. — Bineînțeles că aș putea și o știi la fel de bine ca mine. Nu mai face pe inocenta cu mine. Stai jos. Își scoate haina, se așează pe canapea și Își aprinde o țigară. Și ea e exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
divinatoriu păsările puternice, de pradă, cele cu deprinderi solitare și carnivore. În spațiul românesc, cele mai cunoscute păsări cu valențe divinatorii rămân cucuveaua (cântecul ei în apropierea unei case este încă socotit un semn prevestitor de moarte), ciocănitoarea, corbul și cioara (mai ales în previziuni meteorologice). Cocoșul prevestește ceasul rău, la miez de noapte, dar poate să dea de veste și că pragul casei poate fi călcat în curând de musafiri etc. S. Florea Marian, în Ornitologia poporană română 61, inventariază
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
insectelor. În definitiv, ele își formează o simbolistică aparte din însuși contactul lor cu necunoscutul. În aceeași categorie intră și păsările. Ele au un statut cu totul deosebit. De la vulturul lui Zeus și bufnița Atenei până la cele mai comune zburătoare (cioară, corb, șoim, porumbel, cucuvea, ciocănitoare, cocoș, găină etc.), toate au provocat mintea și imaginația umană. Probabil una dintre cele mai importante reprezentări se regăsește în imaginea păsării-suflet253. O asemenea reprezentare ar putea exprima un fel de nostalgie după "o stare
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
voi sublinia substantivul care adună centripet celelalte cuvinte. „rece lama securii / uitată În colț” „Într-un pantof / cuibul mierlei” „niciun fluture / stârnit de vânt” „luna și o bufniță / la sfat de taină” „ornice Paul Garnier / știrbe de ace” „sperietoarea de ciori / străjer pe uitări” „În cutia cu monede / câteva frunze” „pe-o singură frunză / toată zăpada” „din ce În ce mai mari / urmele pisicii” „o floare fără nume / În gardul de spini” “cuibul berzei gol / pe-acoperișul surpat” “covata crăpată / plină cu soare” Substantivul central
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
mai ales dacă pornește de la mentalitatea artistică occidentală) să evite prezența În textul său a unei imagini artistice (prin definiție deformatoare a realității) și folosește numai cuvinte care să evoce obiectul autentic. Pe-asfaltul străzii, un pocnet de castană trezind ciorile Un cadru bine delimitat și vizual, și auditiv. Spațiul scenei strict conturat și rezumat la cîteva lucruri și ființe: asfalt, castană, ciori; momentul: scurt și exploziv - un pocnet. Lumea s a oprit Într-o clipă eternă. Imaginea reală ca termen
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
realității) și folosește numai cuvinte care să evoce obiectul autentic. Pe-asfaltul străzii, un pocnet de castană trezind ciorile Un cadru bine delimitat și vizual, și auditiv. Spațiul scenei strict conturat și rezumat la cîteva lucruri și ființe: asfalt, castană, ciori; momentul: scurt și exploziv - un pocnet. Lumea s a oprit Într-o clipă eternă. Imaginea reală ca termen polemic Nu putem renunța totuși la termenul de imagine (reală) folosit pentru a vorbi despre structura haiku-ului și mai ales a
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
fără adîncimea celei de a treia dimensiuni simbolice: iaz de vară / stînjenei galbeni se-apleacă / În umbre amurg / un cormoran planează / un pic deasupra apei amurg / un pelican plonjează / și prinde un pește! liniște / zăpada acoperă piatra / sub stelele iernii ciorile se adună / În mijlocul pinului... / adiere de iarnă clar de lună În august - / pe o creangă subțire / vrabia Își freacă ciocul un crab / apare dintr-o crăpătură... / soare-n miezul nopții ce multe scoici / pe plajă-n seara asta... / maree-n
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
pentru a Încerca frăgezimea liniștii, așa cum gospodina sau brutarul o fac Înțepînd cu bețișorul pita, decît acutele penetrante ale greierului. Și-mi place la nebunie acel prelung... care face din greier un vel-pitar al universului (liric). Bătînd nucile ograda mameidoar ciorile și vântul bătând nucile Patricia Lidia Iată un poem obiectiv care refuză să spună explicit (lacrimogen) ceea ce simte autorul (și ar vrea să simtă și cititorul). Poemul preferă să evoce doar un loc și un fapt din a căror conjuncție
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
evoce doar un loc și un fapt din a căror conjuncție (abia) rezultă tristețea. În economia poemului accentul nu cade pe mama și nici pe vreun exces sentimental legat de dispariția ei. Ceea ce e de spus (emoțional) mărturisesc doar ograda, ciorile, vîntul, nucile. Absența mamei (și regretul legat de lipsa ei) rezultă doar din faptul ca ciorile și vîntul scutură nucile și, cu siguranță, din acel dureros doar (care comunică subtil absența, nu doar a mamei ci și a unor urmași
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
poemului accentul nu cade pe mama și nici pe vreun exces sentimental legat de dispariția ei. Ceea ce e de spus (emoțional) mărturisesc doar ograda, ciorile, vîntul, nucile. Absența mamei (și regretul legat de lipsa ei) rezultă doar din faptul ca ciorile și vîntul scutură nucile și, cu siguranță, din acel dureros doar (care comunică subtil absența, nu doar a mamei ci și a unor urmași care să-i poată ține locul). Ograda mamei este o sintagmă neutră modulată și preschimbată În loc
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
a mamei ci și a unor urmași care să-i poată ține locul). Ograda mamei este o sintagmă neutră modulată și preschimbată În loc al melancoliei doar de partea a doua a poemului. Cuvîntul bătînd nu este atît o personificare a ciorilor sau a vîntului cît un mod ingenios de a transfera ironic o prestație umană În seama elementelor naturii. O prestație care-și restrînge semnificația, bătaia nucilor nemaiavînd rostul tonic al recoltării. Crengile nu mai sînt bătute cu prăjina, iar nucile
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
publicitare plătite de treizeci de secunde, abținerea este masivă). De asemenea, instrumentul care în teză împărțea responsabilitatea se transformă aici în factor de iresponsabilitate. Prea preocupat de imaginea personală, decidentul nu mai ia decizii și dă vrabia din mână pe cioara din par. Sacrificând tot mai mult îndatoririle funcției sale în fața chemării camerelor, el substituie "efectul de anunț", întotdeauna plăcut, elaborării și aplicării ingrate a reformelor avute în vedere. Imaginea televizată poate fi văzută ca un factor suplimentar de inegalitate. Când
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
românesc viață este fie urmașul cuvântului latinesc *vivitia, derivat abstract al lui vivus, fie format în românește de la viu). Ca și celelalte limbi romanice, româna a și împrumutat nume de animale, mai ales sălbatice, dar și domestice, din substratul traco-dac (cioară, ghionoaie, năpârcă, pupăză, rață, șopârlă, viezure), de la slavi (bivol, cocoș, curcă, dihor, gâscă, veveriță, vidră și multe nume de pești: crap, păstrăv, rac, știucă, mreană), de la turci (bursuc, catâr). Este interesant de urmărit acest câmp semantic și din perspectiva perechilor
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
latină la română, cea mai mare parte a cuvintelor luate din traco-dacă sunt termeni referitori la natură: configurația terenului (groapă, mal, măgură), ape (pârâu), vegetație (brad, brusture, coacăză, curpen, ghimpe, leurdă, mazăre, mugure, sâmbure, spânz), faună (balaur, baligă, barză, călbează, cioară, ciut, ghionoaie, mânz (at), murg, năpârcă, pupăză, strepede, șopârlă, știră, țap, viezure). Termenii menționați fac parte dintre cele optzeci și nouă de cuvinte pe care Gr. Brâncuș, cel mai bun cunoscător al domeniului, le consideră ca fiind în mod cert
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
caută hrana În apele sărate ale mării, Atunce când se bat pentru mâncare, Luptându-se cu prada, àltfel țipă, Și altfel altă dată! Alte păsări Își schimbă glasul când se schimbă vremea: Așa e neamul cel cu viață lungă Al cioarelor și stolurile negre De corbi atunce când, precum se spune, Sau ploaie cer sau cârâie-a furtună. Deci dar, dacă simțiri deosebite Îndeamnă animalele chiar mute Să scoată glasuri tot deosebite, Cu atâta mai vârtos puteau și oamenii Să-nsemne
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
arginți în plete, oacheșă, stăpânindu-l numai cu ochii. Oacheșa se repezi înaintea lui, căutându-i sufletul și zbuciumul, și dintr-o dată îi zise... - Hai, frumosule... să-ți gâcesc!.. să-ți zâc de dor, de amar, de.. - Fugi de‟ici cioară! ..o întrerupse, și cu mâna împingând-o la oparte. Dar țiganca nu renunță atât de ușor. - Hai să-ți gâcesc în ghioc, bafta și nărocu‟!.. ochii mari și negri, neobișnuit de mari și negri, umblându-i în cap ca mărgelele
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
bafta și nărocu‟!.. ochii mari și negri, neobișnuit de mari și negri, umblându-i în cap ca mărgelele. Și, nu se lăsă, băgându-i-se în suflet, rânjindu-i cu toți dinții albi, neobișnuit de albi. - Dă-te în lături, cioară! ..se răsti el din nou. Să-mi gâcești tu, mie!.. da, ci știi tu, ci-i în sufletul meu? Dar, oacheșa aflându-i punctul slab, nu se lăsă. - Știu, flăcăule... știu tăt-tăt! zise ea învăluindu-l cu o privire hipnotică
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]