2,405 matches
-
religios (2); roagă (2); semn (2); supus (2); ție (2); umilință (2); zei (2); adevăr; admirație; adresează; la altar; amin; animal; apleacă; aplecat; aprecia; aproape; asculta; a se așeza; atrăgător; băutură; a bea; bine; casă; chin; cinstește; a cinsti; cinstit; ciocnește; cînta; cîntec; colac; a crede; da; a da; dar; a dărui; dăruia; dăruiește; a dedica; dedicat; demnitate; dimineață; divin; diviniza; Doamne ajută!; doctrină; la Domnul; Domnului; drum; la dumnezeu; expune; a face cruce; fală; falsitate; fericire; gest; greșeală; idolatriza; iertăciune
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); socializa (2); stradă (2); străin (2); veni (2); zări (2); abate; acasă; accidental; aduce; aglomerație; alesul; a alunga; amicitate; apropia; aranja; așteaptă; așteptare; aventură; un băiat; bere; bucurii; cafenea; cappucino; căsători; cină; pe cine?; cu cineva; cu cineva drag; ciocni; cîrciumă; coincidență; colegi; combina; comunicare; la corn; a cuceri; a te cunoaște; cunoscuți; cupla; cuplu; cupluri; curiozitate; a da ochi; dată; prima dată; demult; descoperi; a desfășura; a despărți; deștepți; dorință; drăguț; în drum; durere; dușman; ea; pe ea; el
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); cu putere(2); slab(2); suferință (2); topor(2); trage(2); vătăma(2); vînăt(2); acțiune; agresat; animal; apa; arde; arunca; aruncă; ataca; a ataca; au!; bădăran; bătăi; bine; blama; bolovan; brusca; a brusca; catarg; căzut; cu ciocanul; a ciocni; colegul; consecințe; copii; covoare; creangă; crimă; cuțit; a da un pumn; dată; dă; dădea; dădu; demnitate; deplasat; a se descărca; direct; disperare; a doborî; dor; dragoste; dreptate; dur; durea; dușman; dușmani; a dușmăni; pe ea; la față; femeie; fierul; frică
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ca cei străini pe meleaguri de noapte, aruncați fără copilărie și fără memorie, fie alienați ca cei mintali a căror cugetare e străină de cea a semenilor. Lipsiți de identitatea conferită de aderarea la un crez, desprinși de existență, se ciocnesc de lumea reală în care nu se pot orienta, pe care n-o pot înfrunta și stăpîni, rătăcind caraghios și groaznic în starea de imponderabilitate morală, ca un corp fără chilă și fără atracția gravitațională, făcînd semne nimănui. Asemenea făpturi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Ilie: Deci, cîte sînt? Mina: (cu o urmă de cochetărie) Nu știu. Ilie: Nici eu. În orice caz, nu-s chiar așa de multe. (îi sărută mîna și o îmbrățișează) La mulți ani, Mina! Mina: (încă îmbrățișați) Îți mulțumesc. Ilie: Ciocnim un pahar de șampanie? Mina: Dar nu-i așteptăm pe Vera și Ștefan? Ilie: Nu, nu așteptăm pe nimeni. Acum o să ciocnim numai noi doi. (desface o sticlă de șampanie, dopul sare în direcția colțului, privesc într-acolo, tensiune spulberată
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de multe. (îi sărută mîna și o îmbrățișează) La mulți ani, Mina! Mina: (încă îmbrățișați) Îți mulțumesc. Ilie: Ciocnim un pahar de șampanie? Mina: Dar nu-i așteptăm pe Vera și Ștefan? Ilie: Nu, nu așteptăm pe nimeni. Acum o să ciocnim numai noi doi. (desface o sticlă de șampanie, dopul sare în direcția colțului, privesc într-acolo, tensiune spulberată odată cu turnarea în pahare) Cînd or veni și ei, mai bem un rînd. Noroc și sănătate. (beau) Să nu uit să pun
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
dar pentru că nimeni nu știe ce să facă, bunica rostește " Poftim la masă" cu o autoritate care-i determină pe toți să se așeze la masă; se pune în pahare; Acuma beți", spune bunica și toți se ridică în picioare, ciocnesc, în timp ce bunica avansează spre proscenium și, ținîndu-și cît poate plînsul, cîntă "Mulți ani trăiască") Alex: (nu mai poate suporta, sare de la masă) Bunică!!! Nu!!! (o apucă de umeri, o zgîlțîie cu putere și disperare) Bunică, ce faci?! Ăștia nu-s
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
bine așa. Te rog să nu spui nimic și mai ales să nu plîngi. (renunțînd la șoaptă; El n, apare la geam; stă liniștit și ascultă) Ultimele linii ale acestui desen chinuit vin una spre alta, iar acolo unde se ciocnesc sînt eu, cel care nu e în stare să renunțe nici la ea, nici la tine, cel care știa la fel de bine că nu va fi nici cu ea, nici cu tine. Ea 2: Îmi pare rău. Am înțeles. Dacă aș
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
P. doi: Atunci și eu sînt nevinovat...! Gh. P. unu: Da bine-nțeles... Gh. P. doi: Perfect! Ah, ce bine-i să fii nevinovat...! Hai să bem un păhărel! Gh. P. unu: De acord. Gh. P. doi: Dar, înainte de a ciocni, aș avea o propunere... Gh. P. unu: Zi-i! Gh. P. doi: Hai să ne fie rușine... Gh. P. unu: Înainte, sau după...? Gh. P. doi: Și, și..., tot timpul... Gh. P. unu: Asta e! Cu tine nu-i tihnește
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de cot, îi leagă cu două rânduri de panglici. După ceremonia legatului, feciorii formează un cerc, sunt stropiți, cu apa din cele nouă izvoare, de Irodeasă (patroana călușerilor) și de vătafi, ridică bâtele cu capătul cel subțire în sus, le ciocnesc de trei ori, privind mai întâi spre apus, apoi spre răsărit.393 În Banat, de Rusitori sau Rusitoare, în a cincea zi după Rusalii, se realizează "slobozirea apelor"; o fată, din neamul celui răposat, cară apă pe la casele vecinilor, până când
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
când te scoli să te speli cu un ou merișor, roș, și c-o para de argint, într-un castron cu apă, să fii alb și rumen peste an"; În Bucovina, în ziua de Paști, oamenii stau împrejurul bisericii și ciocnesc ouă, cei ce ciocnesc, zice că se văd pe cea lume. În ziua întâia ciocnesc numai în vârf, iar în celelalte zile și cu partea cealaltă; marți nu se mai ciocnesc, numai de Sfântul Gheorghe și de Ispas."260 Simbol
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
te speli cu un ou merișor, roș, și c-o para de argint, într-un castron cu apă, să fii alb și rumen peste an"; În Bucovina, în ziua de Paști, oamenii stau împrejurul bisericii și ciocnesc ouă, cei ce ciocnesc, zice că se văd pe cea lume. În ziua întâia ciocnesc numai în vârf, iar în celelalte zile și cu partea cealaltă; marți nu se mai ciocnesc, numai de Sfântul Gheorghe și de Ispas."260 Simbol solar, vestitor al luminii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de argint, într-un castron cu apă, să fii alb și rumen peste an"; În Bucovina, în ziua de Paști, oamenii stau împrejurul bisericii și ciocnesc ouă, cei ce ciocnesc, zice că se văd pe cea lume. În ziua întâia ciocnesc numai în vârf, iar în celelalte zile și cu partea cealaltă; marți nu se mai ciocnesc, numai de Sfântul Gheorghe și de Ispas."260 Simbol solar, vestitor al luminii care risipește forțele întunericului, cocoșul purifică și sacralizează orice loc: "Cucoș
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în ziua de Paști, oamenii stau împrejurul bisericii și ciocnesc ouă, cei ce ciocnesc, zice că se văd pe cea lume. În ziua întâia ciocnesc numai în vârf, iar în celelalte zile și cu partea cealaltă; marți nu se mai ciocnesc, numai de Sfântul Gheorghe și de Ispas."260 Simbol solar, vestitor al luminii care risipește forțele întunericului, cocoșul purifică și sacralizează orice loc: "Cucoș dacă e la casă, el alungă toată necurățenia, tot răul. La casă nouă, când se sfințește
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ajuta când se îmbolnăvesc, în timp ce 16-19% (urban/rural) au pile la primărie, de pildă. Asta arată că sistemul de îngrijire a sănătății nu funcționează bine. În toate sondajele, preocupările românilor sunt dominate de „sănătate/teamă de boală”. Chiar și atunci când ciocnesc un pahar, deci ar trebui să uite de griji, românii răspund la îndemnul „Hai noroc!”, cu speranța că vor avea „Sănătate!”. De unde poate fi obținut acest „bun”? De la sistemul public, considerat principalul distribuitor de beneficii sociale, printre care se numără
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
ochi de pește crud". În "Orologii" și în "Culoare și aromă ", D. M. Ion rămâne un imagist. Sentimentul toamnei, al verii, al iernii se însoțește cu aducerile aminte, cu sentimentul trecerii timpului, al iubirii sau al morții: Noi un pahar ciocnim/ La geam sub albe flori/ Covoru-ncărunțit/ E obosit de nori/ Zăpada a-mbătrânit." "Laudele", așa cum a semnalat critica, vor relua motivul cântării cântărilor: "Tu vii săltând/ ca merele din floare/ purtând pe umeri/ Urme-n care ard/ Cumpliții arbori ai nădejdii
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și cere șampanie. Într-un moment de mare gingășie și finețe, Sufleorul mimează cum din valizele lui pline cu nuștimceuri mici și pentru dânsul importante, scoate o sticlă de șampanie franțuzească pe care o toarnă în două cupe invizibile și ciocnește pentru viață și noroc. Începe valsul lui Șostakovici, nălucile (una albă, alta neagră, două nonculori care au sens fiecare pentru că cealaltă există) se strecoară printre mișcările de dans ale celor doi de-acum prieteni și lumea văzută se împletește cu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
sau [o] să-ți sleiască cositorul. Cine va cînta în apusul soarelui va face buboaie în cap. Cînd ai vreo bubă, nu e bine să intri în vie, căci se obrintește*, și atunci mai rău te doare. La Paști, cînd ciocnesc ouăle, dacă nu dă pe cel spart celui ce l-a spart, face buboaie. Cînd ai bube la încheietura gurii, să dai cu lingura și cu coada pisi cii pe acolo, că-ți trece. Să nu lăsați copiii după Crăciun
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
făină în ziua de Paști, căci din tărîțele acelea se fac locustele care pustiesc cîmpiile. Să nu cerni făină în covată de sus, că-i a rău. Cînd se cerne făina cu care se presară mirii peste cap, dacă se ciocnesc sitele, va fi trai rău în casa tinerilor. Cînd pleacă cu mortul la groapă, se cheamă un copil și i se dă peste prag o strachină cu făină, ca să aibă mortul pe lumea ailaltă. Fecioară Cînd tinerii merg la cununie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Verde“, să nu lucrezi nimic nici în casă, nici la cîmp, ca să nu bată piatra. Din Joimari și pînă la Ispas nu se toarce, coase, fierbe cămeși etc. joile, că bate piatra ori se-ntorn ploile și se face secetă. Cînd ciocnești ouă în ziua de Paști, are să ploaie cu piatră. La Sf. Ilie, dacă bați roadele de păreți, are să bată piatra. Primăvara, podgorenii leagă cîteva vițe din vie cu salcie de la Florii, ca să fie ferită de piatră. Cînd cade grindina, înfige
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o apă curgătoare. Cînd icoana cade din cui așa, de la sine, e semn de moarte. i Cînd plesnește icoana, se crede că este cea mai mare nenorocire a casei. Cînd trosnește icoana e rău de moarte. Icoana cînd s-o ciocni cu păretele nu este semn bun. E foarte aleasă pomana cînd o faci cu o icoană. După icoana ce a stat pe pieptul mortului stă patruzeci de zile sufletul lui. Cînd icoana făcătoare de minuni are stropi de apă (e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
La sfintele Paști mănîncă ouă roșii, că vei fi roșiu. După ce iese de la înviere, nu se mănîncă ouă, că pe urmă miroase gura. înainte de-a pune ouă la copt în spuză, să le scuipi. în ziua de Paști, cînd ciocnește ouăle bărbatul cu femeia, a cui nu se va strica, acela va trăi mai mult. Să nu ciocnești ouă în ziua de Paști dacă vrei să nu te doară mijlocul la secere. Dacă moare cineva în sat în Joia Paștilor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că pe urmă miroase gura. înainte de-a pune ouă la copt în spuză, să le scuipi. în ziua de Paști, cînd ciocnește ouăle bărbatul cu femeia, a cui nu se va strica, acela va trăi mai mult. Să nu ciocnești ouă în ziua de Paști dacă vrei să nu te doară mijlocul la secere. Dacă moare cineva în sat în Joia Paștilor, apoi ouăle roșii nu ies frumoase. Se zice că la Paști întreabă Faraon, mai-marele dracilor, ori de sînt
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
final se explică în mare parte prin disensiunile provocate în rîndurile sale, în legătură cu atitudinea care trebuia adoptată față de comunism. În rîndurile ISM, partizani și adversari ai unității de acțiune cu secțiunile Internaționalei a III-a nu au încetat să se ciocnească violent 18. La acest început al anilor '50, problema se pune în termeni total diferiți 19: în contextul Războiului Rece, lumea s-a organizat mai întîi în două blocuri rivale, iar mișcarea socialistă, în continuare interzisă în Uniunea Sovietică, se
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
parașutismului meu recent). Nu mai știu cum ne-am întîlnit: actorul, Dan, m-a așteptat la restaurantul Pescarul, într-o dimineață, la ora 11. Am fost punctual. Distanți, cu figuri glaciale, am băut prima votcă. La a doua, am și ciocnit, simbolic. La a treia, aproape că ne simpatizam, deja (uitasem de ce ne-am întîlnit!). După încă o oră, eram amici. Pe la orele 18, devenisem prieteni. Chiar o uram pe Marga, amîndoi, fiindcă... era să strice o recentă și frumoasă prietenie
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]