38,100 matches
-
traducere la ei, sînt invitat în librării să citesc fragmente în fața publicului. E un fenomen de neconceput în Franța. R: Literatura germana contemporană chiar tratează, sub semnul dramei unui destin, tema povestirii și a lecturii cu voce tare în romanul Cititorul de Bernard Schlink. M.T.: Cu atît mai bine, fiindcă lectura cu voce tare e un amestec complet al scrisului și al oralului. Dar există oralitatea pură, fără scris, iar eu pe aceea o prefer, arta de a spune povești în
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
defel, alții sînt admirabili. Unii sînt chiar excesivi, Balzac, de pildă, e ucigător, începînd cîte un roman cu 50 de pagini de descriere și devenind insuportabil, o și spune uneori, în cîte o paranteză a regretelor și a scrupulelor față de cititor: ah, cred că cititorul s-a săturat de această descriere, dar trebuie să continui fiindcă e important etc. etc. R.: Înțeleg acum rostul frazei admirative a lui Flaubert la adresa unui peisagist ca Cervantes: "Comme on voit ces routes d'Espagne
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
Unii sînt chiar excesivi, Balzac, de pildă, e ucigător, începînd cîte un roman cu 50 de pagini de descriere și devenind insuportabil, o și spune uneori, în cîte o paranteză a regretelor și a scrupulelor față de cititor: ah, cred că cititorul s-a săturat de această descriere, dar trebuie să continui fiindcă e important etc. etc. R.: Înțeleg acum rostul frazei admirative a lui Flaubert la adresa unui peisagist ca Cervantes: "Comme on voit ces routes d'Espagne qui ne sont nulle
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
am delectat recitind articolele criticului divin apărute prin ziarele vremii. Mărturisesc, au fost momente când am râs cu lacrimi, nefiind nimeni de față. Ca probă, îmi voi îngădui să reproduc în numărul următor un articol ce va încânta cu siguranță cititorul. Furia de cuvinte. Ar fi și o reactualizare. Dar, înainte, permiteți-mi să povestesc o întâmplare stranie. Am mai scris o dată mai demult despre casa veche de pe ulicioara periferică în care ședea marele critic. Despre aspectul ei de fort, de
G.Călinescu, gazetar by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12261_a_13586]
-
chiar cu eseul-manifest inaugural despre devitalizarea metaforei. Tot mai convins de resurecția epicului în poezie, dar și de faptul că "tema fundamentală a poeziei este iubirea și echilibrul ei în moarte", Valentin Tașcu crede că lirismul se va salva o dată cu cititorul, nu doar printr-o reîntrupare epico-ritmică în cugetări și personaje romanești, ci și printr-o acoperire (recurs la un "paleativ", cum hiperurbanizează V. T. de mai multe ori, corect paliativ; palliativo, it., palliatif, fr.) eseistică a textului poetic. Personajele din
Criticul, eseist și poet by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12254_a_13579]
-
o idee extrem de interesantă, problema receptării în epocă a manifestelor și a programelor literare, asupra căreia însă nu insistă, deși cred că ar fi dus la concluzii surprinzătoare și foarte utile: aceste texte "înving timpul dincolo de confidențialitatea ecoului imediat. Câți cititori vor fi citit Introducția la Dacia literară sau chiar Arta poetică a lui Boileau în momentul tipăririi lor? La fel, manifestele avangardei europene, deci și române?". Chiar așa, câți și, mai ales, cu ce efect? Nu cumva avem o imagine
Despre comportamentul literaturii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12274_a_13599]
-
extrem de densă țesătură asociativă care se întinde nu doar în timp, dar și în spațiu (a se citi limbi și culturi diferite), precum și o fascinație asociativă, a punerii în relație, dar mai ales în descendență. Antoaneta Tănăsescu câștigă instantaneu încrederea cititorului pentru că tot ce spune spune în perfectă cunoștință de cauză. În al doilea rând, experiența din amfiteatrul facultății îi conferă discursului un anume stil al familiarității. Eseurile de față pot fi comparate ușor cu conferințele lui Borges. Antoaneta Tănăsescu câștigă
Despre comportamentul literaturii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12274_a_13599]
-
spune în perfectă cunoștință de cauză. În al doilea rând, experiența din amfiteatrul facultății îi conferă discursului un anume stil al familiarității. Eseurile de față pot fi comparate ușor cu conferințele lui Borges. Antoaneta Tănăsescu câștigă, de data aceasta, simpatia cititorului pentru că felul în care spune ce spune ține de colocvialul unei discuții ce nu are nimic din morga academică. Sigur, dată find și geneza lor, textele acestor volume nu-și propun cu orice preț originalitate în interpretări, ci mai degrabă
Despre comportamentul literaturii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12274_a_13599]
-
analizei rezultatelor de la alegerile locale din primăvara acestui an. Principalul scop al discuției pare a fi analiza mutațiilor care au avut loc în politica românească a ultimilor patru ani, dar spiritul digresiv al lui Vladimir Tismăneanu face ca, spre beneficiul cititorului, în final să se ajungă la o analiză foarte complexă a vieții politice actuale, în context global. Vladimir Tismăneanu pune în permanență subiectele aflate în discuție pe relație orizontală, cu evenimente care se petrec simultan pe alte meridiane ale globului
Cartea gurvernarii Năstase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12275_a_13600]
-
din lumea politologiei. Firește nu lipsesc referirile la evenimentele care au schimbat cursul istoriei (atacurile teroriste de la 11 septembrie și războiul împotriva terorismului, extinderea NATO, situația din Rusia), totul concurînd la realizarea unei cărți de mare actualitate care îi oferă cititorului șansa de a înțelege mai bine lumea în care trăiește. În ceea ce privește politica românească două subiecte principale se desprind în urma alegerilor din noiembrie 2000: neașteptatul abandon al lui Emil Constantinescu din cursa pentru Palatul Cotroceni și fulminanta ascensiune politică a lui
Cartea gurvernarii Năstase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12275_a_13600]
-
al scriitorului) și un fel de sinteză a tuturor experiențelor scripturale ale autorului format la școala mai multor nonconformisme avangardiste. Din lămuritoarea prefață semnată de d-na Ioana Zlotescu-Simatu, editoarea în Spania a operelor complete ale scriitorului (douăzeci de volume), cititorul român își va putea face o imagine consistentă și convingătoare despre dimensiunea majoră a personalității acestui prozator care a dominat mari suprafețe ale literaturii iberice din prima jumătate a secolului XX, bucurându-se și în străinătate, în special în Franța
Ramon Goméz de la Serena în româneste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12246_a_13571]
-
piesele lui Samuel Beckett. O tăietură de ziar anunță, la capătul cărții, moartea "omului pierdut", strivit de trecerea unui tren de marfă și imposibil de identificat. Avem de-a face, așadar, în Omul pierdut, cu o carte în care orice cititor sensibil la dramele, reveriile și iluziile omului modern va descoperi nu numai un spațiu de reflecție de certă profunzime (o instructivă lectură psihanalitică ne oferă, în final, d-na Vera Șandor, într-o Scurtă notă empatică de acompaniere terapeutică), ci
Ramon Goméz de la Serena în româneste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12246_a_13571]
-
Mircea Mihăieș De când nu mai am acces la infailibilul observator din curtea blocului - spațiul de depozitare a gunoaielor - acuitatea observațiilor mele sociale a scăzut dramatic, după cum eventualii cititori vor fi observat. Mutându-mă, am slăbit legătura cu ceea ce se numește "talpa țării". Am pierdut, așadar, contactul direct și permanent cu evoluția socială a României. Un păcat inadmisibil, recunosc, pentru cineva care s-a angajat să scrie o rubrică
"Roscoliți!" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12273_a_13598]
-
iubire. Peste mulți ani avea să scrie Phaidros, în care multe dintre nedumeririle pe care le poate deștepta Banchetul capătă alt răspuns. (") Nici o înțelegere mai adîncă a Banchetului nu se poate dispensa de cunoașterea și înțelegerea acestui tîrziu dialog." Așadar, cititorul este îndemnat să revadă dialogul despre frumos, despre frumosul care-i urmează iubirii. În studiile lui Petru Creția, frumosul este și parte a kalokagathiei, dar și ceva mai mult, cu mai subtilă și mai întinsă influență decît binele și adevărul
Despre alegerile bune by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12626_a_13951]
-
a continuat, chiat dacă în formă atenuată: n-au mai fost interzise atât de multe cărți ca în timpul stalinismului, dar cred că nu există autor clasic român care în edițiile publicate să nu aibe puncte de suspensie introduse de cenzură: cititorul acestor cărți se trezește ipostaziat în papirolog sau epigrafist, fiind obligat să încerce să completeze lacunele din text. Să nu uităm că au existat deținuți politici și după 1964 și îl amintesc aici doar pe Camil Demetrescu, fost director al
Umbre pe pânza unor vremi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12596_a_13921]
-
unui război ce avea să fie pierdut de români, au câștigat bătălia cu stupida poetică a "realismului socialist" creând, în consens cu orizontul de așteptare al lectorului vremii, un veritabil mit al literaturii. într-o "complicitate fertilă" (Ilie Constantin) cu cititorii prinși și ei în închisoarea unei realități dictatoriale și avizi de ficțiune, scriitorii anilor '60 au constatat că actul cultural, literar-artistic, a preluat în societatea contemporană lor funcția compensatoare ("opium pentru popor", cum ar fi spus Marx) a credinței într-
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/12608_a_13933]
-
al creației. Această stranie "metafizică a artei", dominantă în deceniile șapte-opt, a iscat în rândul generației postbelice o poetică a imaginarului absolut, generatoare adesea de metafore complicate, oculte, ermetice, menite să comunice peste capul cenzurii un mesaj aluziv, uneori esopic, cititorului familiarizat cu cele mai absconse limbaje simbolice.
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/12608_a_13933]
-
lui Mel Gibson, Patimile lui Christos etc.). Superbă și plină de revelații este, în această ultimă secțiune, lectura în cheie religioasă a capodoperei eminesciene Luceafărul (vezi pp. 184-193). Adesea polemice, textele din secțiunea Clipe agresează gîndirea comună și pot contraria cititorul (cartea lui Saramago, laureat al Premiului Nobel, este făcută praf, în vreme ce filmul lui Gibson, în fața căruia au strîmbat din nas mai toți esteții cinefili de la noi și de aiurea, este lăudat), dar argumentația eseistului este de fiecare dată impecabilă și
Înțelepciunea justițiarului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12598_a_13923]
-
de fiecare dată impecabilă și nu știu cîți s-ar încumeta să o contrazică fără riscul de a deveni ridicoli. Cristian Bădiliță este un înțelept cu spirit justițiar, dublat de un foarte talentat scriitor. Scrisul său își plimbă cu eleganță cititorii printre comorile de gîndire ale stoicilor (Zenon, Epictet, Seneca, Marcus Aurelius) și ale Părinților Bisericii, fără a-i ocoli însă pe înțelepții români ai timpului nostru: Constantin Noica, N. Steinhardt, Dumitru Stăniloaie, Alexandru Paleologu, Petru Creția, Virgil Nemoianu, Andrei Pleșu
Înțelepciunea justițiarului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12598_a_13923]
-
autorul recunoaște că doar trei sau patru dintre ele contează cu adevărat în economia cărții), veșnicul balans � în maniera Umberto Eco - între un factual aflat la limita romanului polițist și spiritual, trimiterile livrești și reflecțiile filozofice, însemnările eseistice, pot deruta cititorul indicîndu-i piste false de lectură. E drept, în buna tradiție modernă, finalul dă un sens unitar întregii structuri arborescente a romanului și restabilește coerența liniilor de legătură dintre personaje, care, la un moment dat, deveniseră imposibil de sesizat. De altfel
A povesti și a înțelege viața by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12619_a_13944]
-
încuraja nici întîlnirea ochilor, nici efuziunile sentimentale, nici sărutările, nici mîngîierile"(p. 237). Romanul A șasea lumină îi dă autorului său, Toma Pavel, prilejul de a-și verifica în practică valabilitatea principiilor enunțate în studiile sale de teorie literară, iar cititorului de la noi îi oferă șansa întîlnirii cu unul dintre scriitorii foarte interesanți ai diasporei românești din America de Nord.
A povesti și a înțelege viața by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12619_a_13944]
-
se umanizează prin concepția textualizantă a Creației: "Dumnezeule blînd, care mi-ai scris sufletul (...) Eu sînt credinciosul Tău, îndrăgostitul semnaticii Tale, cel ce ține pe limbă, cu evlavie, consoanele sacre, uimit de harul de a izvodi numele, sfiosul prezenței Tale, cititorul cărții. Fericit este arhivarul care păstrează în tainiță caietele cu scheme ale discipolilor, el are cheița caligrafiilor, el îi disprețuiește pe analfabeți, își pregătește cu acribie ceara și sigiliul celor nevăzute, iar de la scribii continui ia cerneală luminată" (Psalmul 1
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
al altcuiva, căci la România literară mai există cîteva perechi de ochi și cîteva perechi de ochelari magici care privesc emisiunile sportive și-l citesc pe Radu Cosașu. Cum una dintre cele mai frecvente întrebări pe care ne-o pun cititorii este: "Cine-i Cronicarul ?" sau " Cine a scris Ochiul magic ?" ne-am hotărît să facem cîteva destăinuiri pe temă. l Pe vremea cînd pagina 32 se numea încă Revista revistelor, Cronicarul a avut, ani la rînd, două condeie: Adriana Bittel
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12637_a_13962]
-
despre Libertatea începe în șapte aprilie, ultima carte a prozatorului Marian Ilea, a cărui evoluție ne interesează. Din păcate autoarea, Daniela Sitar-Tăut face o greșeală deloc rară la recenzenții fără experiență și anume vorbește complicat despre lucruri simple, în timp ce orice cititor ar prefera, desigur, contrariul. Vocabularul critic al recenzentei, plin de prețiozități și barbarisme l-a descurajat pe Cronicar, care n-a putut duce articolul pînă la capăt, deși a încercat și drept, și în diagonală, deci nu-i rămîne decît
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12637_a_13962]
-
ales religia și individualitatea etnică. Sînt reluate o serie de articole, inclusiv cîteva dintre cele publicate în ultimii ani în România literară: destinația publicistică explică limbajul accesibil, cu accente subiective, al textelor, cărora nu le lipsește însă aparatul științific necesar. Cititorii cunosc tonul polemic și dispoziția combativă a profesorului Alexandru Niculescu: ai cărui principali inamici sînt clișeele de gîndire, stereotipurile, banalitățile fals patriotice. Textele sale sînt, întotdeauna, voit provocatoare, respectînd regula de bază de a lansa idei: chiar cînd trezesc unele
Istorie culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12646_a_13971]