1,511 matches
-
-l stingem cu puțin rom sau coniac, amestecăm, iar la final ungem foile. DULCEATA DE FRAGI, ZMEURA SAU MURE 1 kg fructe, 1 kg zahăr, o lămâie și o lingură de rom. Fructele proaspete se curăță de frunze și se clătesc la jet de apă rece. După aceea, le punem în cratiță, alternativ cu zahărul și zeama de lămâie, ca să stea timp de trei până la patru ore să-și lase zeama. Se fierbe compoziția la foc tare pentru ca să se lege siropul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de nuci verzi, 1 kg zahăr, 3 pahare de apă, ½ de linguriță de vanilie și ½ linguriță de lămâie. Se aleg nucile cu mijlocul gelatinos, se înlătură coaja verde, apoi se opăresc, ținându-le timp de zece minute, după care se clătesc în apă rece și se repetă operația de 4-5 ori. Se așează vasul cu apă și zahăr la foc încet, până se topește zahărul, apoi se dă la foc iute. Când siropul este legat, se adaugă vanilia, se dă la
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
avea la supa de pui o culoare mai frumoasă și gust mai plăcut, se adaugă un morcov ras mărunt și călit în ulei; * la supele de vită și pasăre, ca să nu se acrească, se aruncă apa după primul clocot, se clătește carnea și se pune din nou la fiert, supa rămânând astfel mai limpede și degresată; * supele și sosurile devin mai gustoase dacă adăugăm 25 g unt, după ce sunt gata; § peștele se curăță mai ușor dacă, îl tecem prin apă clocotită
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
dacă, îl tecem prin apă clocotită, în prealabil, apoi prin apă rece; * peștele iese mai gustos dacă, după ce l-am curățat, îl stropim cu sare și oțet, îl lăsăm să stea o jumătate de oră până la o oră, apoi îl clătim la jet de apă rece; * dacă șnițelele prăjite sunt prea grase, se lasă la scurs pe prosop de hârtie sau șervețele; * zeama pentru piftie rămâne limpede dacă apa după primul clocot se aruncă, se clătește carnea la jet de apă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
până la o oră, apoi îl clătim la jet de apă rece; * dacă șnițelele prăjite sunt prea grase, se lasă la scurs pe prosop de hârtie sau șervețele; * zeama pentru piftie rămâne limpede dacă apa după primul clocot se aruncă, se clătește carnea la jet de apă, după care se pune altă apă și zarzavatul și se lasă la fiert, la foc domol și fără capac; * friptura este mai gustoasă dacă stă 3-4 ore condimentată și unsă cu ulei; * sarmalele cu varză
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
ea de mine, cu un ciocănaș mi-a deznodat și vinele și cele douăzeci de unghii ale mele și au rămas moarte toate mădularele acelea îndată și n-am avut mai mult nici mîini, nici picioare, nici nu puteam să clătesc vreunul dintre acelea de marile mele dureri, o fiul meu. Și după acestea au tăiat cu o teslă gîtul meu și mai mult nu mai puteam să mai ridic nici capul meu și mi se părea cum că nu era
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
sau mai scurt În frigider. Trebuie să știți că Într-o singură zi spanacul proaspăt Își pierde 30% din vitamine. Cutia de conserve trece deci cu brio „examenul” conținutului vitaminic! Totuși, conservele de legume sunt adesea sărate. Desigur, le puteți clăti (mai puțin mazărea, căci În sucul respectiv se găsesc vitamineleă. În ceea ce privește fructele, alegeți-le mai degrabă pe cele conservate natur decât În sirop (prea bogat În zahără. În ceea ce privește peștele (macrou, sardine, ton...Ă, conserva este cel mai bun mijloc de
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
care l-ați cumpărat, având grijă să o Închideți bine după fiecare utilizare, dar e bună și o cutie ermetic Închisă. Contactul cu aerul trebuie evitat la maximum, pentru că ceaiul se ofilește foarte repede. Atenție la Întreținerea ceainicului. El se clătește cu apă caldă, fără detergent și fără bureți abrazivi. Rețete Cremă de zahăr ars cu ceai verde Preîncălziți cuptorul la 180°C (termostatul la 5/6Ă. Aduceți la fierbere 1 litru de lapte Într-o cratiță mare și luați-l
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
migdale curățate, 50 grame miez de pâine albă, 100 ml zeamă de lămâie și sare. Mixați puțin, turnând 100 ml de ulei de măsline În fir continuu, apoi mai mult, la viteză mare, până obțineți o cremă groasă. Curățați și clătiți 6 morcovi noi, 200 grame conopidă, 200 grame broccoli, 6 roșii-cireașă, 1 castravecior și 2 tulpini de fenicul. Tăiați conopida și broccoli În felii groase, iar castravetele și feniculul În lamele fine. Serviți legumele reci, cu o lingură de sos
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
lămâie, ½ ceașcă ulei de măsline, sare și piper. Lăsați la frigider 1 oră și serviți. Salată călduță de scoici cu suc de pătrunjel Fierbeți 200 grame de pătrunjel cu frunza netedă În apă clocotită, timp de 3 minute. Scurgeți și clătiți cu apă rece. Stoarceți bine de apă și pasați pătrunjelul la mixer până obțineți un piure fin, adăugați apoi 150 grame de smântână slabă, zeama de la ½ lămâie și Încălziți ușor. Pentru vinegretă, amestecați 4 linguri de ulei de măsline, 1
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
formă de stea În altă sită a oalei cu presiune. Fierbeți În același timp peștele și dovleceii la abur, punând sita cu dovleceii deasupra. Curățați de pieliță 2 roșii, după ce le-ați ținut câteva minute În apă clocotită. Scurgeți-le, clătiți-le cu un jet de apă rece, scoateți semințele și tăiați-le În cuburi. Puneți-le Într-un bol. Faceți o vinegretă cu ulei de măsline, oțet de xeres, sare, piper și turnați-o peste cuburile de tomate. Repartizați fileurile
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
portocală Într-un bol. Adăugați oțet de zmeură, ulei de măsline și arpagicul tocat. Amestecați, turnați peste căpșuni. Înainte de a servi, adăugați În salată spanacul, sărați și piperați. Salată de paste și spanac Fierbeți 450 grame de paste (penne, farfalleă. Clătiți-le cu apă rece pentru a opri Înmuierea. Scurgeți și puneți pastele Într-un bol mare. Adăugați 170 grame de spanac, spălat și tăiat În fâșii cât de late doriți. Faceți un amestec din 3 șalote tocate fin, 1 cățel
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
de spanac cu parmezan Sortați 400 grame de spanac, tăiați cozile cât mai aproape de frunze, spălați bine frunzele și uscați-le. Puneți-le Într-un tuci fără apă sau grăsime, acoperiți și țineți pe foc 5 minute, până se Înmoaie. Clătiți-le cu apă rece, scurgeți-le prin presare și tăiați-le grosier. Preparați un sos bechamel cu 15 grame unt topit bătut cu 15 grame de făină, astfel Încât să obțineți un amestec spumos. Diluați cu 250 ml lapte, sărați, piperați
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
sus ziși bani. Și am făcut domnii mea și răvaș cu măna domnii mele Neculii logă o >fă ăt >, ca să-i fie Întru moșie și ohabnică, lui și feciorilor lui și nepoților și strănepoților și de către nimeni să nu să clătească, după zisa domnii mele. İată și mărtă u >rie am pus domnii mea: jupan İvan mare dvornic și jupan Chesar mare logofăt și Tudosie vist. Și Negre spătar și Radu comis și Stroe stolnic și Șărban pă a >hă a
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
smârcurilor”, „fără poduri”, cu fosforescențe înșelătoare. Spaimele primordiale se materializează în imaginea fiarelor cu „căscate guri”, „giunci și tauri”, lei, „ce apucă și zbiară”, sau într-o viziune grotescă, terifiantă, a clevetirii („Mă-mprohită cineș mă zărește, / Buze mișcă, cu capul clătește”). Asupra „păgânilor” se rostogolește impetuos imprecația, vigoarea lexicală anticipând sonorități argheziene. Sunt conjurate, spre pieirea „ticăițească” a vrăjmașilor, inutilitatea apei vărsate, slăbiciunea arcului „moale”, focul ce „topește” ceara, soarele ce arde culbecii, vântul care „seacă” păduceii. Într-o altă tonalitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
împodobite, Câte râuri limpezite! Oh! câți trandafiri miroase Cu foi rumene, frumoase! Rosmarinii au verdeață Și garoafele roșeață. Aici crinul să albește, Colea nardul frumos crește. Chedrul ramurile-și tinde, Care mult văzduh cuprinde. Chiprul frunze înverzește, Și văzduhul le clătește. Izvoarele curg răcite, Ca cristalul limpezite. Barac are, în numeroasele lui prelucrări, un adevărat geniu al titlului analitic care taie răsuflarea: Patimile cele mari și minunate ale unei mademoizelle cu numele Cartigam care fusese fiica unui Pașă turcesc anume Ibrahim
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
adaos cu miere, cu scorțișoară și cuișoare". Un cerșetor povestește că i s-au dat de către cazaci să mănânce "pană de somn cu usturoi și mămăligă de hrișcă îngrășată cu unt", "căprioară friptă" scăldată în "zama fripturii îmbunătățită cu piper", "clătite cu smântână îndulcită", însă, spre canonire, fără vin, ceea ce i s-a părut cerșetorului o tragedie grozavă acoperind toate evenimentele politice. Frații Jderi și Izvorul-Alb au o intrigă ceva mai vie, timpul istoric fiind domnia lui Ștefan cel Mare. Cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se strecoară O suflare, care trece ca prin vine un fior. Este ceasul nălucirei: un mormînt se dezvelește, O fantomă-ncoronată din el iese... o zăresc... Iese... vine către țărmuri... stă... În preajma ei privește... RÎul Înapoi se trage... munții vîrful Își clătesc. Ascultați... ! marea fantomă face semn... dă o poruncă...” Acest „ascultați” cheamă la ordine imaginația descriptivă. Prologul s-a Încheiat. Urmează un alt fel de Împresurare a temei: pur didactică, oratorică, Întreruptă din loc În loc de judecăți morale: „Întreprinderea-ți fu dreaptă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
6,3 Chirnogi Chirnogi 17,0 Fundeni Fundeni 3,1 Frumușani Postăvari 8,0 Orăști 9,1 Frumușani 6,0 Pădurișu 3,4 Radovanu Radovanu 7,5 Gălbinași Gălbinași 3,0 Ulmu Ulmu 1,3 Vasilați Vasilați 0,1 Mitreni Clătești 10,0 TOTAL CĂLĂRAȘI 10 comune 15 sate ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── CARAS-SEVEIRIN Armeniș Armeniș 5,1 Berzasca Berzasca 4,8 Buchin Buchin 3,1 Poiana 2,4 Domașnea Domașnea 5,2 Ezeriș Ezeriș 12,5 Gârnic Gârnic 52,6 Padina Matei 54,8
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
să fie curată și să nu prezinte urme de grăsime sau de orice altă substanță care poate afecta testul. Se spală proba într-o soluție care conține detergent lichid de uz casnic, la o temperatură de aproximativ 40°C. Se clătește proba în apa de la robinet și apoi în apă distilata sau în apa de calitate echivalentă. Proba se scurge și se usucă în vederea evitării petelor. După curățare nu se manipulează suprafață care urmează să fie testată. 5.2. Determinarea cantității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199392_a_200721]
-
să fie curată și să nu prezinte urme de grăsime sau de orice altă substanță care poate afecta testul. Se spală proba într-o soluție care conține detergent lichid de uz casnic, la o temperatură de aproximativ 40°C. Se clătește proba în apa de la robinet și apoi în apă distilata sau în apa de calitate echivalentă. Proba se scurge și se usucă în vederea evitării petelor. După curățare nu se manipulează suprafață care urmează să fie testată. 5.2. Determinarea cantității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199394_a_200723]
-
să fie curată și să nu prezinte urme de grăsime sau de orice altă substanță care poate afecta testul. Se spală proba într-o soluție care conține detergent lichid de uz casnic, la o temperatură de aproximativ 40°C. Se clătește proba în apa de la robinet și apoi în apă distilata sau în apa de calitate echivalentă. Proba se scurge și se usucă în vederea evitării petelor. După curățare nu se manipulează suprafață care urmează să fie testată. 5.2. Determinarea cantității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199396_a_200725]
-
să fie curată și să nu prezinte urme de grăsime sau de orice altă substanță care poate afecta testul. Se spală proba într-o soluție care conține detergent lichid de uz casnic la o temperatură de aproximativ 40 °C. Se clătește proba în apa de la robinet și apoi în apă distilata sau în apa de calitate echivalentă. Proba se scurge și se usucă în vederea evitării petelor. După curățare nu se manipulează suprafață care urmează să fie testată. 5.2. Determinarea cantității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199398_a_200727]
-
să fie curată și să nu prezinte urme de grăsime sau de orice altă substanță care poate afecta testul. Se spală proba într-o soluție care conține detergent lichid de uz casnic la o temperatură de aproximativ 40 °C. Se clătește proba în apa de la robinet și apoi în apă distilata sau în apa de calitate echivalentă. Proba se scurge și se usucă în vederea evitării petelor. După curățare nu se manipulează suprafață care urmeaz�� să fie testată. 5.2. Determinarea cantității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199400_a_200729]
-
să fie curată și să nu prezinte urme de grăsime sau de orice altă substanță care poate afecta testul. Se spală proba într-o soluție care conține detergent lichid de uz casnic la o temperatură de aproximativ 40 °C. Se clătește proba în apa de la robinet și apoi în apă distilata sau în apa de calitate echivalentă. Proba se scurge și se usucă în vederea evitării petelor. După curățare nu se manipulează suprafață care urmează să fie testată. 5.2. Determinarea cantității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199402_a_200731]