4,004 matches
-
ca să fie cedată primului venit (toleranța Prințului fiind, în general, în funcție de neputința toleratului). Mai mult decât orice text, apariția colorată îi lasă cu gura căscată pe oamenii de rând și pe credincioși. Contestarea teologică era așadar și o răzvrătire a clerului secular împotriva celui regulat, acesta din urmă având puteri depline asupra imaginii autorizate. Instituția ecleziastică nu a renunțat ușor la dreptul ei de a face poliția imaginii, de a codifica și controla iconografia. Cu bune motive: nu trebuia să canalizeze
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ETERNITATEA (repetiție) dur (piatră și lemn) NEMURIREA (tradiție) suplu (pânză) ACTUALITATEA (inovație) imaterial (ecran) MOD DE ATRIBUIRE COLECTIVĂ = ANONIMAT (de la vrăjitor la artizan) PERSONALĂ = SEMNĂTURĂ (de la artist la geniu) SPECTACULARĂ = etichetă, logo, marcă (de la întreprinzător la întreprindere) FRABRICANȚI ORGANIZAȚI ÎN... CLER → CORPORAȚIE ACADEMIE → ȘCOALĂ REȚEA → PROFESIE OBIECT DE CULT SFÂNTUL (Vă ocrotesc) FRUMOSUL (Vă plac) NOUL (Vă surprind) INSTANȚĂ DE GUVERNARE 1) CURIALĂ = împărat 2) ECLEZIASTICĂ = mănăstiri și catedrale 3) SENIORIALĂ = Palatul 1) MONARHICĂ = ACADEMIE 1500-1750 2) BURGHEZĂ = SALON + CRITICĂ + GALERIE
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
făceau comentarii pe marginea acestei teorii.) Așa a debutat Reforma; intelectualii de pretutindeni au început să respingă autoritatea papei. În jurul anilor 1530, căutând să-și asigure succesiunea la tron, Henric al VIII-lea a sfidat autoritatea papei, declarându-se șeful clerului anglican. Biserica Catolică a trebuit să riposteze. Deși timp de mai multe secole încercase și alte filozofii, când s-a simțit amenințată de schismă, și-a reîntors fața către clasici. Adică, a revenit la învățăturile convenționale - filozofii bazate pe doctrina
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
victoria de la Viena (1688-1699), principatul Transilvaniei a trecut sub stăpânirea austriacă. o deși reprezentau 60% din populație românii erau considerați „națiune tolerată” iar maghiarii, sașii și secuii națiuni privilegiate, sub pretextul întâietății celor 3 națiuni privilegiate pe pământul Transilvaniei; -Unirea clerului catolic și a românilor ortodocși cu Biserica Catolică (greco catolici), realizată de casa de Habsburg (1699-1701), afecta ordinea tradițională iar acceptarea originii romane a românilor ar fi conferit românilor o superioritate de civilizație și de tradiție greu de împăcat cu
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
fiind condusă de un cancelar aulic și șase consilieri. 3. Adunarea stărilor privilegiate -în Țara Românească și Moldova, au purtat numele de Marea Adunare a Țării (menționată din sec. XV); -era formată din: boierimea mare, mijlocie și mică, reprezentanți ai clerul înalt; și curteni. -nu a devenit o instituție permanentă ci una sporadică, fiind convocată, mai ales în sec. XVI, când era vorba de declarații de război împotriva turcilor sau încheierea păcii cu aceștia. -Adunarea Stărilor și-a definit atribuțiile în
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Franța, Anglia, Austria, Rusia, Prusia, Sardinia, Imperiul Otoman; retrocedarea către Moldova a celor 3 județe din sudul Basarabiei: Cahul, Ismail, Bolgrad; consultarea populației din Principate în legătură cu unirea prin intermediul adunărilor ah-hoc. -Adunările ad-hoc: o aveau caracter reprezenttiv, fiind alcătuite din reprezentanții clerului, marilor proprietari, orășenilor și clăcașilor; o au elaborat două Rezoluții (1857), în care cereau: unirea Principatelor Române într-un singur stat numit România, sub conducerea unui prinț străin, care să-și crească moștenitorii în religia țării; autonomia și neutralitatea pământului
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
a făcut În funcție de necesitățile structurilor În formare. Acestea, la rândul lor, erau influențate de veniturile obținute de pe teritoriile ocupate prin cuceriri și colonizări, de cheltuieli generate de asemenea operațiuni, cât și de bunul plac al claselor dominante (nobilime și marele cler). În contextul descris, mecanismul de procurare a resurselor sub forme ale impozitelor avea la bază structuri fiscale rudimentare 29. Acestea erau caracterizate prin stabilirea și repartizarea arbitrară a obligațiilor fiscale extrem de diverse și specifice la nivelul fiecărei entități, respectiv prin
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Apariția producției de tip capitalist și a noilor clase sociale este Însoțită de schimbări ale modului de distribuire a averii și veniturilor În societate, dar și de criticile claselor sociale În formare față de privilegiile fiscale de care beneficiau nobilimea și clerul. Ca răspuns apar și primele reforme fiscale din secolul al XVII-lea, deși continuă să se asigure imunitatea fiscală a nobilimii și clerului. Reformele fiscale Întreprinse au urmărit acoperirea necesităților financiare, fără deranjarea proceselor de acumulare și consolidare a capitalului
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
societate, dar și de criticile claselor sociale În formare față de privilegiile fiscale de care beneficiau nobilimea și clerul. Ca răspuns apar și primele reforme fiscale din secolul al XVII-lea, deși continuă să se asigure imunitatea fiscală a nobilimii și clerului. Reformele fiscale Întreprinse au urmărit acoperirea necesităților financiare, fără deranjarea proceselor de acumulare și consolidare a capitalului, În scopul stimulării creșterii economice și combaterea impozitelor care lovesc proprietatea. Noile clase sociale nu sunt mulțumite de rezultatul acestora și continuă lupta
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
instituirea și perceperea de impozite, ca și În cheltuirea acestora, organizarea gospodăririi financiare a statului realizându-se după reguli precise și fiind supusă controlului parlamentar. De asemenea, sunt Înlăturate inechitățile fiscale prin eliminarea privilegiilor fiscale de care beneficiau nobilimea și clerul, la baza noilor sisteme fiscale stând ideea de justiție fiscală care devine tot mai cuprinzătoare, ea referindu-se nu numai la faptul că toți cetățenii trebuie să plătească impozite, ci și la modul cum acestea sunt plătite. Până la primul război
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
cu importante implicațiiîn cultivarea și apărarea dreptei credințe, susținerea activității mi sionar pastorale, catehetic-predicatoriale, cultural educative, a dialogului Bisericii cu societatea, precum și necesitatea evidențieriiacestuia prin mijloacele media și publicistice ale Bisericii noastre,am găsit de cuviință să venim în întâmpinarea clerului și a credincioșilor prin întocmirea unui volum colectiv de studii, intitulat sugestiv Credința și mărturisirea ei. Acesta apare sub coordonarea șiîngrijirea colectivului de cercetare al Departamentului Facultății deTeologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași, din cadrul Uni versității „Al. I. Cuza” și
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Suedia, tradiția participării populare la adunările din perioada vikingilor a evoluat în secolul al XV-lea într-un precursor al parlamentului reprezentativ modern, atunci cînd regele a început să convoace întîlniri ale reprezentanților din diverse sectoare ale societății suedeze: nobilime, cler, orășeni liberi și oameni de rînd. În cele din urmă, aceste întîlniri au devenit riksdag-ul suedez, sau parlamentul. 6 În mediul radical diferit din Olanda și Flandra, extinderea manufacturilor, comerțului și finanțelor a permis crearea claselor de mijloc urbane alcătuite
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
mai trece secole pînă cînd controlul asupra miniștrilor regelui se va schimba de la monarh la parlament, sau pînă cînd un președinte va lua locul unui rege. Chiar parlamentele erau bastioane ale privilegiilor, mai ales în camerele rezervate aristocrației și înaltului cler. Reprezentanții aleși de "popor" aveau, în cel mai bun caz, doar o influență parțială în adoptarea legilor. În al treilea rînd, reprezentanții "poporului" nu reprezentau întreaga populație. Pe de o parte, oamenii liberi erau, pînă la urmă, bărbați. Cu excepția monarhului-femeie
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
practica democrației. Am văzut, de asemenea, că alegerea reprezentanților s-a dezvoltat îndeosebi în Evul Mediu, cînd monarhii și-au dat seama că pentru a impune taxe, a aduna oștiri și a face legi, aveau nevoie să obțină acordul nobilimii, clerului superior și al cîtorva oameni de rînd nu tocmai lipsiți de importanță. Așadar, pînă în secolul al XVIII-lea, concepția standard era că guvernarea democratică sau republicană însemna conducere de către popor și, dacă oamenii urmau să guverneze, trebuiau să se
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
sensul „la fix, exact”. Cf. rs. nameren „a avea intenția”, bg. namerea se „a se nimeri, a se întâmpla”. La bază se află mir „totul, lumea”, ειρηνη, al cărui sens absolut se restrânge la valori ca mir „care nu aparține clerului”, mir „frunte” (a da la mir); sl. mir „obște sătească” etc. Pădure, cuvânt autohton înrudit cu codru, având ca bază miezul lichid l/r, ca vgr. ύλη, ύλα̃ „pădure, tufiș, lemn, material lemnos, substanță, sedimente, tulbureală”, magh. elő „viu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
italieni, sau mămăligă, la români. Aceasta a ținut locul pâinii din cereale inferioare, precum secara sau orzul, care în restul continentului forma (mai târziu, alături de cartofi, aduși din Lumea Nouă și perfect aclimatizați în nord) baza alimentației populare. Gustave Le Cler, care a fost membru al misiunii militare franceze trimise de împăratul Napoleon III în Principatele Unite, scria în 1866: „În această țară, grâul nu se consumă sub formă de pâine, ci sub formă de alcool de lampă concentrat, care se
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de Corneille, ca și de unii comentatori ai lui Aristotel, pentru a denumi "recunoașterea" ca moment al tragediei clasice. (n.tr.) 59 Călugăr din ordinul fondat de Gaetano de Tiene și P. Carafa (episcop de Theato), pentru a reforma moravurile clerului. (n.tr.) 60 Bossuet este departe de a fi primul care-l taxează pe Molière de imoralitate. Autorul lui Tartuffe și al lui Dom Juan, opere care dovedesc un spirit libertin, a dezlănțuit trăsnetele nu numai ale partidului cucernicilor, ci
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și cellalt să-l opereze, obicinuind poporul și cu noțiunea contribuțiilor directe. 50 În categoria prozei satirice, la mare distanță valorică de cea argheziană, poate fi menționat romanul neterminat Minunile Sfântului Sisoe, în care G. Topârceanu incriminează în principal instituția clerului și moravurile bisericești, romanul cu titlu și tipologie caragialescă Actele vorbește de I. Peltz roman apreciat de G. Călinescu la fel de puțin ca scrierile lui N.D. Cocea Flăcău de slugă, Pentru un petec de negreață -, romanul cu accente naturaliste Balanța de
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Ibid., p. VIII. 258 Citat de Gabriela Adameșteanu în ibid., p. VI. 259 Gabriela Adameșteanu în ibid., p. VI. 260 Ibid., pp. 2-3. 261 Philippe-Lacoue-Labarthe și Jean-Luc Nancy, op. cit., pp. 10-11. 262 Secularizarea reprezintă o serie de recesiuni: a influenței clerului asupra vieții sociale, a practicilor religioase ale Bisericilor, a controlului valorilor normative prin autoritatea religioasă (etica economică, etica sexuală), a referințelor sacrale și ale simbolurilor religioase în sărbători, artă, literatură. Jean-Pierre Sironneau, Milenarisme și religii moderne, pp. 86-87. 263 "Pentru
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
dat ortu’popii În plină vară a anului 1904. Cu inima zdrobită, Praetorius i-a supraviețuit Încă paisprezece ani. Proiectul monumentelor comemorative dedicate fiecăruia din ei s-a bucurat de sprijinul unanim oferit de autorități, de opinia publică, bănci, turf, cler, de cele mai reputate centre estetice și gastronomice, ca și de Paul Éluard. Fondurile colectate n-au Îngăduit ridicarea a două busturi, iar dalta a trebuit să se rezume la o singură efigie, care aglutinează artistic vaporoasa barbă a unuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Ioan (pref.) 2 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA ANTONIO ROSMINI Cele cinci plăgi ale Sfintei Biserici Principii pentru desăvîrșirea creștinească Tratat dedicat Clerului Catolic Traducere de Raluca Popescu Introducere de Gheorghe Stoica Prefață la ediția în limba română de IPS Ioan Robu INSTITUTUL EUROPEAN 2007 Cuvînt înainte Cu ocazia înscăunării lui Pius al IX-lea, autorul a încredințat luminii tiparului această lucrare, scrisă
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
în fervoarea zelului și a durerii cauzate de relele ce frămîntau Biserica (unde impietatea triumfă, iar numele lui Cristos este profanat), pana sa nu a mai zugrăvit acele rele, resimțite din plin, care ar fi putut leza în mare parte Clerul căruia se mîndrește că îi aparține. El cinstește întru totul sfințenia, doctrina și zelul neobosit al atîtor prelați și preoți care luptă curajos în războaiele Domnului și conduc neobosit sufletele spre însănătoșire; și a fost departe de inima sa dorința
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
pe cititor să-l bănuiască pe scriitor de simțiri de care acesta era străin. Spre exemplu, acolo unde se spune că, din punct de vedere istoric, excluderea folosirii limbii latine a fost una dintre cauzele care au stîrnit controverse între Cler și publicul cult, autorul, fără a dezaproba în mod explicit între-buințarea limbilor moderne în sfînta liturghie, consideră că se impunea Clerului, cu condiția deținerii unei instruiri adecvate, să depășească dezavantajul creat de acest neajuns. S-a dorit, pe drept cuvînt
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
din punct de vedere istoric, excluderea folosirii limbii latine a fost una dintre cauzele care au stîrnit controverse între Cler și publicul cult, autorul, fără a dezaproba în mod explicit între-buințarea limbilor moderne în sfînta liturghie, consideră că se impunea Clerului, cu condiția deținerii unei instruiri adecvate, să depășească dezavantajul creat de acest neajuns. S-a dorit, pe drept cuvînt, ca el să fi adăugat o dezaprobare explicită a opiniei acelora care erau în favoarea oficierii sfintei liturghii în limba vorbită, opinie
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
este și ea înrudită cu cea kantiană: "Urmează-ți întotdeauna în acțiunea ta lumina rațiunii". "Lumina rațiunii" a urmat-o și roveretanul cînd a conceput și a publicat la Lugano celebra sa carte Cele cinci plăgi ale Sfintei Biserici. , dedicat clerului catolic și scris cu intenția "investigării și atragerii atenției ierarhilor Bisericii asupra lucrurilor care ostenesc Mireasa lui Cristos"20, a rămas în tradiția istoriografică risorgimentală mai înainte de toate un "punct de plecare al unei adresări politice", după cum se exprimă De
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]