7,569 matches
-
Alpi; Se cerne seara pe lambriuri joase O dublă confruntare ne pândește Din menghina ursitei ca un clește Suav teroarea ne-a pătruns în oase O sevă dulce timpuriu se lasă Pe ochii adormiți pe jumătate Se-aude vag un clopot care bate Și cad vrăjiți în somnul de melasă. Referință Bibliografică: Amurg pe cai / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 258, Anul I, 15 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
AMURG PE CAI de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364638_a_365967]
-
V 2009 Locul I - Ioan Marinescu-Puiu Zi de nastere - de atâtea lumânări nu mai văd tortul Locul ÎI - Corneliu Beldiman dăruindu-și flori - pe strada îngustă doar pomii și vântul Locul III - Doina Bogdan În coadă sapei, pălăria la uscat - clopot de amiaz’ Mențiune - Corneliu Traian Atanasiu c-un smoc de iarbă cosașul șterge coasă - soarele-n zenit Mențiune - Dan Norea seară de-ntâi mai - printre peturi și hârtii o păpădie Mențiune - Valeria Tamâș o cruce nouă - câinele groparului tot mai
DIMINEŢILE COCORILOR (71 -80) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364641_a_365970]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > INIMA NI-E ROMÂNIA Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1328 din 20 august 2014 Toate Articolele Autorului Clopote bat a chemare, Țara-i pusă la vânzare. Străinul o năpădește, Iar ființa țării clocotește. Ce vor ei? Un colț de vatră, Să-și întindă a lor șatră. Pe români vor a-i supune, Să uite că au un nume
INIMA NI-E ROMÂNIA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364805_a_366134]
-
tine, Nicicând vreo soartă obscură nu ne mai desparte, Și rude-om vizita din astrele străine Iar vieții noastre absente nu-i vom spune moarte Pururi după tine este ochiul meu plecat. O stea sinucigașă are acum un nume, Un clopot bate-n turlă un fapt adjudecat Și-n ochi ai dus cu tine luminile din lume. 12-08-09 Referință Bibliografică: RECVIEM -Tatălui meu / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 686, Anul II, 16 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
RECVIEM -TATĂLUI MEU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 686 din 16 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364795_a_366124]
-
vâltoare un trup bezmetic să mă prindă-n nadă mai bine ies din mine-ntr-o oglindă în ochi să mi se tălmăcească cerul să legăn clipa-n liniștea toridă de ce să-ncui în mine efemerul 23.07.2014 sub clopot de lumină eu simt în dreptul minții o lamă care taie prin pulberea de stele zvâcnește-o vâlvătaie o chakră se deschide prin bolta ei coboară toți îngerii din ceruri în patul meu de ceară simt un fior în mine pe
CARMEN POPESCU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349486_a_350815]
-
în dreptul minții o lamă care taie prin pulberea de stele zvâcnește-o vâlvătaie o chakră se deschide prin bolta ei coboară toți îngerii din ceruri în patul meu de ceară simt un fior în mine pe dată-s deblocată sub clopot de lumină răsuflă ușurată a clipei răvășire pe țărmul dinlăuntru un val de plinătate se rățoiește hâtru contrarii rătăcite necontenit disperă bat pas pe deziluzii în stânga emisferă în dreapta bătrânește se-așează-nțelepciunea și Tatăl iar zâmbește s-a-nfăptuit minunea condeiul se deznoadă începe
CARMEN POPESCU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349486_a_350815]
-
albinele vor porni colina... Sub teiul sfânt continuă Luceafărul să vegheze, cu privirea lui profetică asupra vremelnicilor, invocând eroii neamului: „Ștefane, Măria Ta, / Tu la Putna nu mai sta, / Las’ Arhimandritului / Toată grija schitului, / Lasă grija Sfintilor / În sama părinților, / Clopotele, să le trag / Ziua ’ntreagă, noaptea ’ntreagă, / Doar s-a ’ndura Dumnezeu / Ca să-ți mântui neamul tău!” „Doina” se va întoarce acasă. Cred în vremurile ce vor veni... Referință Bibliografică: LUME MULTĂ, OAMENI PUȚINI / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN
LUME MULTĂ, OAMENI PUŢINI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349491_a_350820]
-
unic în felul său, înălțător și crucial în viața Bisericii noastre!... Drept urmare, în acele zile, am constatat cu bucurie și cu mult optimism că poporul nostru dreptcredincios, dimpreună cu slujitorii sfintelor altare din toată țara și din străinătate, în dangătul clopotelor și în rostirea pioasă a sfintelor slujbe de pomenire, au știut în urmă cu trei ani, să-și conducă și să-și cinstească Păstorul lor spiritual, care le-a purtat grija celor sufletești, în toate ținuturile țării (și în diaspora
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349489_a_350818]
-
format dintr-o doniță din lemn, fără fung, care este acoperită cu o piele argăsită, în mijlocul căreia se afă un smoc lung din păr de cal, ce imită mugetul buhaiului, când e tras prin mâini. Alții, din același grup, poartă clopote și bice, uneori și un fluieraș sau o zongoră, în sunetul cărora rostesc urături lungi despre bădica Traian: „Dimineață s-a sculat, / Pe ochi negri s-a spălat, / La icoană s-a închinat, / Pe cal alb a-ncălecat / Și cu plugul
UN COLIND DE ANUL NOU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/349604_a_350933]
-
grâului de vară”, secerat cu: „Seceri mari/ Pentru secerători tari / Și altele mai mititele / Pentru fete ocheșele...” Prin alte localități, unii gospodari umblă cu „Plugul mare” tras de patru boi, împodobiți cu colaci în coarne și acompaniați de buhaiuri și clopote mari. Cei mai buni urători din sat rostesc cu strigături, urarea agrară, desprinsă din cea mai cunoscută versiune populară - „Plugușorul”, după textul clasic prelucrat de Vasile Alecsandri. Urăturile au denumiri variate: „Plug”, „Plugușoare”, „Bicișoare”, sau chiar „Fierărie” și se desfășoară
UN COLIND DE ANUL NOU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/349604_a_350933]
-
cu tărie, suflet românesc, Vis de vitejie, fala și mândrie, Dulce Românie, ăsta ți-o doresc!” Confluente Privește cu ochiul acela nevăzut (îmi spuse el) Privește însuși nevăzutul Nu simți că este ceva Ca un zvon dintr-o limba de clopot Ca un dangăt de clopot Ce se revarsă și acoperă o lume? Privește și povestește lumii întregi Despre războaiele invizibile Despre săbiile de aer Și cuvintele înjunghiate de cuvinte Despre cercurile doncentrice În jurul punctului care ești Cercuri ce se depărtează
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA ARMENESCU CIUHRI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349615_a_350944]
-
de vitejie, fala și mândrie, Dulce Românie, ăsta ți-o doresc!” Confluente Privește cu ochiul acela nevăzut (îmi spuse el) Privește însuși nevăzutul Nu simți că este ceva Ca un zvon dintr-o limba de clopot Ca un dangăt de clopot Ce se revarsă și acoperă o lume? Privește și povestește lumii întregi Despre războaiele invizibile Despre săbiile de aer Și cuvintele înjunghiate de cuvinte Despre cercurile doncentrice În jurul punctului care ești Cercuri ce se depărtează, se apropie Și-ți aduc
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA ARMENESCU CIUHRI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349615_a_350944]
-
literare destinate spectacolelor pentru copii au fost incluse în volumul Educația prin muncă și pentru muncă (Consiliul Național al Organizației Pionierilor, București, 1985), cu poezie și lucrări dramatice fiind prezent și în antologiile Sus cortina, copii! (Editura Grafit, Bacău, 2005), Clopotul, limbaj universal (Editura 3D, Drobeta Turnu Severin, 2008), Arta de a fi (Editura Anamarol, București, 2009), Vis și pasiune, Antologia Esențelor (Editura Panfilius, Iași, 2011) și Călătorie în regatul cuvintelor (Editura Dandes Press, Drobeta Turnu-Severin, 2014). La rândul său a
LEONID IACOB de LEONID IACOB în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349638_a_350967]
-
îi oferă viață și să nu moară, ci să suporte dureri interminabile. Eu nu consider așa. Mulți oameni consideră că moartea este un lucru cumplit și ceva de care trebuie să ne temem, este capătul drumului, ultima cădere a cortinei, clopotele de încheiere. Aproape toate imaginile ce însoțesc moartea sunt negative, încărcate de teama sau tristețe. Cei mai mulți dintre oameni nu vor nici măcar să vorbească despre moarte-cu atât mai puțin să o experimenteze. Eu nu cred asta. Oamenii se agață de
ȘI TOTUȘI DOAMNE , DE CE EU? de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350275_a_351604]
-
rotit Și-n stropi căzuți de ploaie m-am uscat Pe lutul prispei ce l-am încălțat Când prima oară-n viață am pășit; Dar astăzi, între Lună și-ntre Soare, Mă legăn în clopotnița bătrână Vestind în bronz de clopot sărbătoare: E vineri, este “Vinerea cea mare ” Când cuiu-a sângerat în a Lui mână; De Paști, însă, voi fi lângă Isus, Din ochii Lui să mă aprind lumină, Să ard încă un an pe unde-s dus, Rugându-L să
SATUL MEU de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350319_a_351648]
-
Acasă > Poeme > Devotament > LACRIMA DE DOR Autor: Ines Vândă Popa Publicat în: Ediția nr. 1560 din 09 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului În satele uitate-n răscrucile din munți Doar clopote bătrâne mai tulbură tăceri Și lacrima de dor, a celor triști, cărunți, Ce-și duc amarul zilei sub crucea de poveri. Zăvorul de la poarta l-a-nțepenit rugina, Postașul trece rar, scrisorile-s puține, O zi e cât un veac, îi macină
LACRIMA DE DOR de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350335_a_351664]
-
ar sosi, ziua fără culoare o să fie febrilă, desuetă răcoare prin buruieni muribunde Când el ar sosi, mlaștinile vor fi uscate se vor împiedeca prin ape cu deșeuri puhoi Când el ar sosi, visele s-ar sparge-n nouri și clopote vor suna-n după-amiază cu tâlc De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Pe pământuri himera urla Pe ape himera urla În tufișuri bătea toba În pădure bătea toba Închipuiri se doreau împreună În nesfârșite zile de vară
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
obsedant visul poetic al eului liric, suferința și efortul fixării misterului în cuvânt: „Doar eu știu înserarea/ când statuile din parcul singuratic/ își rup armura veșniciei/ și coboară pea lei/ Un gând îndrăzneț/ îmi scapă din arcul dorinței/ lovind în clopotul cerului” ( Fuga statuilor, pag.18) În „Micul voievodat de la marginea râului”, spațiul natal al poetului, eul liric descifrează o lume de miracole învăluite într-un aer diafan cu care visează să se contopească. Aici se regăsesc timpul și copilăria, fixate
„ÎNTOARCEREA STATUILOR” DE AL FLORIN ŢENE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350447_a_351776]
-
scorojită, cu sertare de mesteacăm, ticsit cu manuscrise și cărți bisericești uzate, pe care se văd picăturile de ceară, cufăr ce a fost donat mânăstirii Filoteu de Nichifor Daphne la 1342 - se vede inscripția pe pielea din interior, un vechi clopot ce chema călugării la trapeză la mânăstirea Hilandar, donat de Dragan Dafinovici la 1631 - cel mai probabil din ramura sârbească a neamului tău, corespondența purtată de Serghei Dafinov cu cuviosul Siluan Athonitul în anii 1898 - 1903 în limba rusă, scrisorile
ATHOSUL NEAMULUI MEU (4) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350412_a_351741]
-
decât orice altceva din această lume cu reprezentarea iadului. Iar Iisus Hristos, în ziua Învierii, a deșertat temnițele iadului. Părintele Dimitrie Bejan își amintește Învierea dintr-un lagăr de muncă în Dobrogea: „În noaptea Învierii, la miez de noapte, când clopotele din ‹‹Valea Neagră›› sună pentru Învierea Mântuitorului, ni se face o amănunțită percheziție de către ostași. Sub supravegherea comandantului din colonie, a politicului Vasile Blănaru, pontatorul brigăzii, ne ține de față cu aceștia, predica zilei: Mărturisirea credinței în Învierea Domnului conferă
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
Delegații au fost primiți de colonel și, după ce i-a ascultat, acesta s-a dovedit îngăduitor. Le-a spus că cruță orașul și renunță la contribuția de 10.000 de coroane, cerându-le însă să dea dispoziție să se tragă clopotele bisericilor pentru ca „populația creștină să se poată închina după cuviință și după legea strămoșească, să poată dobândi ajutorul și îndurarea lui Dumnezeu în aceste vremuri de grea cumpănă”. Stindardul alb, din mătase, purtat de delegații urbei pe drumul ce coboară
CAZACII, LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349108_a_350437]
-
capul la un pensionar. Erau imagini cu creierii pe jos pe acolo, o măhălăgeală plină de sânge. Aici a fost PRO-TV-ul! Deci ordinari! La masă poate stau niște bătrâni sau știu eu, o familie. Ei au nevoie să audă niște clopote. Ăștia sunt ordinari. Ăștia sunt specii. Sunt subspecii. Și atunci eu trebuie să spun: dumneata director de televiziune ești un ordinar! Și dumneata șef de programe! Pentru că îți place chestia asta. Dumneata nu mori niciodată, ești nemuritor și iresponsabil. Dumneata
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
unei clipe Spre amintirea unei noi trăiri Pentru că ochiul meu drept și ochiul tău stîng Erau pereche de cînd lumea Și vedeau printre genele înrourate Unde jucau nestingherite curcubee Vedeau... Dinlăuntru spre înafară Cum deveniserăm o singură cruce Iar inimile, clopote de catedrală. Referință Bibliografică: CONTOPIRE / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1624, Anul V, 12 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
CONTOPIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348574_a_349903]
-
m, o lățime de 7,50 m și o înălțime interioară de 6 m. Intrarea se face prin partea de sud - vest. În partea de vest se află un turn - clopotnița înalt de 22 m în care este montat un clopot din bronz de circa 200 kg, donat de către familia Grigore Radu. Biserică este prevăzută cu instalații de încălzire centrală, realizată de domnul Florin Marinescu - având cazan propriu pe gaze naturale - instalație electrică, aer condiționat, instalație de sonorizare și sistem de
BISERICA “SFÂNTUL ANTONIE CEL MARE” TITAN – BUCUREŞTI – SCURTĂ PREZENTARE (MICROMONOGRAFIE) de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348584_a_349913]
-
sufletului meu Un colț de Rai te precuvântă! Tu, clipele de pătimire Le-ai împărțit cu Fiul Său! Ești tatăl firii de iubire, Chemat la Cer de Dumnezeu! În lumea dreaptă, în loc sfânt, Sufletul tău de-a pururi tace, Dar clopotele pe pământ Inimii mele nu-i dau pace! Aud mereu sunetul lor, Mă-nchin și veșnic te slăvesc! Tată! Prin inima cu dor, Prin versul meu, te retrăiesc! Referință Bibliografică: Retrăire! / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
RETRĂIRE! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348759_a_350088]