1,966 matches
-
bârne. Sub aspect planimetric, biserica se încadrează în categoria celor cu un plan dreptunghiular, absida altarului fiind poligonală, în trei laturi, nedecroșată. Prin extinderea ulterioară a bisericii, s-a ajuns la situația prezentă când biserica face corp comun cu turnul clopotniței aflat la vest, la distanța de aproximativ 3 m. Interiorul bisericii este compartimentat astfel: sub clopotniță se află pronaosul, de mici dimensiuni, încăperea principală fiind destinat naosului. Dacă pronaosul are o lungime de aproximativ 2,5 m, naosul este lung
Biserica de lemn din Bernadea () [Corola-website/Science/317130_a_318459]
-
fiind poligonală, în trei laturi, nedecroșată. Prin extinderea ulterioară a bisericii, s-a ajuns la situația prezentă când biserica face corp comun cu turnul clopotniței aflat la vest, la distanța de aproximativ 3 m. Interiorul bisericii este compartimentat astfel: sub clopotniță se află pronaosul, de mici dimensiuni, încăperea principală fiind destinat naosului. Dacă pronaosul are o lungime de aproximativ 2,5 m, naosul este lung de aproximativ 7,5 m. După iconostas se află absida altarului, lungă de aproximativ 2,5
Biserica de lemn din Bernadea () [Corola-website/Science/317130_a_318459]
-
lemn din Ținutul Sucevei”" (Editura Meridiane, București, 1985) a autorilor Gh. Bratiloveanu și Mihai Spânu. Ulterior, pe măsura deteriorării acoperișului de tablă, s-a amplasat din nou o învelitoare din șindrilă. În apropiere de biserică se află și un turn clopotniță din lemn. Acesta are un etaj și este acoperit cu șindrilă. este construită din bârne rotunde de brad, îmbinate în „cheotori” semirotunde. Acoperișul este înalt, în patru ape și are o învelitoare din șindrilă. Biserica are formă dreptunghiulară (de navă
Biserica de lemn din Bilca () [Corola-website/Science/317134_a_318463]
-
din Horodnic de Sus spre pomenire (în) veci. 1854”". Cu timpul, la sfârșitul secolului al XIX-lea, biserica de lemn a devenit neîncăpătoare pentru obștea locală. În septembrie 1888, pe spezele „anlistului” comunal Zaharie Zub, a fost zidit un turn clopotniță cu două etaje la intrarea în cimitir. În anul 1899, a fost construită în apropiere de biserica de lemn o biserică de zid cu o cupolă impunătoare. este construită din bârne de stejar masive, cioplite în patru muchii și îmbinate
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
aflat în apropiere, la 1840, biserica este compartimentată în pronaos, naos și absida altarului. Absida, este de formă dreptunghiulară, decroșată cu pereții laterali paraleli. Un acoperiș unitar adăpostește edificiul. Pe parcursul timpului, biserica a suferit unele modificări cum ar fi adăugarea clopotniței, lărgirea ferestrelor precum și tencuirea pereților exteriori. Biserica a fost împodobită cu pictură tot prin grija zugravilor de la Feisa, moment consemnat de pisania: ""la anul 1848 s-au zugrăvit această sfîntă biserică și s-au plătit de tot satul, fiind paroh
Biserica de lemn din Grindeni () [Corola-website/Science/317147_a_318476]
-
Înălțarea Sfintei Cruci” a fost înlocuit cu unul de tablă zincată. Ca urmare a neglijării sale de către autoritățile statului, biserica de lemn a ajuns într-o stare avansată de degradare. La intrarea în cimitirul vechi, se află și un turn clopotniță din lemn, ridicat odată cu biserica. Acesta are etaj și este acoperit cu șindrilă. În anul 1814 s-a clădit o nouă biserică de lemn în centrul satului, cu hramul "Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan", iar vechea bisericuță de lemn a
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
de către un sobor de preoți și diaconi, în frunte cu arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților. În curtea bisericii se află un monument ridicat în amintirea ostașilor români morți în cel de-al Doilea Război Mondial, precum și un turn clopotniță la care a fost atașat un praznicar. Biserica de lemn din Iacobești este construită în totalitate din bârne de brad masiv. Ea se sprijină pe un soclu de piatră. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri vopsite în culoarea galbenă
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
bisericii i s-a adăugat un pridvor din scânduri pe latura de sud-vest. În 1948 s-a înlocuit acoperișul de draniță cu unul din tablă și s-a construit cafasul (balconul) din pronaos. În apropiere de biserică se găsește turnul clopotniță din lemn, ce inițial se afla deasupra pronaosului, fiind parte integrantă din corpul bisericii. După Revoluția din decembrie 1989, în satul Moara Nica a fost construită o biserică de zid, mai încăpătoare. Ea se află la mică distanță de vechea
Biserica de lemn din Moara Nica () [Corola-website/Science/317151_a_318480]
-
Miltiade Iftode, Traian Traci, Vasile Butnariu, Traian Coclici și Ioan Irimescu, precum și pe preoții parohi Iulian Florea, Lazăr Croitor, Florin Dura și Mihăiță Brahariu. Parohia cuprinde 92 de familii ortodoxe. În apropiere de biserică, a fost construit și un turn clopotniță de zid. are plan dreptunghiular, cu absida altarului pentagonală decroșată, pronaos poligonal și pridvor deschis pe latura de sud-vest, ulterior închis cu scânduri. Ea a fost construită din lemn de brad, pereții săi fiind placați cu scânduri vopsite în culoarea
Biserica de lemn din Cumpărătura () [Corola-website/Science/317148_a_318477]
-
având interiorul împărțit în patru încăperi: o mică tindă la intrare, pronaos, naos și altar. Cu excepția pridvorului care are tavan, celelalte încăperi sunt acoperite cu o boltă unică. Pridvorul are două etaje: o mică tindă la parter și un turn clopotniță la etaj. Inițial, pridvorul era deschis, el având stâlpi ciopliți care sprijineau grinzi decupate în arce de acoladă. Ulterior, a fost închis cu scânduri. Pronaosul se termină cu o absidă poligonală cu trei laturi și are un cafas (balcon), adăugat
Biserica de lemn din Cumpărătura () [Corola-website/Science/317148_a_318477]
-
Monumentul prezintă numeroase elemente decorative sculptate în lemn. Printre acestea sunt de menționat catapeteasma, un policandru din lemn strunjit, policrom, precum și grinda despărțitoare dintre naos și pronaos, acestea provenind din vechea biserică. În cimitirul satului se intră printr-un turn clopotniță de zid construit în anul 1943 de către Alice Stîrcea în memoria fiului său, locotenent aviator Alexandru Stîrcea. Pe o placă de marmură prinsă pe turn este următoarea inscripție: ""+ Clopotniță ridicată în 1943 de Dna Alice Stîrcea în memoria fiului său
Biserica de lemn Sfântul Dumitru din Rudești () [Corola-website/Science/317161_a_318490]
-
din vechea biserică. În cimitirul satului se intră printr-un turn clopotniță de zid construit în anul 1943 de către Alice Stîrcea în memoria fiului său, locotenent aviator Alexandru Stîrcea. Pe o placă de marmură prinsă pe turn este următoarea inscripție: ""+ Clopotniță ridicată în 1943 de Dna Alice Stîrcea în memoria fiului său locot. av. Sandu Stîrcea"". Turnul clopotniță a fost renovat în anul 1969, după cum atestă o inscripție de pe zid. Alexandu Stârcea era de profesie judecător, dar a absolvit Școala de
Biserica de lemn Sfântul Dumitru din Rudești () [Corola-website/Science/317161_a_318490]
-
1943 de către Alice Stîrcea în memoria fiului său, locotenent aviator Alexandru Stîrcea. Pe o placă de marmură prinsă pe turn este următoarea inscripție: ""+ Clopotniță ridicată în 1943 de Dna Alice Stîrcea în memoria fiului său locot. av. Sandu Stîrcea"". Turnul clopotniță a fost renovat în anul 1969, după cum atestă o inscripție de pe zid. Alexandu Stârcea era de profesie judecător, dar a absolvit Școala de ofițeri aviatori, obținând gradul de locotenent aviator. Deși fusese mobilizat pe loc datorită funcției sale de magistrat
Biserica de lemn Sfântul Dumitru din Rudești () [Corola-website/Science/317161_a_318490]
-
1.70 metri de cea inițială, fosta intrare fiind blocată la partea inferioară și transformată în fereastră. Iconostasul a fost donat de biserica din Bălcăuți. În curtea bisericii se intră printr-o poartă de zid care are la etaj o clopotniță și tot aici se află un turn clopotniță de lemn de culoare galbenă precum și un praznicar. În curtea bisericii, pe partea estică, în apropierea altarului, se găsesc două morminte. Primul este al căpitanului Teodor Pauliuc (1900 - 1939), erou al Armatei
Biserica de lemn din Călinești-Enache () [Corola-website/Science/317160_a_318489]
-
fiind blocată la partea inferioară și transformată în fereastră. Iconostasul a fost donat de biserica din Bălcăuți. În curtea bisericii se intră printr-o poartă de zid care are la etaj o clopotniță și tot aici se află un turn clopotniță de lemn de culoare galbenă precum și un praznicar. În curtea bisericii, pe partea estică, în apropierea altarului, se găsesc două morminte. Primul este al căpitanului Teodor Pauliuc (1900 - 1939), erou al Armatei Române, iar al doilea mormânt este al Ioanei
Biserica de lemn din Călinești-Enache () [Corola-website/Science/317160_a_318489]
-
Biserica de lemn „Înălțarea Domnului” din Vama este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1783 în satul Vama din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios are hramul "Înălțarea Domnului". În anul 2001, biserica, împreună cu clopotnița acesteia, au fost strămutate în incinta Muzeului Satului Bucovinean din municipiul Suceava, unde se află în prezent. Ansamblul bisericii „Înălțarea Domnului” din Vama a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 440, având
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
Suceava, 1900) că Biserica "Înălțarea Domnului" a fost construită în Vama de Jos, la numai câțiva metri de o altă biserică de lemn, mai veche, care se ruinase. În apropiere de biserică, a fost construit în anul 1787 un turn clopotniță din lemn. Catapeteasma actuală datează din anul 1810, după cum atestă o inscripție aflată pe icoana împărătească (""1810, martie 6""). În decursul timpului, biserica a suferit mai multe transformări. În anul 1961, biserica de lemn a fost tencuită pe interior și
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
la depozitul centralizat de obiecte bisericești. În 1977 s-a amplasat pe acoperiș o învelitoare nouă din tablă. Astfel, înfățișarea monumentului a fost alterată. În anul 2001, Parohia Înălțarea Domnului din Vama de Jos a donat biserica de lemn și clopotnița Muzeului Satului Bucovinean din Suceava, unde a fost strămutată și reconstruită. Cu ocazia reconstruirii, i s-a înlăturat tencuiala. Biserica a fost dotată cu strane noi, replici realizate de meșterii restauratori ai instituției muzeale sucevene și au fost aduse câteva
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
Marian: ""Pomelnicul ctitorilor care s-au ostenit și au făcut biserica ce din giosu la Vama, unde se prăznuiește hramul Înălțarea lui Hristos, s-au scris aice ca să pomenească în veci 1787 ...". Parohia Vama de Jos a donat și turnul clopotniță din lemn, construit în anul 1787. Clopotnița a fost reconstruită în muzeu în anul 2005. Edificiul are un plan octogonal, fiind construit din bârne de brad cioplite la patru fețe și îmbinate la colțuri în tehnica "coadă de rândunică". Construcția
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
și au făcut biserica ce din giosu la Vama, unde se prăznuiește hramul Înălțarea lui Hristos, s-au scris aice ca să pomenească în veci 1787 ...". Parohia Vama de Jos a donat și turnul clopotniță din lemn, construit în anul 1787. Clopotnița a fost reconstruită în muzeu în anul 2005. Edificiul are un plan octogonal, fiind construit din bârne de brad cioplite la patru fețe și îmbinate la colțuri în tehnica "coadă de rândunică". Construcția are două nivele, cu etajul semideschis, și
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
neacoperită. Austriecii au folosit lăcașul de cult ca magazie. Biserica a fost reparată în 1721 prin grija episcopului Calistru de Rădăuți și a starostelui Dimitrie Macri, fiind refăcute acoperișul, ușa și mobilierul și construindu-se și scara de acces la clopotniță. O serie de lucrări de reparații au fost efectuate la 1763. La începutul secolului al XIX-lea, biserica din Bălinești a trecut în stăpânirea Mănăstirii Văratic, care a înființat aici un metoc de maici. În anul 1864, odată cu secularizarea averilor
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
are un aspect deosebit pentru o biserică de piatră moldovenească, deși la o privire mai atentă planimetria este întâlnită în nordul Moldovei, fiind însă caracteristică bisericilor de lemn. Biserica are un plan dreptunghiular, având un pronaos poligonal și un turn clopotniță pe latura de sud, în dreptul intrării in pronaos. Parterul turnului este un pridvor deschis. Fațadele sunt din piatră brută și cărămidă aparentă, acoperite ulterior cu un strat de tencuială parțial pictat, care a căzut în decursul timpului. Soclul este din
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
rozete în stil gotic, pe când cele din naos și altar sunt dreptunghiulare, cu baghete subțiri încrucișate. Influența gotică se resimte în modul de tratare a soclului, a ancadramentelor, ca și la nervurile bolților pridvorului. Elementul care evidențiază biserica este turnul clopotniță de plan pătrat, mai înalt decât corpul bisericii, atașat la partea sudică a pronaosului. El a fost adăugat mai târziu la corpul bisericii, acest lucru fiind dovedit de prezența frizei de rotocoale și cărămizi aparente care continuă sub zidăria turnului
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
partea sudică a pronaosului. El a fost adăugat mai târziu la corpul bisericii, acest lucru fiind dovedit de prezența frizei de rotocoale și cărămizi aparente care continuă sub zidăria turnului alipit. În tabloul votiv, biserica este reprezentat cu turnul alipit. Clopotnița formează un pridvor cu arcade în arc frânt, sprijinite prin console de doi stâlpi de piatră de formă octogonală și încoronat cu o boltă cu nervuri fine de piatră cioplită, poleite cu aur. În interiorul pridvorului sunt două bănci de piatră
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
de pe latura de sud a absidei în care sunt zugrăvite chipuri de sfinți ("Sf. Nicolae" și "Sf. Arhanghel Mihail"), relativ bine în unele ocnițe de la nivelul absidei și în stare precară pe latura de sud-vest a pronaosului poligonal, chiar lângă clopotniță (urme din "Judecata de Apoi"). Pictura interioară a bisericii este considerată a fi, alături de pictura de la Mănăstirea Voroneț, cel mai bogat și mai bine păstrat ansamblu de fresce de pe vremea lui Ștefan cel Mare. În vara anului 1955, cercetătorul Sorin
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]