2,440 matches
-
Eminescu” (1950-1951), unde e scurtă vreme cadru didactic și concomitent inspector-șef în Comitetul pentru Cultură și Artă de pe lângă Consiliul de Miniștri. A fost redactor la ziarul „Lupta Ardealului” din Cluj (1947 și 1948, în timpul vacanțelor școlare), ulterior la revista clujeană „Almanahul literar” (1949-1950), la „Contemporanul” (1952-1953) și „Scânteia” (1957-1960). Din 1954 este cadru didactic la Facultatea de Filologie a Universității din București, unde predă literatura română; din 1962 devine conferențiar, iar din 1969 profesor. Din 1956 este doctor în științe
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
volum. A studiat, de asemenea, matematicile. După absolvirea facultății e numit asistent, conducând seminarii de logică. Ca o consecință a reformei învățământului, i se desființează postul de la Universitate și e angajat cercetător la Institutul de Istorie și Filosofie al Filialei clujene a Academiei (1948-1952). În următorii zece ani va fi, pe rând, profesor de matematică și director de studii la Școala Medie de Instalații din Cluj (1952-1954), apoi profesor la o școală similară din București (1954-1959) și, între 1960 și 1962
MOCANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288197_a_289526]
-
în calitate de corector la Editura Dacia din Cluj (1970-1974), devenind ulterior asistent universitar la Catedra de limba română pentru studenții străini a Facultății de Filologie din Cluj-Napoca (1974-1981). A făcut parte din Cercul de stilistică și poetică al Facultății de Filologie clujene (din 1978), a participat la cursuri de specializare în acest domeniu. În 1981 se angajează cercetător la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” al Academiei Române, Filiala Cluj, lucrând la două mari teme, Dicționarul cronologic al romanului românesc și
MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
-
din 1991 are aceeași calitate la Departamentul de teatru al Facultății de Litere a Universității „Babeș-Bolyai”. Din 1995 devine profesor la Facultatea de Canto și Artă Scenică a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”. Concomitent, în calitate de consilier artistic la Teatrul Național clujean (din 1994), organizează festivaluri (câteva ediții din Gala Teatrelor Naționale). Este membră activă a Asociației Oamenilor de Teatru (din 1977) și a Biroului Secției de Critică al Asociației (din 1980), iar din 1990, a Uniunii Teatrale din România și a
MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
-
sfatul apostolului: „Cercetați-vă pe voi înșivă dacă sunteți în credință” (II Corinteni 13, 5). Criza parohiei și tentația pietistătc "Criza parohiei și tentația pietistă" Vom porni de la o simplă observație. Cu ceva vreme în urmă, un număr din foaia clujeană Filocalia ne-a lansat următoarea dilemă, semnată de o tânără studentă, de religie creștin-ortodoxă: „Eu în ASCOR sau ASCOR-ul în mine?”. Citind acest titlu, cei sincer interesați de viața credinței, dar care n-au uitat trecutul recent al României
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
procedeu de Înregistrare lirică, poemul capătă o extensiune care sfârșește prin a deveni obositoare. În direcția măiestriei Îl pândește o anumită primejdie pe poetul Chivărei Roșii. (Ă). Problema evitării abstractului, a generalului sărăcit de semnificații vii, este actuală pentru poetul clujean Victor Felea. Poemul A noastră imensă dimineață publicat de el În Lupta Ardealului nr. 1221, are același caracter de inventar istoric pe care l-am semnalat și În poezia lui Mihai Beniuc. (Ă). Unor asemenea străduințe multiple se datorește realizarea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
destul de mult În 1951, poetul bucurându-se de atenția criticilor, cum numai cu Mihai Beniuc, Eugen Jebeleanu și Dan Deșliu s-a Întâmplat (v. nota 6); dar dacă aceștia din urmă continuau să Întrunească unanimitate În elogii, În privința harnicului poet clujean, prezent Încă din 1949 În presa din capitală, apoi aproape număr de număr În Almanahul literar din Cluj, lucrurile n-au stat deloc așa. Începutul contestării acestuia, care va continua și În anii următori, a fost determinată de apariția, spre
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și care, din păcate, a fost apoi reprodus În serie și de alții. (Ă). Un poem al lui Baconsky Îl recunoști cu ușurință, chiar dacă e nesemnat; el poartă pecetea originalității sale. În ce constă timbrul specific al talentului tânărului poet clujean? (Ă). Dotat cu o sensibilitate fermecătoare, tânărul poet este deosebit de receptiv În fața noului ce se ivește În viață. Așa se explică bogăția și varietatea, actualitatea temelor sale: (Lenin la Șușenscoe), Revoluția din Octombrie (Scriind În Octombrie), lupta pentru pace (Despre
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
morală autorul o apreciază astfel (Ă). Și teza aceasta stalinistă nu a formulat-o abstract, ci În puternice imagini artistice. Tabloul bradului uriaș din munții Rodnei este Într-adevăr impresionant. (Ă). Se petrece aici un fenomen din care tânărul poet clujean și, În genere, poeții noștri, ar putea trage Învățăminte folositoare pentru lupta Împotriva formalismului. Căci, În fond, ne găsim În fața unui caz tipic de formalism. Imaginea, luată izolat este frumoasă, impresionantă. Dar, În loc de a servi conținutului de idei, Îl deservește
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
față de alții. (Ă)” * În Almanahul literar 12, Cluj: „Discutând recentul volum de Poezii al lui A. E. Baconsky, Eugen Campus se Întreba printre altele, În Viața românească (anul, IV, nr. 2): «În ce constă timbrul specific al talentatului tânărului poet clujean? Răspunsul este, desigur, greu de dat. Credem că el ar putea fi formulat de la următoarele trei caracteristici fundamentale: Baconsky este un poet care gândește, care are capacitatea de a generaliza original prin imagini artistice; este un poet de o uluitoare
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Drumul acesta ascendent a fost barat adesea de răbufnirile variate pe care le avea la Baconsky resturile formaliste ce mai stăruiau În viziunile sale poetice. (Ă). Formalismul este prezent, sub specia aceasta, mai ales În poeziile mai vechi ale poetului clujean. Sesizând pericolul pe care-l constituia pentru creațiile sale această influență (a decadentismului - n.n.). Baconsky a Început să lupte Împotriva lui (Ă) Vom arăta Însă că poetul n-a scăpat de asemenea devieri, nici În cele mai bune poeme ale
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Baconsky nu vom Întâlni, de pildă, nici eternii „zori ai socialismului”, nici versificarea unor teze ideologice. Dar vom Întâlni altceva, care constituie, fără Îndoială, una din trăsăturile specifice ale poeziei baconskyene: prezența eroului liric aproape În fiecare poem al poetului clujean. (Ă). Această insinuare a propriului eu a fost remarcată de toți cei care i-au criticat volumul Poezii. S-a observat, pe bună dreptate, că Baconsky are un puternic cult al individualității, pe care o afișează de câte ori crede el de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
succes al lui Baconsky. Folosind creator experiența literaturii sovietice (În special poemele lui Gribaciov), Însușindu-și și ceea ce e mai important din tezaurul poeziei noastre populare epice, (arhitectura basmului popular, tropii caracteristici acestuia, repetiții, refrene realizate În spirit popular), poetul clujean a dat prin La frasinii de la răscruce cea mai reușită expresie a orientării sale realiste. Poemă inegală totuși (asupra unora dintre aspectele negative am stăruit În altă parte a cronicii), La frasinii de la răscruce aduce Însă conflicte care ilustrează În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
argatul său Nemeș Niculae, sunt (cu excepția câtorva pasaje), În general bine zugrăvite. (Ă). A. E. Baconsky, În general, n-a fructificat destul nici experiența Înaintașilor, nici frumusețile poeziei noastre populare și nici realizările literaturii sovietice. Atunci când tendința proletcultistă a poetului clujean a fost Înfrântă, când a lucrat mai cu migală asupra manuscrisului, el ne-a dat poeme de reale valori artistice, cum este de pildă La frasinii de la răscruce. (Ă). (Ă). Utilizând creator tezaurul nostru popular, Baconsky va elimina din poezia
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
arată că discuțiile publice În jurul problemelor creației - purtate la un Înalt nivel principial - au rezultate pozitive, ca ele pot și trebuie să constituie de acum Înainte un sector important În munca filialei. (Ă). Referatul asupra volumului de debut al poetului clujean a fost ținut de tov. Aurel Martin. Discuțiile ce au urmat au fost susținute de Nagy Istvan, Ion Brad, Szasz Janos, George Munteanu, Iosif Pervain, Balla Erno și alții. (Ă). Când a scris poemele intitulate După două mii de ani și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
revistei (nr. 6) În care sunt publicate unele poezii nesatisfăcătoare ale tov. Mihu Dragomir, arată că redacția Vieții românești persistă În atitudinea ei necritică, liberalistă, față de operele confuze sau greșite din punct de vedere ideologic. (Ă)”. Despre perseverența unor poeți clujeni „În scormonirea și etalarea măruntelor și nesemnificativelor impresii personale” scrie și George MUNTEANU 16: „Discuțiile referitoare la problemele poeziei purtate la Începutul anului În cadrul Uniunii Scriitorilor și continuate Într-un număr de filiale ale ei, au contribuit cu mult la
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
rup pe om din legătura lui indestrictibilă cu societatea). (Ă)». Faptul că În Almanahul literar au apărut poeme greșite din punct de vedere ideologic și nerealizate din punct de vedere artistic, ca cele analizate mai sus, arată că nici poeții clujeni și nici colectivul redacțional al revistei nu au tras cuvenitele concluzii practice din discuțiile de la ultima plenară În problemele poeziei a Uniunii Scriitorilor și de la cele duse În cadrul filialei noastre. (Ă). Că poeții noștri mai manifestă Încă neîncrederea față de critică
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
prin imagini artistice; este un poet de «o uluitoare simplitate», un poet de «impresionantă vigoare», care ar deosebi, chipurile, pe Baconsky de alți poeți Înzestrați ai noștri. Superlative (simplitate), impresionantă (vigoare) nu-i ajută - după părerea noastră - cu nimic poetului clujean să se dezvolte, ei pot cel mult să-i Încurajeze tendința de a scrie versuri ca cele din poemul Scriind În Octombrie («De-acuma mă cunoaște multă lume», etc). Asemenea epitete revin des În cronica lui Campus: sensibilitatea «fremătătoare», poezie
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lui Campus: sensibilitatea «fremătătoare», poezie «profundă», imagini «emoționante», etc. Criticul vorbește chiar de o epidemie baconskyană ce ar fi izbucnit la Cluj, datorită influenței lui Baconsky. Punând astfel problema, Campus alunecă spre o explicație idealistă a individualismului unora dintre poeții clujeni, În ciuda faptului că pomenește În chip vag de existența unui teren propice unei astfel de devieri. De fapt este vorba de rămășițe a ideologiei dușmanului de clasă și În creația lui Baconsky și În cea a altor poeți de la Cluj
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
despre poezie de către revista Almanahul literar se refereau mai ales la creații ale scriitorilor din București și abia În articolul publicat În numărul de față (al lui D.Micu) sunt examinate În mod critic un număr de lucrări ale poeților clujeni. (Ă). Cu atât mai rar e fenomenul luării unei poziții autocritice față de propriile greșeli În muncă. Doar tov. N.Moraru a revenit În mod autocritic asupra unor afirmații eronate În studiul său Realismul În literatură. Există În schimb fenomenul contrar
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În critică’”, prin câteva comentarii semnate de Mihail Novicov și Ovid S.Crohmălniceanu: „În observațiile pe care le făcea asupra primelor numere din revista noastră, Viața românească remarca, pe bună dreptate, că o mare parte din răspunderea pentru scăderile poeziei clujene o poartă critica Almanahului literar. Criticii noștrii s-au dezinteresat, Într-adevăr, de munca poeților și prozatorilor. Nu vom găsi, până la numărul 8, nici o apreciere critică, nici o Îndrumare dată tinerilor scriitori. Vom găsi În schimb, În numărul 4, o notă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
s-au dezinteresat, Într-adevăr, de munca poeților și prozatorilor. Nu vom găsi, până la numărul 8, nici o apreciere critică, nici o Îndrumare dată tinerilor scriitori. Vom găsi În schimb, În numărul 4, o notă care anunță, nu fără emfază, proiectele scriitorilor clujeni. Fără să fi urmărit În ce măsură s-au realizat aceste proiecte, fără să fi contribuit la realizarea lor, revista vine, În nr. 1 -2 (1951) cu o nouă notă, care anunță, tot așa de sigur, un șir de noi opere ale
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
frază-tip din manualele de limba română din trecut - că bucata cutare e scrisă Într-o „aleasă limbă românească”, deci cu a nu spune nimic. (Ă). Un critic, punându-și Întrebarea: «În ce constă timbrul specific al talentatului tânăr poet clujean?» (e vorba de Baconsky), a dat un răspuns de pomină: «Baconsky e un poet care gândește», versul său e de o «uluitoare simplitate» și de o «impresionantă vigoare». Aurel Martin califică, fără a sesiza miezul falsității lor, aceste aprecieri, drept
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pulbere”, În Flacăra nr. 21/177 din 24 mai 1951 și nr. 22/178 din 31 mai ’51, Dan Costa (Între cronică și roman, În Almanahul literar, nr. l-2, 195l, pp. 196-209) și alții”. În numărul următor al revistei clujene, Laurențiu Tudor 36 Îl critică și el pe Laurențiu Tudor și pe alții (George Munteanu, Dumitru C.Micu, Aurel Martin, Cornel Regman, Victor Frâncu, etc.) așa cum, de o bună bucată de vreme, J.Popper Îl critică pe J.Popper și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cinci ani, Vasile Pârvan a reușit să imprime Școlii din Romă o puternică dezvoltare. Programul său a călăuzit pe toți urmașii lui de la conducerea așezământului, până la 1940: G. Mateescu (decedat foarte repede), Em. Panaitescu, Scarlat Lambrino și, în timpul războiului, filologul clujean Sever Pop care, ajutat de arheologul Dinu Adameșteanu, a asigurat o conducere interimară. A. di R. a pregătit valoroși specialiști în arheologie, arhitectura, istorie romanica și ecleziastica, istoria artelor, cultura și civilizație europeană, filologie romanica, italienistica și, deopotrivă, în romanistica
ACCADEMIA DI ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285150_a_286479]