1,605 matches
-
Iancule! - Noroc puștilor. Ce-i cu voi ? (Conu Iancu era cam la 75 de ani iar între noi nici unul nu ajunsese la treizeci). - Uite, ne plimbăm și noi, răspundea Vasile, ca reprezentant mai vârstnic și pe deasupra și romancier. Dar matale, coane Iancule, când după conițe, când după fetițe, zi că nu-i așa?! - Ia mai tăceți măi băieți că mă faceți chiar să vă cred, făcând viclean pe rușinatul. - Nu-i adevărat, coane Iancule, nu-i adevărat? Dar aseară cine stătea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
mai vârstnic și pe deasupra și romancier. Dar matale, coane Iancule, când după conițe, când după fetițe, zi că nu-i așa?! - Ia mai tăceți măi băieți că mă faceți chiar să vă cred, făcând viclean pe rușinatul. - Nu-i adevărat, coane Iancule, nu-i adevărat? Dar aseară cine stătea colo, în parcul de pe malul Ialpugului cu fetița aia-n alb și cine o strângea în brațe iar ea îl săruta de mama focului, noi sau matale? - Duceți-vă, măi copii, nu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Hai ici, la "Monte Carlo" să bem și să gustăm ceva, măi ciracilor! În restaurant chelnerul, cum ne-a văzut însoțiți de conu Iancu, a și pus cap la cap două mese și a luat poziția de drepți: - La ordin, coane Iancule! - Măi băiatule, mâncare și băutură pe săturate. Ce doriți, măi băieți? Fleici, cârnați, momițe, antricoate, ficăței, mititeiă Luați de toate după pofta inimii, dar mai întâi eu vreau una mare de Pitești să miroase tare a prună. și ne
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
era dincolo, la Câșlița. Biata mamă ne-a dat de pomană o pernă, un preș și ce-a mai putut ea da; nana Ileana Balan, care m-a botezat, sora tatei, ne-a dat perină, un preș și câteva farfurii. Coana Chița, soția doctorului Jalbă, bunătatea întruchipată, ne-a dat două paturi cu saltele de paie, o perină și o cloșcă cu pui. Cu banii luați de la Banca Populară din Nicorești am luat cerșafuri și cămeși și ce s-a mai
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
apropiat cu teamă ca ar putea fi mort și cu uimire am recunoscut pe fiorosul, temutul tovarăș Negru, care zăcea aproape fără cunoștință cu fața căzută în propria vomă. „Sărmanul, s-a lăcomit la vinul acela special descântat de 98 coana Rucsanda”. Cum de-a ajuns acolo avea să rămână un mister, pe care nu am avut curiozitatea să-l aflu niciodată. Nu peste mult timp a venit Aro-ul de la Consiliul Unic și instructorul s-a oprit și l-a
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
aici, am văzut lume adunată și am intrat și eu crezând că este vreo ședință pe care nu voiam să o ratez. Fac eu cafeaua, tovarășa primăriță. Să știți că nici eu nu am legătură cu ei, a spus, pisicindu-se, coana preoteasă. Le-am servit cafeaua promisă și i am condus până la ușă. Inginerul de la ferma viticolă, după ce a ajuns la poartă, s-a întors și, băgând capul pe ușă, mi-a spus râzând: Habar nu ai ce greșeală ai făcut
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
îl frământa pe părinte și m-am grăbit să-l invit la mine în birou. Fusesem de multe ori la casa parohială, unde cei din primărie erau bine primiți întotdeauna și îi cunoșteam familia, apreciind în același timp și ospitalitatea coanei preotese, care era profesoară de matematică și directoarea școlii. Erau atât de diferiți acești oameni! Părintele Domnescu era subțire și delicat, avea o figură frumoasă, angelică și un glas melodios. Vorbea calm și avea un timbru catifelat. Își cântărea cu
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
gumari. În casă, peste covoarele persane, erau puse mereu foi de plastic pentru ca nenumărații musafirii veniți în vizită să nu fie nevoiți să se descalțe. Ocupată cu treburile școlii, ale parohiei, dar și cu aflarea tuturor știrilor de prin comună, coanei preotese Frosica nu prea îi mai ajungea timpul și pentru curățenie. Nu o deranja câtuși de puțin faptul că era mizerie și deranj peste tot. Prezența ei volubilă umplea într-un fel plăcut tot spațiul unde se afla. Părintele nu
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
tovarășa primăriță Țâru Teodora! În birou era frig. Secretarul, care era întotdeauna de o curățenie exemplară, acum mirosea puternic a transpirație și a picioare obosite. Am coborât împreună scările până în stradă unde aștepta mașina cu motorul pornit. În timp ce mașinile dispăreau, coana preoteasă Frosica, cu un zâmbet cât centrul comunei, mă îmbrățișa cu nețărmurită dragoste prefăcută. Să ne trăiți, tovarășa primar, să fiți sănătoasă și să ne conduceți mulți ani. Ce mult mă bucur că ați ieșit! A simțit nevoia să mai
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
serviciu", "secret ", "strict secret"..., mă întreb ce rațiune putea să impună calificarea banalelor convorbiri telefonice "casnice, domestice" în categoria documentelor "strict secrete"? Dar despre aceste probleme, nedumeriri, intrigi și "texte" care ar fi făcut deliciul lui Nenea Iancu, Farfuridi, Brânzovenescu, Coanei Joițica, Nae Girimea, Cațavencu... "aveți puțintică răbdare"! După acel sensibil "colind" din ajunul Crăciunului din 1974, am rămas, cum era și firesc, în atenția "organelor". Motivele erau multiple: lucram la Ministerul Afacerilor Externe, primeam și redactam corespondența secretă cu "organele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
că mai sunt două zile până la încheierea vizitei, dar respectivul mi-a spus că pentru el vizita s-a terminat și că fotografia Reginei surprinsă în "négligé" va face deliciul cititorilor presei olandeze. Am surâs la gândul unei fotografii a "Coanei Leana" la "micul echipament" pe prima pagină a "Scânteii"! Ce bine că nu s-a descoperit mașina de citit gândurile oamenilor! Apropo de mănăstiri, erau un obiectiv foarte solicitat, iar aprecierile erau întotdeauna exprimate la superlativ! Îmi amintesc de o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
la "patria mumă", bunica ei paternă fiind originară din Treviso! Eu am început să mă pregătesc temeinic, am vizitat toți "factorii de răspundere", vorbeam cu soția italiană și ne distrăm de pronunția noastră "dacică" și de cuvintele contorsionate à la "Coana Chirița". Cum am fost toată viața un om echilibrat, mi-am păstrat capul pe umeri și nu m-am lăsat dus de "vârtejul Roma". Știam că în meseria noastră totul este posibil, așa că... Într-o perioadă deținusem o rubrică de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
-l numim pe Drul Ion Cantacuzino , priceput și energic, dar, din nefericire pentru el, era băiatul Dnei Maria Filotti : când s-a aflat de intenția noastră toată lumea teatrelor a început să se agite, rugându-ne să nu o facem pe „Coana Mița” stăpâna Naționalului. Așa se explică de ce ne-am oprit la soluția numirii lui Haig Acterian, dar alegerea aceasta s-a dovedit apoi foarte potrivită, Teatrul Național montând câteva spectacole de mare valoare artistică. Pentru Opera Română eram toți de
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
mereu amânată de intrigile lui Ică, dornic să devină... cancelar. Îmi aduc aminte chiar că în ziua inaugurării bazarului [231] de Crăciun al Ajutorului Legionar, la Dalles, apăruse în „Cuvântul” o informație în legătură cu numirea lui Greceanu. Ică, nelipsit (ca și Coana Mița) de la orice manifestare legionară, a venit și el la Dalles, și în discuția ce a urmat în această privință, ne-a spus: „Informația e dată probabil de Sima, dar nu s-a hotărât încă nimic”. Știa omul ce spune
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
pe toți marii actori ai vremurilor bune. Dacă un Radu Beligan, un Constantin Ramadan, un Aurel Ghițescu plecaseră la București iar Ștefan Braborescu la Cluj, pleiada actorilor care au rămas pe loc continua să fie foarte însemnată: inegalabilul interpret al coanei Chirița, Miluță Gheorghiu, apoi creatorul rolurilor dramatice și de compoziție care era George Popovici, maiestuoasa Ani Braesky, Margareta Baciu, artistă a poporului, comicul Ștefan Dăncinescu, inegalat în Revizorul lui Gogol, Constantin Sava, Ion Lascăr, Nicolae Șubă, Remus Ionașcu, fratele marelui
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
disidență în ochii familiei, fiindcă se ocupa de minora problemă a fotbalului. În viziunea nostalgicilor, pe vremuri, nici nu era atît de rău: îți dădea Statul casă cu chirie și bilete la băi. Dacă n-ar fi fost scorpia de coana Leana și pîinea pe cartelă, mai că n-aveai de ce să te plîngi. în mijlocul acestui univers al absurdului confecționat de Dinel Staicu, la Podari au aterizat mai multe statui care n-au ce căuta acolo. Prima, a lui Mihai Viteazul
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
caragialismul". Teatrul lui Caragiale e plin de ecouri memorabile ce au asupra spectatorului, care le anticipează, efectul delirant al melodiei în opera italiană. Tot ce se poate tăia din Caragiale se știe dinainte pe dinafară: " Știți! Cum să nu știți, coane Fănică, să trăiți! tocma dumneavoastră să nu știți!" * "Ai puțintică răbdare..." * "Brînzovenescu, mi-e frică de trădare..." Din două una, dați-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
scriitor propriu-zis, Duiliu Zamfirescu e onorabil, deși împins să pună în postură dezagreabilă personagiile care-i sunt antipatice. Astfel în Viața la țară Comăneștenii sunt prea boieri, prea deținători ai tuturor însușirilor umane, față de o clasă nouă simbolizată în bețiva coană Profiră. Țăranii, care sunt îmbrățișați cu ochi bun, vorbesc însă totdeauna autentic. Latura cea mai originală a romanelor este intenția de a nota intimitatea dintre sufletele fine, clipele de extaz erotic. Apare pentru întîia oară pagina analitică, oricât de exterioară
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a nevestei, deșeartă din "besactea" "sineturi" asupra cărora face zilnic aceleași observații. Iordache Iovu are un dulap mare de nuc din care scoate de două ori pe an, primăvara și toamna, "redingotele verzii, jiletcile spălăcite" și le întinde pe frânghii. Coana Anica are, când curăță un obiect, trei metehne: "Întîi îl pufuiește pentru colb cu scuturătoarea făcută din pene moi de clapon; pe urmă îl șterge, pentru lustru, cu o petică curată, și, al treilea, suflă asupra lui pe mai multe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
stângace a culturii apusene, pe poetul împotriva căruia a luptat atât dl Maiorescu! Dar Zița, cu limba ei împestrițată de franțuzisme, care vorbește cu dispreț despre "mitocanul de Țîrcădău", bărbatul ei! Nu vedeți în ea pe Gahița Rozmarinovici ori pe Coana Chirița a lui Alecsandri, pe femeia care a apucat să se "civilizeze" mai înainte de bărbați?! Vorbind de teatrul lui Alecsandri, am arătat cum femeile au fost mai primitoare de cultură străină decât bărbații. Și spuneam de pe atunci că "civilizația" pătrunzând
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a născut prima dată în sînul populației pelasge. Și Herodot în Istorii confirmă această zicere astfel: ,,Cel ce este inițiat în misterele cabirilor, pe care le celebrează samothracienii, primindu-le și dînșii de la pe-lasgi, acela pricepe ceea ce zic”. Așa e coane Herodote, și eu am priceput ce ai zis numai că pe plaiurile noastre mioritice priceperea este un lucru rar! Tot la vremurile foarte îndepărtate se referă și scriitorul roman Servius care în lucrarea Aeneidas spune că zeii aduși de Enea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Rușine pentru orașul nostru să tremure în fața unui om!... Rușine pentru guvernul vitreg, care dă unul din cele mai frumoase județe ale României pradă în ghearele unui vampir!..." (indignat.) Eu vampir, 'ai?... Caraghioz! Pristanda: (asemenea) Curat caraghioz!... Pardon, să iertați, coane Fănică, că întreb: bampir... ce-i aia, bampir? Tipătescu: Unul... unul care suge sângele poporului... Eu sug sângele poporului!... Pristanda: Dumneata sugi sângele poporului!... Aoleu! Tipătescu: Mișel! Pristanda: Curat mișel! Tipătescu: Murdar! Pristanda: Curat murdar! Tipătescu: Ei! Nu S-alege
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Să-mi rază mie mustățile! Pristanda: Și mie! Tipătescu: Dar în sfârșit, las-o asta! Lasă-l să urle ca un câine! Pristanda: Curat ca un câine! Tipătescu: Începuseși să-mi spui istoria de aseară. (șade.) Pristanda: Cum vă spuneam coane Fănică (se apropie), aseară, ațipisem nițel după masă, precum e misia noastră, că acuma dumneavoastră știți că bietul polițai n-are și el ceas de mâncare, de băutură, de culcare, de sculare, ca tot creștinul... Tipătescu: Firește... Pristanda: Și la
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
se apropie), aseară, ațipisem nițel după masă, precum e misia noastră, că acuma dumneavoastră știți că bietul polițai n-are și el ceas de mâncare, de băutură, de culcare, de sculare, ca tot creștinul... Tipătescu: Firește... Pristanda: Și la mine, coane Fănică, să trăiți! Greu de tot... Ce să zici? Famelie mare, renumerație mică, după buget, coane Fănică. Încă d-aia nevastă-mea zice: "Mai roagă-te și tu de domnul prefectul să-ți mai mărească leafa, că te prăpădești de
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
bietul polițai n-are și el ceas de mâncare, de băutură, de culcare, de sculare, ca tot creștinul... Tipătescu: Firește... Pristanda: Și la mine, coane Fănică, să trăiți! Greu de tot... Ce să zici? Famelie mare, renumerație mică, după buget, coane Fănică. Încă d-aia nevastă-mea zice: "Mai roagă-te și tu de domnul prefectul să-ți mai mărească leafa, că te prăpădești de tot!..." Nouă copii, coane Fănică, să trăiți! nu mai puțin... Statul n-are idee de ce face
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]