6,641 matches
-
esactitate. Lipsa de orce mijloace care să escite iluziunea afară de ton face ca acest fel de mulțămire sufletească să nu fie accesibilă decât spiritelor culte; căci aicea spiritul poetului, liber și separat de orce material și fără pârghia iluziunei sensibile, coincide cu auditorii lui. Cine aduce cu sine într-un mod or într-altul un interes de-o natură materială adăogat artei acela aicea nu va găsi satisfacere deplină, și la oameni ca aceștia entuziasmul pentru felul acesta de mulțămire sau
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numai puterea formărei, facultatea de a demite și în realitatea sensibilă pe acel caracter intuit înăuntru ca om de sine stătător. Energia cu care se-ncorporează icoana din fantazie ne arată cantitatea de putere creatoare. Daca ideea și aparința reală coincid pe deplin, dacă se întrupează tot ce, prin concepțiune, a trecut în intuițiunea actorului, atuncea problema actorului într-atîta e deplin rezolvată. O greșală nu poate esista atuncea decât din partea concepțiunii. Această lipsă însă se poate anula prin transformarea ideei în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
căci în natura omenească totuși se află instinctul neînlăturat de-a recunoaște ce-i rațional și substanțial. Daca o direcție în genere merită acest nume, întru cât are neîntrerupt în privire totalitatea și orânduiește cele speciale, atunci direcția unei scene coincide numai atunci cu noțiunea ei daca neîntrerupt tinde la totalitatea (ensemble) reprezentării artistice și dacă în această tendință manifestă un egal respect față cu calificațiunea și talentul diferiților membri ai instituției cât și cu ființa artei și cu publicul căruia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
noțiunilor intelectuale pure s-ar schimba însă cu totul, dacă am voi să le tractăm ca pe niște producte empirice. {EminescuOpXIV 403} TRANZlȚIE la DEDUCEREA TRANSCENDENTALĂ A CATEGORIILOR Numai două cazuri sânt cu putință în care o reprezentație sintetică să coincidă cu obiectele ei, să se poată referi laolaltă în mod necesar și să [se] întîlnească oarecum. Sau obiectul să facă cu putință reprezentația sau aceasta obiectul. În cazul dentăi referința e numai empirică, și reprezentația nu-i niciodată apriori posibilă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe aceasta abia cu putință în privirea formei ei. Și din acest rezon, unicul posibil, au fost făcută deducerea noastră a categoriilor. CARTEA A DOUA A ANALITICEI TRANSCENDENTALE ANALITICA PRINCIPIELOR (AXIOMELOR FUNDAMENTALE) Logica generală-i clădită pe un plan care coincide pe deplin cu împărțirea facultăților de mai sus ale cunoștinței. Aceste facultăți sînt: inteligența, putere de judecată și rațiune. Doctrina logicei tratează prin urmare, în analitica ei, despre noțiuni, județe și concluzii tocmai conform cu funcțiunile și ordinea acelor puteri ale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
un al treilea, care, în distingere de cele două, poate să fie motiv al înclinațiunii, și adică frumosul. Ideile și legile frumosului sânt deosebite de acelea ale moralității, însă în judecata recunoscătoare sau reprobatoare a unei fapte ele pot să coincidă: sufletul frumos urmează legilor frumuseței; și acuma ni* este [mai] de priceput decât mai înainte de ce ea poartă acest nume și de ce Schiller însuși poate vorbi despre frumusețea faptelor lui, pe când altfel ele n-ar fi nici morale, nici imorale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
1) (208, p. 65). Nu se știe cine erau „zeii munților”. Poate zei uranieni sau zei care locuiau, ca și Zalmoxis, pe Kogaionon - „muntele [care] a fost socotit sfânt” de către geți (Strabon, Geografia, VII, 3, 5). Două elemente par să coincidă cu informațiile pe care le deținem privind misterele întemeiate de Zalmoxis : a) practica sacrificiilor și b) practica banchetelor rituale. a) în privința periodicității sacrificiilor („aproape în fiecare zi”), este vorba fie de relatarea unor gesturi sacrificiale minore (libații, ofrande alimentare), fie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
având ca protagonist „eroul-copil” (Moise, Abraham, Sargon, Romulus și Remus, Perseu, Oedip, Paris, Cyrus, Amirani, Kullervo etc.) sau „zeul-copil” (Zeus, Horus, parțial Isus etc.). De regulă, cele două motive mitice nu sunt paralele. Câteodată, se intersectează. Unele submotive par să coincidă (izolarea/ abandonarea prun cului, alăptarea lui de către un animal sau de către o doică străină etc.), dar aspectele esențiale sunt complet diferite. Rareori se întâmplă ca ele să se suprapună, ca în cazul de excepție al unei legende talmudice : pruncul Abraham
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cum se înfățișa imaginației cuprinse de panică a partidului. Căci nu mai e nici o îndoială că o neânțelegere serioasă între acești doi oameni ar însemna dizolvarea partidului roșu, precum încetarea din viață a unuia dintre ei sau a amândurora ar coincide cu înlăturarea definitivă din viața publică a tuturor elementelor din care partidul demagogic se compune. De la 1866 până azi se manifestă existența unei generații nouă, care-a învățat incomparabil mai mult decât cea veche și pentru care existența acelei adunături
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
om era practic imposibil de conceput fără intervenția unui genetician. Echilibrul mental ciudat în care se găseau arborii cu animalele și cu oamenii părea însă unul natural, stabilit cu multă vreme în urmă. De când Alaana transmisese despre inscripția stranie, care coincidea cu cea de pe navă, pe care o descoperiseră quinții în palatul din Klemplant, gravată pe placa de oțel unde crescuse cristalul letinian din sala tronului, N'Gai Loon era convins că Assan Tres era implicat cumva în fauna bizară și
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Bella. Quinții se priviră fără vorbe. Discutaseră îndelung ce semnificație putea avea faptul că simbolurile la care recurgea Alaana pentru a le atrage atenția că se află în contact psi cu ei reprezentau cele mai intime motive de groază, care coincideau de cele mai multe ori cu momentele cele mai dificile din viața lor. Allin Perse fusese gata să se înece sub o barjă de minereu pe Laesia, în timp ce Heyyn Tars orbitase de trei ori în jurul planetei Z până a fi recuperat de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
proprie, părând mereu că e pe cale să se scurgă de pe trupul scheletic al bătrânului. N'Gai Loon asistase la toată această discuție gîndindu-se la ceea ce avea el de făcut și la măsura în care planurile lui Kasser și ale Abatelui coincideau cu ale sale. Noaptea care trecuse și orele dimineții îl prinseseră meditând la felul în care ordinul s-ar fi putut schimba o dată cu descoperirile de pe Kyrall. Se strecură afară din încăperea relativ mare în care tribul Omenori îi adăpostise, sau
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
oameni să meargă la Preotul lor. Cred că mi-am făcut un aliat și mă duc să vorbesc cu el. În felul ăsta, tu, quinții și soldații veți putea acționa mai ușor. Fiindcă, într-o privință, bătrâne Kasser, părerile noastre coincid total: nu putem lăsa lucrurile la îndemîna unui om despre care nu știm mare lucru. - Nu se poate, se răsti Arrus smulgîndu-se din mâna lui N'Gai Loon. Ce i-ați făcut? - Se pare că i-am dat o boală
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Mai tîrziu, Erwin Leibfried a numit perspectiva factorul cel mai important din diferențierea textelor narative 128. Pe de altă parte, în operele lui Pouillon, Todorov și Genette 129, ceea ce eu numesc perspectivă este subordonat altor componente, mai precis celor care coincid în mare parte cu noțiunile mele de mod și persoană. Aici este probabil necesară o lămurire fundamentală. Din punctul de vedere al naratologiei, o tipologie sau taxonomie a formelor narațiunii poate fi concepută pe baza unei trăsături distinctive, precum și a
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
că majoritatea tipologiilor recente din naratologie sînt concepute fie în formă monadică (Hamburger), fie, mai frecvent, în formă diadică (Brooks și Warren, Anderegg, Doležel, Genette)131. Dorrit Cohn a propus eliminarea elementului constitutiv "perspectivă" din tipologia mea, sugerînd că acesta coincide în cea mai mare parte cu elementul constitutiv "mod"132. Nu pot fi de acord cu această sugestie din mai multe motive, unul dintre ele fiind faptul că această eliminare ar putea anula și un avantaj foarte important pe care
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
celui al comentariului auctorial, care are pretenția că e general valabil 252. În opera lui Lawrence acest "prezent gnomic"253 din cadrul stilului indirect liber apare aproape întotdeauna acolo unde viziunile politice, morale sau filosofice ale naratorului auctorial sau ale autorului coincid cu acelea ale personajului din roman. Într-unul dintre romanele recente ale lui Max Frisch, Montauk (1975), alternarea referinței la persoana întîi cu referința la persoana a treia pare să fie folosită de la început pînă la sfîrșit într-o formă
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
de demarcație între cei doi într-o narațiune dominată de perspectiva externă. Aschenbach din romanul lui Thomas Mann Moarte la Veneția este "cunoscătorul" pentru cea mai mare parte a reprezentării lumii interioare și exterioare. Totuși, punctul său de vedere nu coincide întotdeauna cu acela al "povestitorului", al naratorului auctorial. Mai precis, aceste două viziuni sînt din ce în ce mai divergente pe parcursul narațiunii, punînd cîteva probleme dificile pentru cel interesat de interpretare. Aici trebuie inclus conceptul de "focus", pentru că acesta poate probabil să ofere un
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
este orientată predominant către întîmplările din lumea exterioară, și anume către ceea ce percepe Bloom în plimbarea sa prin Dublin 263. Accentuarea acestui concept de "focus" diferă cumva de conceptul mai amplu de "focalizare" al lui Genette. Focalizarea lui Genette 264 coincide în esență cu conceptul de "perspectivă" pe care l-am dezvoltat anterior. Dintre cele trei tipuri de focalizare pe care le distinge Genette, "focalizarea internă" (exemplul lui Genette: romanele Ambasadorii și Ce știa Maisie ale lui Henry James) corespunde perspectivei
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
are același statut ontologic cu naratorul auctorial. În același timp nu se poate ignora ironia ce apare în discrepanța dintre opiniile naratorului discret, a cărui prezență poate fi presupusă în alte părți ale povestirii și opiniile personajului- narator reflectorizat, care coincid cu cele ale familiei Sheridan. În acest mod provocator, autorul probabil că evocă o respingere și mai puternică a opiniilor decît în cazul în care acestea ar fi fost prezentate doar de personaje individuale precum Mrs. Sheridan. Reflectorizarea personajului-narator este
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
simultaneitate cu subiectul în discuție și într-una de anterioritate cu receptorii ei". Dacă se poate lua în considerare iluzia nemedierii și a participării in actu a cititorului în propria imaginație, atunci cel de-al patrulea model al lui Harweg coincide în mare măsură cu situația narativă personală. În ambele există o relație de simultaneitate între subiectul în discuție, narator (=personaj-reflector) și cititor, și toți trei sînt situați în același loc potrivit imaginației 421. Destul de curios, Harweg nu folosește acest model
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Warren, "analiză interioară a întîmplărilor" "observație exterioară a întîmplărilor", se apropie destul de mult de opoziția mea "perspectivă internă perspectivă externă", în timp ce a doua distincție a acestora, "naratorul care este personaj în poveste" și "naratorul care nu este personaj în poveste", coincide în mare măsură cu opoziția "persoană" din teoria mea. Totuși, opoziția "mod" lipsește din schema lor. Vezi C. Brooks și R.P. Warren, Understanding Fiction, 660. 262 Vezi subcapitolul 1.1. 263 Vezi Joyce, Ulysses, Harmondsworth, 1969, 42 ș.u. și
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
născut din încrucișarea cuvîntului lui Iahve, cauza eficientă a creării lumii încă de la începuturile Genezei, cu logosul lui Heraclit, al lui Filon din Alexandria și al neoplatonicienilor. În el se reunesc suflul dumnezeiesc și principiul logic al lucrurilor. A acționa coincide cu a gîndi pentru Divinitate: este singura Ființă care nu vorbește în gol. Verb se traduce în latină prin sermo și ratio deopotrivă (Tertulian, Adversus Praxean, 5), iar în greacă prin logos, cuvînt sau principiu primordial. De asemenea prin pneuma
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
credință cvasi-mistică în virtuțile regeneratoare ale alfabetului. Sociologic vorbind, lui îi datorează existența. Istoricul englez Lawrence Stone a observat că cele trei mari revoluții moderne Anglia (secolul al XVII-lea), Franța (secolul al XVIII-lea), Rusia (secolul al XIX-lea) coincid în aceste trei țări cu momentul în care alfabetizarea includea jumătate din populația masculină (observație fără îndoială valabilă pentru Algeria, Iran, Indochina etc.). Ca și confrații săi, iacobinismul a transformat genealogia sa mediatică în ordin moral și cult civic. Republica
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
bătăliile, ne împiedică să reacționăm, ne rod trupurile". Mediologul respectă totul, chiar și pe nătărăi. El știe din experiență că un cuvînt bîzîit din pledoaria unui procuror se poate transforma în glonte. Deci, prudență. O primă observație: datele cronologice nu coincid în cazul meu cu schema promotorului sau a instigatorului. Polemicile mele apăruseră în Havana la sfîrșitul lunii ianuarie 1967; gherila era deja instalată în Bolivia; conducătorul ei nu avea cunoștință de ele. Fără îndoială, fuseseră tipărite 200 000 de exemplare
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ponderea determinantă a bugetelor de publicitate și volumul investițiilor necesare așează orientarea unui cotidian în afara capriciilor bursei și a talentelor tehnice ale unei mîini de intelectuali fără noroc. Separarea producătorului de tipărituri de instrumentele materiale ale producției, în sfera jurnalistică, coincide cu separația hazlie dintre teorie și practică, în sfera politică. Chiar dacă nu este vremea utopiei, ici și colo se mai redactează "proiecte de societăți", care fac subiectul unor colocvii, cărți, broșuri pe care nu le citește nimeni, și există încă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]