1,541 matches
-
aici Madonna a interpretat cântecul într-un colaj cu „Dress You Up” și „Material Girl”, folosind și câteva elemente din „I Can't Help Myself (Sugar Pie Honey Bunch)”, interpretată în original de formația The Four Tops. De-a lungul colajului, Madonna a fost îmbrăcată într-o rochie roz ciudată, purtând o pălărie asortată și ochelari negri mari. În timpul interpretării piesei „Like a Virgin”, cântăreața a dansat printre muzicienii de pe scenă și cântăreții de back-up, începând să se dezbrace de haine
Like a Virgin (cântec) () [Corola-website/Science/311579_a_312908]
-
din rândul populației afro-americane. Câteva posturi de radio specializate în muzica „neagră” precum WKTU din New York au adăugat cântecul în lista celor difuzate. Discul single a fost lansat în octombrie 1982. Pentru coperta discului single, Sire Records au folosit un colaj hip-hop din centrul New York-ului în locul unei poze cu Madonna, fiind încă un mod prin care încercau să convingă audiența că artista este negresă. Deși inițial „Ain't No Big Deal” trebuia să fie fața B a discului single, la
Everybody () [Corola-website/Science/311777_a_313106]
-
Malevici părăsește gruparea "Valetul de Caro"; în martie, participă cu toții la celebra expoziție intitulată ""Oslinîi Chvost"" ("Coada de măgar"), unde Malevici își prezintă lucrările sale "cubofuturiste". Influențat de Fernand Léger, își reduce personajele la forme obloconice și cilindrice sau execută colaje cubiste după modelul oferit de lucrările lui Pablo Picasso și Georges Braque. Malevici elimină perspectiva, așterne suprafețe colorate una peste alta, adună pe pânză materiale diferite, cel mai adesea lipind decupaje de hârtie. În ""Compoziție cu Mona Lisa"" face legătura
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
se transferă ca actor la Teatrul „Satiricus” din Chișinău. Printre rolurile interpretate în teatru de Curagău menționăm următoarele: Precupețul din "Ce e viața omului?" de Arcadii Arkanov, Polibiu din "Hercule" de Friedrich Durrenmatt, Despot, Boierul Vulpe, Sfetnicul Veveriță în "Moțoc" (colaj după operele lui Grigore Ureche, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Costache Negruzzi și Vasile Alecsandri), Slabul din "Beethoven cânta din pistol" de Mircea M.Ionesco, Sălbaticul I din "Care-s sălbaticii?" de Iulian Filip, Jean-Baptiste Poguelin de Molière, Argan, Tartuffe din "Moliere
Mihai Curagău () [Corola-website/Science/312895_a_314224]
-
și atelier propriu în Brașov. În anul 1951 a devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. Între anii 1953 - 1969 a lucrat ca profesor la Șacoala populară de artă din Brașov. Picturile sale au fost în special acuarele și colaje cu hârtie și materiale textile. Tatăl său, scriitorul Adolf Meschendörfer, a fost un colecționar pasionat de timbre. De la el a deprins dragostea pentru mărci poștale. A început să lucreze timbre în anul 1955. Prima serie gravată de el a fost
Harald Meschendörfer () [Corola-website/Science/309577_a_310906]
-
înregistrărilor (bugetul nu a permis folosirea unei aparaturi performante) și apoi în interes creativ. De altfel, filmul în întregime este însoțit de o muzică atmosferică la o intensitate sonoră foarte redusă, urmărind evoluția emoțională a personajelor; Toncu a creat un colaj între muzica de cadru (înregistrată cu sau fără intenție la filmări) și o serie de efecte specifice muzicii electronice sau muzicii concrete. Totuși, se evidențiază câteva momente distincte de muzică, fie compuse de Toncu (scena furtului troleibuzului, „varianta” închipuită de
Marilena de la P7 () [Corola-website/Science/309006_a_310335]
-
1934, Academia de Arte Frumoase din București. Este fondator, împreună cu Aurel Mărculescu, al Grupului grafic 1939-1947. Între anii 1949-1956 a fost profesor și director al Institutului de Arte Plastice din Iași. Opera să artistică cuprinde lucrări de grafică, pictură, desen, colaj,instalație și fotografie. Operele sale au fost prezentate în expoziții personale la București între anii 1935-1945 la Saloanele Oficiale (pictură și grafică) și 1945-1977, Baia Mare 1962, Timișoara 1963, Leningrad 1963, Bacău 1964, Cluj-Napoca, Râmnicu Sărat, Galați, Ploiești, Brăila 1965-1967, în
Vasile Dobrian () [Corola-website/Science/310647_a_311976]
-
a fost realizat pentru a promova telenovela "", fiind inclusă pe coloana sonoră a acesteia. Piesa nu a beneficiat de un videoclip oficial, spre deosebire de celelalte discuri single lansate anterior de Knowles de pe "B'Day", însă posturile de televiziune au difuzat un colaj de imagini din serial. Înregistrarea, compusă de Rudy Pérez, cuprinde atât elemente specifice muzicii pop, cât și ale celei flamenco. Ulterior, compoziția a fost inclusă și pe EP-ul în limba spaniolă al lui Beyoncé, "Irreemplazable". Înregistrarea s-a bucurat
Amor Gitano () [Corola-website/Science/308975_a_310304]
-
diferit”). Muzica specifică lui Monty Python este marșul „"Liberty Bell"”, compus de John Philip Sousa. Nu a fost prima opțiune a Pitonilor dar această înregistrare din arhivele BBC era în domeniul public, și deci gratis. Folosirea animațiilor suprarealiste, de tip colaj și stop motion ale lui Gilliam a fost încă un element intertextual inovator al stilului Piton. Multe dintre imaginile folosite de Gilliam erau preluate din opere de artă faimoase, precum și din ilustrații și gravuri victoriene. Piciorul uriaș care zdrobește titlul
Monty Python () [Corola-website/Science/309765_a_311094]
-
Regatul Unit, în ultimul teritoriu comercializându-se în peste un milion de exemplare. Un ultim single a fost lansat în scop promoțional, acesta fiind „Made for Lovin' You”. Sprijinit de o campanie de promovare și un videoclip realizat dintr-un colaj de interpretări live, cântecul a intrat în listele muzicale ale unor țări precum Franța, Olanda sau Regatul Unit. Pentru succesul obținut în această perioadă Anastacia a primit o nominalizare la gala premiilor MTV Europe Music Awards 2000, la categoria „Cel
Anastacia () [Corola-website/Science/309856_a_311185]
-
înregistrat din nou, în componența N. Covaci - double-six, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - solist vocal, O. Lipan - baterie, M. Neumann - vioară, voce, C. Petrescu - percuție, probabil și Herb Quick - percuție, un fragment din piesă intrând într-un colaj împreună cu alte trei piese pe discul „Aniversare 35” (1997). Compusă în anii '60 de Nicolae Covaci - Florin Bordeianu. Textul aparține lui Victor Cârcu. A fost înregistrată în 1968 în formula N. Covaci - chitară solo, voce, F. Bordeianu - solist vocal, K.
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
o a 4-a înregistrare, din 1990, în formula N. Covaci - chitară solo, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - solist vocal, O. Lipan - baterie, M. Neumann - vioară, voce, C. Petrescu - percuție, un segment din ea aparând într-un colaj împreună cu alte trei piese pe discul „Aniversare 35” (1997). Compusă în 1973-74 de Nicolae Covaci, pe versuri de Victor Cârcu. A apărut pe albumul „Mugur de fluier” (1974; reeditat în 1999); formula era N. Covaci - double-six, chitară solo, voce, J.
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
corul „Song” și „Grupul de popi”. O altă versiune a fost înregistrată în 1990 în formula N. Covaci - solist vocal, chitară solo, J. Kappl - chitară bas, O. Lipan - baterie, M. Neumann - vioară, voce, un fragment din piesă aparând într-un colaj împreună cu alte trei piese pe discul „Aniversare 35” (1997). Piesă instrumentală, prelucrare folclorică a lui Nicolae Covaci din anii 80 (?), apărută pe discul „Aniversare 35” (1997), într-un colaj împreună cu piesele „De-a lungul...” și „Ciocârlia”. A fost înregistrată în
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
M. Neumann - vioară, voce, un fragment din piesă aparând într-un colaj împreună cu alte trei piese pe discul „Aniversare 35” (1997). Piesă instrumentală, prelucrare folclorică a lui Nicolae Covaci din anii 80 (?), apărută pe discul „Aniversare 35” (1997), într-un colaj împreună cu piesele „De-a lungul...” și „Ciocârlia”. A fost înregistrată în 1990 în formula N. Covaci - chitară solo, J. Kappl - chitară bas, M. Neumann - vioară, O. Lipan - baterie. Melodie compusă în 1974-75 de Nicolae Covaci pe versuri de Șerban Foarță
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
înregistrare datează din 1990 și a fost facută de N. Covaci - solist vocal, double-six, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - voce, O. Lipan - baterie, M. Neumann - vioară, voce, C. Petrescu - percuție; un fragment din piesă a apărut într-un colaj, împreună cu alte trei, pe discul „Aniversare 35” (1997). Compusă în 1974 de Nicolae Covaci, pe versurile poeților Șerban Foarță și Andrei Ujică; apărută pe albumul „Cantafabule” (1975; reeditat în 1996); înregistrată de N. Covaci - double-six, voce, chitară solo, J. Kappl
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Brand - chitară acustică. Anterior, în 1990, a fost reînregistrată de N. Covaci - solist vocal, chitară solo, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - voce, O. Lipan - baterie, M. Neumann - vioară, voce, H. Quick - percuție. Această înregistrare a apărut într-un colaj, împreună cu piesa „Would you follow me...?”, pe discul „Aniversare 35” (1997). Piesă compusă la începutul anilor 70 de Nicolae Covaci. Textul aparține lui Victor Cârcu. A apărut prima oară pe discul EP din 1973, înregistrată în formula N. Covaci - chitară
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
versiune datează din 1990, în formula N. Covaci - solist vocal, chitară solo, J. Kappl - chitară bas, voce, O. Lipan - baterie, M. Baniciu - voce, M. Neumann - vioară, voce, și a apărut sub numele „Would you follow me some day...?” intr-un colaj împreună cu piesa „Tamara”, pe discul „Aniversare 35” (1997). Piesă compusă în 1975 de Nicolae Covaci, Günther Reininger și Josef Kappl. Textul aparține lui Șerban Foarță. A apărut pe albumul „Cantafabule” (1975; reeditat în 1996), înregistrată de către N. Covaci - chitară solo
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Roman Cotoșman. Acesta tocmai abandonase pictura figurativă dedicându-se experimentelor cu forme abstracte. În urma șederii sale la Paris, în 1963, el se întorcea acasă cu dorința de a-și schimba mijloacele de expresie inițiind seria monotipurilor monocrome și realizând primele colaje constructiviste (Interferențe spațiale). După exemplul unor grupuri de avangardă și in special “Groupe de Recherche d’Art Visuel” (Paris, 1960), el dorea să apară și la Timișoara o astfel de echipă. Ca urmare a luat naștere Grupul 111, primul grup
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
introdusese elemente geometrice în pictură. Către 1967 arta lui devenise radical constructivă, artistul renunțând la culoare în favoarea integrării artei într-un spațiu arhitectonic. Din această perioadă timpurie se păstrează în colecția muzeului o serie de lucrări, în special monotipurile și colajele constructiviste ale lui Cotoșman, dar și lucrările lui Flondor și Bertalan care au fost expuse la Nürnberg în 1969. În 1970 la Liceul de artă din Timișoara au sosit mai mulți tineri profesori. În jurul lui Constantin Flondor și a lui
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
concordante dintre părerile părinților și cele ale copiilor (beneficii, avantaje); - Ameliorarea celor discordante. Activitatea nr. 3 „Lumea profesiilor“ Obiective - identificarea aspectelor ce vizează succesul în profesie; - evidențierea dificultăților ce pot fi întâlnite în viitoarea carieră. Concepte-cheie - succes; - eșec; - obstacol; - oportunități; - colaj. Materiale necesare coli flip-chart, ziare, reviste, calendare cât mai variate, foarfece, lipici, markere, hârtie glasată colorată. Durata: 40ʹ Scenariul activității Se împart elevii în 4 grupe (Atenție! Să se completeze variantele de grupare a elevilor!) și se propun două teme
??COALA P?RIN?ILOR? by Ani R?ducu,Ana Maria Murgu, Siminica ?ova [Corola-other/Science/84373_a_85698]
-
completeze variantele de grupare a elevilor!) și se propun două teme de discuție „Succesul în carieră“ și „Dificultăți în carieră“. Fiecare temă va fi aleasă de două grupe. Se distribuie materialele necesare și se cere elevilor să realizeze în grup colaje care să sugereze tema aleasă. La sfârșitul activității fiecare grup prezintă grupului mare semnificația colajului, ceilalți putând formula întrebări și sugestii. Variantă pentru elevi Analiza activității - Se remarcă originalitatea lucrărilor, colaborarea în cadrul grupului. - Care este semnificația succesului în carieră. - Care
??COALA P?RIN?ILOR? by Ani R?ducu,Ana Maria Murgu, Siminica ?ova [Corola-other/Science/84373_a_85698]
-
carieră“ și „Dificultăți în carieră“. Fiecare temă va fi aleasă de două grupe. Se distribuie materialele necesare și se cere elevilor să realizeze în grup colaje care să sugereze tema aleasă. La sfârșitul activității fiecare grup prezintă grupului mare semnificația colajului, ceilalți putând formula întrebări și sugestii. Variantă pentru elevi Analiza activității - Se remarcă originalitatea lucrărilor, colaborarea în cadrul grupului. - Care este semnificația succesului în carieră. - Care sunt factorii care pot influența succesul sau eșecul în carieră. - Dificultățile în carieră - obstacole sau
??COALA P?RIN?ILOR? by Ani R?ducu,Ana Maria Murgu, Siminica ?ova [Corola-other/Science/84373_a_85698]
-
a revoluționat artele plastice din R. Moldova, dar și din spațiul ex-sovetic"", rămânând în același timp pe terenul fertil al tradiției românești. Considerat un colorist pasionat, căutător de armonii inedite, pictura lui Mihail Grecu prezintă interes și prin inovații tehnologice (colajul, coloranți fluorescenți, efecte „metalice"). Tablourile sale „"Ospitalitate”"", „Recruții”, „Zi de toamnă”, „Cina în câmp”, „Moara veche”" și „"Fetele din Ceadâr-Lunga”" au intrat în colecția de aur a picturii moldovenești. Este autorul a unui număr mare de tablouri aflate în importante
Mihail Grecu () [Corola-website/Science/299987_a_301316]
-
rar patetism, pictorul se lasă captivat de armoniile între culori, logica fiecarui tablou izvorând din raporturile dintre tonurile calde și reci, dintre formele tulburătoare prin jocurile de umbră și lumină. Creația pictorului Mihail Grecu se distinge prin inovații tehnologice, gen colaj, coloranți florescenti sau pe baza de acril, diferitele tipuri de pitum, pigmenți de „bronz” și „aluminiu”. Experiențele tehnice cu coloranți moderni i-au permis să descopere posibilitățile materialului, finalitatea relației formă-materie. Format în spațiul cultural românesc, la Academia de Arte
Mihail Grecu () [Corola-website/Science/299987_a_301316]
-
1950-1960 și poate fi identificată cu însușirea profesională a limbajului plastic profesionist în domeniul desenului compoziției și cromaticii coloristice, ce-a de-a doua − reflectă experimentele coloritului decorativ (1960-1975), ultima reprezintă un interes sporit al maestrului pentru materiale noi și colaj, concomitent, se adresează tradițiilor artei populare prin prisma simbolicii mesajului. Printre cele mai cunoscute opere din prima perioadă figurează "„Femeie cu broboadă galbenă”" (1956), "„Portretul lui Gh. Dimitriu”", "„Natură statică cu pești”" și "„Țăran cu pălărie”" (1957). După 1960 pictura
Mihail Grecu () [Corola-website/Science/299987_a_301316]