KorAP: Find »[drukola/base=colectivitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...57 58 59 ...398 >

9,942 matches

Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608

brațe lungi. Întrucât ei vânau mai mult, erau apreciați în mai mare măsură, aveau neveste mai multe, și deci urmași mai numeroși; așa încât genele purtătoare ale acestor caracteristici corporale au avut o proporție tot mai sporită în fondul genetic al colectivității. Comparând o serie de studii privind funcțiile adaptive ale culorii pielii, M. Harris (1975) conchide: „Poate că explicația pentru distribuția anormală (necorelată cu variabile ecologice, n.n.) a culorii pielii e de găsit mai degrabă în efectele selecției culturale decât în

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
târziu, tânărul în cauză, încorporându-și - prin elemente mai simple încă de mic - imaginea „eului ideal”, propusă și sancționată pozitiv de grup, va utiliza toate mijloacele, inclusiv super-compensația, pentru a o realiza efectiv. Faptul că în general în ochii membrilor colectivității tipul de personalitate legat de un anume status (social, etnic, de apartenență sexuală etc.) se confirmă poate fi explicat în parte și prin fenomenul de falsă percepție: o persoană oarecare trebuind să aibă un portret specific, receptarea și interpretarea atitudinilor

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
altor categorii de tineri (preadolescenți, liceeni și muncitori). Am considerat că asemenea abordări pot servi ca repere metodologice și în investigația concretă a fenomenului pe care l-am numit negentropie axiologică, adică măsura în care datul axiologic al indivizilor și colectivităților rezistă presiunilor entropice ale mediului înconjurător, ale evenimentelor istorice, ale întâlnirii dintre culturi, argumentând importanța distincției dintre situații-limită și situații obișnuite în înțelegerea respectivului fenomen (vezi, pe larg, Iluț, 1985; Radu și Iluț, 1994). De asemenea, examinând comparativ diferite teorii

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
așa fel încât să devină vectori motivaționali cu mare valoare autonomă, acționând și atunci când nu sunt prezente determinații directe (recompense și pedepse) exterioare? D. Campbell (1975), în replică față de sociobiologie, susține că explicația este dată de evoluția și selecția socială. Colectivitățile umane, prin selecția producțiilor proprii sau prin împrumutul uneia de la alta (difuziune culturală), rețin în evoluția lor acele elemente socioculturale care au valoare mare de adaptivitate și reproducție. Comportamentele prosociale, aducând, în general, beneficii grupurilor sociale, sunt, prin urmare, promovate

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
înalte de societate. S-au sedimentat și norme în acest sens, trei apărând mai semnificative: 1) Norma responsabilității sociale pretinde ca oamenii să-i ajute pe cei ce depind de ei: părinții pe copii, profesorii pe elevi, superiorii pe subordonați. Colectivitățile umane au dezvoltat și instanțe - formale și informale - care veghează la buna funcționare a acestei norme, dintre care legile juridice și instituțiile corespunzătoare sunt cele mai eficiente. Dar și religia și codul moral al oricărei culturi includ printre prescripțiile fundamentale

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
costului ridicat au optat mai mult pentru informații factuale (Shaw et al., 1994). La întrebarea „De unde vin empatia și conținutul ei altruist?”, răspunsul se găsește în considerabilă măsură în sociobiologie, în mecanismele de selecție naturală a ființelor ce trăiesc în colectivitate, în supraviețuirea prin solidaritate de grup (vezi în acest sens prima secțiune a prezentului capitol), dar și în teoria socializării. Ca și în cazul altor tipuri de conduite însă, deși oamenii se nasc cu un potențial empatic, el nu este

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
astfel în prestigiu social, de unde o serie de beneficii materiale și spirituale. În tot cazul, dincolo de conotațiile politice, înmulțirea spectaculoasă în lume a conduitelor sinucigașe de tip kamikaze pot fi descrise și explicate prin mecanismul de condiționări și recompense din partea colectivităților respective (avantaje materiale și onoruri aduse familiilor rămase), prin socializarea de foarte mici a copiilor în spiritul detestării „lor” (ceilalți ca dușmani, out-group) și a sacrificiului suprem pentru „noi” (in-group). Vom înțelege astfel și de ce, ca un fapt aproape inedit

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
acțiuni dure), acompaniată de multiple condiționări familiale și sociale, transcende datul genetic. Desigur, socializarea și condiționările sociale - ele însele în strânse raporturi dialectice - nu exclud forța motivațională a principiilor morale și a empatiei în angajarea psihosocială de lungă durată, interesul colectivității din care indivizii fac parte. Dimpotrivă, ele sunt prezente de cele mai multe ori în conlucrare și sprijinite de primele. Actele concrete de ajutorare sunt însă rezultanta intervenției și a altor factori, ce nu țin de dispoziția motivațională ca atare. C.D. Batson

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
arată însă că angajarea în conflicte de masă aduce, în general, mult mai multe pierderi decât câștiguri pentru toate părțile implicate direct. Cooperarea și înțelegerea prin compromisuri constructive sunt preferabile, atât din unghiul de vedere al individului, cât și al colectivității. Societatea civilă face, și probabil că ar trebui să o facă în și mai mare forță, presiuni asupra organelor politice și administrative pentru astfel de soluții. Aceasta întrucât pierderile despre care am vorbit afectează în primul rând masele. Procesul de

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
găsindu-se rar în stare pură în viața concretă. Mai mult, se poate considera că, în fond, orice agresivitate este instrumentală deoarece, într-un fel sau altul (descărcare emoțională, stimă de sine, control social, justiție socială etc.) servește individul sau colectivitatea. În analiza teoretică și didactică, precum și în politicile sociale și în câmpul aplicațional în general, având conștiința relativității clasificărilor, este important însă a ține seama de tipurile menționate (Geen și Donnerstein, 1998), tipuri la care se mai pot adăuga și

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
băuturilor alcoolice, dependența de drogurile propriu-zise și, prin urmare, nevoia de a le procura cu orice preț îi împing pe consumatorii lor la conduite antisociale permanente și grave, de la atacuri spontane asupra unor persoane inocente până la crime organizate ce afectează colectivități mari de oameni și societatea în ansamblul ei. După cum este ușor de întrevăzut, și în România postdecembristă consumul de stupefiante a devenit un fenomen destul de răspândit, mai ales în rândul tinerilor. Se verifică și în cazul acesta constatarea că, din

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
sunt prezentate ca reprobabile și autorii lor pedepsiți, cele mai multe apar ca mijloace de satisfacere a unor interese, ca aducătoare de câștiguri. Mai mult, asociate cu personajele pozitive, cu eroi și eroine, astfel de comportamente sunt gratificate material și psihosocial de colectivitate, fiind considerate, în final, demne de urmat. În cazul multor cititori, spectatori sau telespectatori, un atare conținut slăbește constrângerile și reținerile față de agresiune dobândite prin socializare și educație. Expunerea la violență prin mass-media înseamnă, cu deosebire prin cinematograf și televizor

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
o ilustrare vizibilă a acesteia, a toleranței lumii moderne față de agresivitate. 4.2. Pedeapsa și amenințarea cu pedeapsatc "4.2. Pedeapsa și amenințarea cu pedeapsa" Toate culturile și societățile au instituit forme de pedeapsă pentru acțiunile agresive ce aduc prejudicii colectivității în întregime sau membrilor ei. Există un raport de directă proporționalitate între gravitatea conduitelor antisociale și intensitatea pedepsei, mergându-se de la simple admonestări și interdicții din viața socială curentă până la privarea de libertate pe toată viața sau chiar la suprimarea

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
și comportamente grupaletc "Procese și comportamente grupale" Grupurile umane reprezintă o realitate inevitabilă pentru individ și societate. În afara grupurilor, individul nu poate trăi decât temporar și nu poate ajunge ființă umană propriu-zisă. Procesul de socializare se desfășoară în grupuri și colectivități umane (familie, grădiniță, școală etc.), iar entitățile biologice lipsite de acest proces nu numai că nu devin ființe sociale complexe, dar nu au nici caracteristicile fundamentale ale omului: vorbire, gândire abstractă, mers biped. Experiențele nefericite ale copiilor crescuți în sălbăticie

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
Hirschman, 1972; Touraine, 1973; Coleman, 1990; Chazel, 1993). Sunt evocate de regulă (Basso, 1983; Mann, 1996) trei principale caracteristici ale grupurilor de presiune: a) existența unui cadru organizatoric care transformă consensul latent de interese al unui grup sau al unei colectivități în unul manifest și activ, constituind astfel suportul permanent al revendicărilor; b) obiectivele urmărite de grupurile de presiune nu se referă doar la cele de ordin material, ci ele își asumă și scopuri moral-ideologice, iar absența unei delimitări clare între

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
la situație și partener, constituind, în fond, o artă, de unde și expresia cu mare acoperire cotidiană „arta conversației”. 3.1.3. Structuri și rețele comunicaționale grupaletc "3.1.3. Structuri și rețele comunicaționale grupale" În viața comunicațională a grupurilor și colectivităților mai restrânse, câteva aspecte sunt mai pregnante. Astfel, ca structuri comunicaționale, există două forme fundamentale (Radu, coord., 1994): structura centralizată, în care un singur membru al grupului primește informații de la toți ceilalți, găsește soluția (ia decizia) și o comunică celorlalți

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
de a fi în centrul structurii comunicaționale. Există sau se naște întotdeauna un lider formal sau informal, care îndeplinește și rolul central în actul comunicațional. Astfel încât structura centralizată sau cele intermediare sunt, totodată, structuri ierarhice, în funcție de statusurile din grup sau colectivitate, și sunt mult mai prezente decât cele omogene. Dominanța comunicării de tip central-ierarhizate se explică prin funcția ei de a asigura stabilitatea și performanța grupului, fiind susținută în același timp, psihologic, pe de o parte, de dorința membrilor de a

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
relativ simplu de însușit; datele obținute se pretează la analize cantitativ-numerice, destul de riguroase și chiar spectaculoase; și, foarte important, conduce la rezultate cu aplicabilitate practică, precum formarea de echipe de muncă mai eficiente, restructurări de competențe și proximități spațiale în cadrul colectivităților etc. Nu întâmplător și cartea profesorului Achim Mihu, Sociometria. Eseu critic, apărută în 1967, a marcat activitatea didactică și de cercetare a multor specialiști români. Discutând despre sociometrie, mai trebuie subliniat că ea nu este, în viziunea lui J. Moreno

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
suntem pe terenul „nisipurilor mișcătoare”. Într-un interval de timp relativ scurt, configurația preferințelor se schimbă uneori radical. Există mult adevăr în această afirmație, contraargumentul tare fiind însă că, pe de o parte, cercetările arată la anumite grupuri, inclusiv în colectivitățile școlare, o considerabilă constanță a rețelelor afinitare și, pe de altă parte, că înseși schimbările merită atenție investigațională. De aici importanța anchetelor sociometrice succesive pe același grup (studii longitudinale). 2) Se ridică grava interogație epistemologică dacă prin destul de laborioasa muncă

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
că, inclusiv în conflictele interetnice, raportul costuri/beneficii e mai profitabil în rândul elitelor decât în cel al maselor populare. Negocierea și înțelegerea prin compromisuri constructive sunt preferabile, atât din unghiul de vedere al indivizilor ca atare, cât și al colectivităților. Din mai multe motive însă, persoanele concrete și cu atât mai pregnant grupurile ca entități nu ajung la soluții optime. Acest lucru s-a argumentat în literatura de specialitate prin modelarea în termeni de teoria jocurilor a unor situații sociale

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
secund a bunului public (the second order public good problem). „Bunul public”, așa cum indică și exemplul inserat în textul de față, nu înseamnă neapărat bunuri financiare, materiale culturale etc., ci, în principiu, orice dimensiune comună a spațiului sociocultural al unei colectivități umane. Un exemplu ilustrativ al acestei probleme este cel oferit de J. Coleman, interpretând fabula lui Esop cu privire la sfatul șoarecilor. Sfatul șoarecilor s-a reunit pentru a discuta cum să înlăture (să controleze) acțiunile pisicii prin care aceasta decima încet

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
despre bunul (răul) colectiv, anume aceea a celui (celor) care „profită” (beneficiază) de pe urma unui bun colectiv, fără a angaja însă costuri sau, oricum, participând cu costuri mult mai mici decât ceilalți - numită problema free-rider - în românește, a „blatistului”. Într-o colectivitate în care e nevoie să-și asume cineva sarcina de a sancționa acțiunile unui actor care au efecte asupra colectivității respective, se naște întrebarea care sunt mecanismele ce vor conduce un membru (sau mai mulți) din colectivitate să acționeze sancțional

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
costuri sau, oricum, participând cu costuri mult mai mici decât ceilalți - numită problema free-rider - în românește, a „blatistului”. Într-o colectivitate în care e nevoie să-și asume cineva sarcina de a sancționa acțiunile unui actor care au efecte asupra colectivității respective, se naște întrebarea care sunt mecanismele ce vor conduce un membru (sau mai mulți) din colectivitate să acționeze sancțional. Dacă sancțiunea va fi pozitivă, se vor găsi repede amatori în a îndeplini sancțiunea. Dacă însă actorul trebuie sancționat negativ

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
blatistului”. Într-o colectivitate în care e nevoie să-și asume cineva sarcina de a sancționa acțiunile unui actor care au efecte asupra colectivității respective, se naște întrebarea care sunt mecanismele ce vor conduce un membru (sau mai mulți) din colectivitate să acționeze sancțional. Dacă sancțiunea va fi pozitivă, se vor găsi repede amatori în a îndeplini sancțiunea. Dacă însă actorul trebuie sancționat negativ (acțiunile sale au efecte negative), ne confruntăm cu problema free-rider-ului, deoarece, fiind produsul unui consens social, deci

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
fi definite ca situațiile în care cumularea rezultatelor unor decizii individuale raționale produce, în timp, răul colectiv. Altfel spus, în dilemele sociale, interesele individuale pe termen scurt vin în flagrantă contradicție cu interesele pe termen mai lung ale grupului sau colectivității din care fac parte indivizii respectivi, afectând deci grav și interesele lor. Spre pildă, într-o situație în care cantitatea de apă ca resursă vitală este drastic delimitată, dacă fiecare bea până se satură, în scurt timp nu va mai

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]