2,881 matches
-
americani din Philadelphia a întemeiat o comunitate numită Mount of Hope (Muntele Speranței )în preajma rîului Ayalon ,la nord-est de Yaffa, pe locul unde astăzi se află liceul "Shevah - Mofet " din Tel Aviv. Din cauza vicisitudinilor , mai ales în urma uciderii unora din coloniști de către cete înarmate ale unor arabi din vecinătate ,așezarea nu a dăinuit. Între membrii ei care s-au întors,cu amintiri destul de traumatice, în America, s-a numărat și bunicul scriitorului american (cu rădăcini germane) John Steinbeck . În anii 1866
Tel Aviv () [Corola-website/Science/300198_a_301527]
-
sale pe continentul american,(1519-1521) Cortés s-a întâlnit cu Montezuma, unul dintre ultimii împărați azteci, care a murit în timpul revoltei aztecilor împotriva spaniolilor în capitala Tenochtitlan. Cortés a cucerit capitala azteca și a construit Ciudad de México deasupra ruinelor. Coloniști au fost aduși din Spania, iar orașul a devenit cel mai important oraș european din Lumea Nouă. După ce a cheltuit sume importante din averea sa personală pentru a finanța expediții, Cortés a acumulat datorii importante față de creditori. În februarie 1544
Hernán Cortés () [Corola-website/Science/300214_a_301543]
-
romanic. De jur împrejur s-a păstrat și curtină (zidul) de piatră care înconjura odinioară biserica. Satul a dat numele cunoscutei culturi neolitice cu a sa faimoasa ceramică pictată - cultura Petrești. Petreștiul este totodată ultima așezare săsească de pe Valea Sebeșului, coloniștii germani evitând locurile muntoase ascunse și reci. Sașii au imprimat localității o arhitectură tipică, cu străzi largi, străjuite de canale de apă, cu case înalte, cu porți mari. Din primele secole ale așezării nu a mai rămas decât cetatea sub
Petrești, Alba () [Corola-website/Science/300263_a_301592]
-
numite Brest. în anul 1771 apare prima atestare, colonizarea are loc între 1771-1772. Satul a fost fondat în cursul celui de-al doilea val de colonizare cu șvabi, ordonat de împărăteasa Maria Terezia. Aici au fost aduse 62 familii de coloniști din Würzburg, Strassburg și Bamberg. Maria Terezia și fiul ei Iosif al II-lea au ferit satul de inundații datorită faptului că este la o altitudine mare plus faptul că este o movilă înaltă. Vârful bisericii Anton de Padova este
Cruceni, Arad () [Corola-website/Science/300289_a_301618]
-
Firiteaz, Sânnicolau Mic (astăzi cartier al Aradului) și Șagu. La fiecare deal vecin cu dealul Cruceniului există o cruce care semnifică intrarea în sat. A doua relatare este o legendă, însă foarte probabil este reală,se spune că la sosirea coloniștilor aici au găsit o cruce de lemn ascunsă în pământ. A treia spune că a fost proiectată o cruce strălucitoare din aur la șanțul de fundație a satului. Biserica este construită în stilul baroc. Construcția a avut loc între anii
Cruceni, Arad () [Corola-website/Science/300289_a_301618]
-
anul 271, sub împăratul Aurelian, retrăgându-și legiunile care nu mai puteau lupta împotriva fluxului barbar. Se pare că abia în secolul al XVIII-lea s-a cristalizat populația cicireană din apropierea pălmașilor români și a grănicerilor care păzeau hotarele posesiunilor coloniștilor din împrejurimi. Corpul de grăniceri a fost organizat în urma victoriei armatei împărătești, conduse de prințul Eugen de Savoya împotriva forțelor turcești în 11 septembrie 1697. Lupta s-a dat la Zenta și în urma victoriei imperialiștilor, statul major din Viena a
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
cunoscută încă dinaintea cuceririi Daciei, amintită de Herodot, Pliniu, Titus Liviu și este una din cele mai vechi localități cu tradiție în exploatarea metalelor prețioase din Europa. A fost înființată de către romani în timpul domniei lui Traian ca oraș minier cu coloniști din Iliria. Era cunoscută sub numele de "Alburnus Maior". Primul document în care s-a specificat acest nume este o tablă din ceară ce datează din 6 februarie 131. În ruinele fostei cetăți, arheologii au descoperit locuințe, morminte, galerii miniere
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
c.B. 1767-Dzod-Diod-varallya-Titulare Dacicum -13,84 1820 - Stremț Viața agrară și economică a Românilor din Ardeal p. 160-164 1839 - Diod varallya, Stremțz Lenk 1850 - Sztremtz Ist.Transilvaniei 1854 - Diod varallya, Nusschloss, Stremț Bul.96 Denumirea actuală Stremț——ar proveni de la „coloniștii” sârbi stabiliți aici, care ar fi denumit localitatea în amintirea ținutului natal din Croația (Sereni) sau din cuvântul românesc strâmt—care indică aspectul văii Geoagiului între Valea Mănăstirii și capătul de vest al vetrei defileul. Vatra satului s-a dezvoltat
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
Tisa Nouă (în , în ) este un sat în comuna Fântânele din județul Arad, Banat, România. În Evul Mediu pe acest teritoriu a existat o așezare numită "Abád", "Ibét", "Apad" sau "Asszonylaka". Satul actual a fost întemeiat în anul 1771 de către coloniști germani, în cadrul celei de a doua etape de colonizare cu germani a Banatului (1763-1772), pe vremea regenței comune a împărătesei Maria Tereza și a fiului ei Iosif al II-lea, prin exproprierea unor terenuri extravilane ale satului românesc învecinat Firiteaz
Tisa Nouă, Arad () [Corola-website/Science/300308_a_301637]
-
arhivele din Viena certificate, care dovedesc clar că Segenthau (Sagu) s-a înființat în perioada Theresiana (aici se referă la perioada de guvernare a Reginei Maria Theresa). Carl Samuel Neumann, Edler von Bucholt, a adus în anii 1770/71 primi coloniști germani în Sagu și a lăsat să se construiască primele 77 de case. Cele 75 de familii nemțești, 320 de persoane, au venit din diferite zone ale Germaniei, cum ar fi: Elsass, Lothringen, Baden Württemberg, Bayern, Austria și din alte
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
de persoane, au venit din diferite zone ale Germaniei, cum ar fi: Elsass, Lothringen, Baden Württemberg, Bayern, Austria și din alte părți ale Germaniei de atunci. După moartea Mariei Theresia (1780) a preluat fiul ei, Josef al doilea, conducerea. Pentru coloniștii germani asta a însemnat decizii grele pentru vitorul lor. Marea vânzare a satelor și pământurilor lor, nu le m-ai stă acum nimic în drum. După mai puțin de zece ani de la înființarea ei, comuna Sagu a fost vândută, cu
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
Germania hitlerista și învinovățita de crime de război! Prin această lege au fost expropriați și li s-a luat tot (pământurile,tractoare,animalele,alimentele, etc) etnicilor germani. Și casele au fost luate, iar unele au trebuit să fie eliberate pentru coloniști. Noii coloniști fiind: famili de români din patria veche, foști servitori și țărani. Sistemul de economie privat a început din anul 1946, pas cu pas și fără opreliști, să fie desfintat și înlocuit cu cel colectiv, așa economia socialistă a
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
și învinovățita de crime de război! Prin această lege au fost expropriați și li s-a luat tot (pământurile,tractoare,animalele,alimentele, etc) etnicilor germani. Și casele au fost luate, iar unele au trebuit să fie eliberate pentru coloniști. Noii coloniști fiind: famili de români din patria veche, foști servitori și țărani. Sistemul de economie privat a început din anul 1946, pas cu pas și fără opreliști, să fie desfintat și înlocuit cu cel colectiv, așa economia socialistă a început să
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
Prințului de Mutina. În acea periodă locuitorii erau aproape în exclusivitate sârbi. În anul 1752 satul a fost cumpărat de către trezorierul regal Marczibanyi Lorinc care l-a ridicat la rang de târg și i-a mărit populația prin aducerea de coloniști maghiari. De atunci datează și pecetea localității pe care se pot vedea turnurile a trei biserici și inscripția “Ștampila târgului Turnu - 1752”. În anul următor, familia Marczibanyi a construit în localitate un superb castel împreună cu o nouă biserică romano - catolică
Turnu, Arad () [Corola-website/Science/300309_a_301638]
-
cu apariția unui stat independent și suveran în America de Nord, Statele Unite ale Americii. Revoluția americană a fost unul din evenimentele majore al epocii moderne, care s-a desfășurat sub forma unor serii de revolte și transformări ale modului de gândire al coloniștilor, apoi sub forma unui război, numit Războiul de independență al Statelor Unite ale Americii, care a avut loc între cele Cele 13 colonii britanice din America de Nord și țara lor de origine, Marea Britanie, urmat de organizări economice, structurale, politice, statale și legislative unice și
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
a puterilor în stat (legislativă, executivă și judiciară). Era revoluționară a început în 1763, când pericolul militar exercitat de Franța se terminase și Marea Britanie a introdus o serie de taxe fără reprezentare în Parlament care au fost considerate ilegale de către coloniști . După o serie de proteste, dintre care cele mai proeminente au fost cele din Boston , britanicii au trimis trupe militare de intervenție. Ca rezultat, coloniștii americani au mobilizat trupele lor de miliție până în punctul critic în care luptele au izbucnit
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
introdus o serie de taxe fără reprezentare în Parlament care au fost considerate ilegale de către coloniști . După o serie de proteste, dintre care cele mai proeminente au fost cele din Boston , britanicii au trimis trupe militare de intervenție. Ca rezultat, coloniștii americani au mobilizat trupele lor de miliție până în punctul critic în care luptele au izbucnit (1775). Deși loialiștii reprezentau aproximativ 15 - 20 % din întreaga populație de 2,2 milioane a coloniilor, iar patrioții controlau circa 80 - 90 % din teritoriul celor
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
evita plata taxei. Numai ceaiul era adus în cantități mari. Taxele vamale aveau să aducă bugetului britanic 35 000-40 000 de lire sterline. Legile au intrat în vigoare în noiembrie 1767. Protestele și opoziția încep să capete forme din ce în ce mai organizate. Coloniștii adoptă o formă de rezistență instituind boicotului asupra produselor din Marea Britanie.De asemenea, la nivelul câtorva colonii, adunările coloniale solicită abrogarea acestor legi. În presa americană apar sub pseudonim o serie de articole, unul dintre autori fiind John Dickinson care
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
de Adunările legislative coloniale. Planul a suscitat dezbateri aprinse, iar radicalii l-au respins. Pe 14 octombrie 1774, Congresul a adptat "“Declarația a drepturilor și nevoilor coloniilor”" ce cuprindea teoriile constituționale susținute în pamfletele lui Thomas Jefferson și James Wilson. Coloniștii aveau dreptul la viață, libertate și proprietate, conform legii naturii, Constituției britanice și patentelor coloniale, nefiind și neputând fi reprezentați în Parlament. Era considerat un drept legiferarea prin propriile lor adunări legislative, acceptând voluntar legile parlamentului privind reglementarea comerțului exterior
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
John Wilkes, lordul Shelburne și lordul Camden, ducele de Grafton, ce s-au alăturat opoziției și au condamnat măsurile guvernamentale, cerând să se pună capăt conflictului cu America. Radicalul John Wilkes a demonstrat că o victorie militară nu însemna nimic, coloniștii nu puteau să fie ținuți sub control permanent. Populația Americi se dubla la un interval de două decenii, pe când populația Angliei se reducea. Se prevedea sprijinul acordat Americii de către Spania și Franța și atacarea Angliei. Guvernanții continuau să minimalizeze pericolele
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
ianuarie 1776, a debarcat din nou pentru a-i pedepsi pe rebelii americani și a incendiat Norfolk. La 10 ianuarie 1776, Thomas Paine a publicat pamfletul "Common Sense", ce s-a dovedit a fi unul direct, viguros, simplu și incendiar. Coloniștii apelau la rege împotriva parlamentului, creând și menținând “mitul bunului rege” în timp ce condamnau doar miniștrii în petiții, manifeste și pamflete. Dar Paine a distrus mitul monarchic. A condamnat principiul monarhiei, atacându-l direct pe “regele tâlhar”. Milita pentru separarea coloniilor
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
la "Cetatea Veche", la "Schelzental") fiind datate în epoca fierului (cultura geto-dacică respectiv cultura dacică). Așezarea romană, de localnici mumită "Șarba-Stempen", este datată la secolul I î.e.n.; "Șarba - La Saivane" fiind datată la sfîrșitul secolului al II-lea. Prin stabilirea coloniștilor sași pe teritoriul Slimnicului în a două jumătate a secolului al XII-lea, atestată pentru prima dată în anul 1282, localitatea Slimnic devine una dintre cele mai importante componente al scaunului Sibiu, menită să apere drumul între Mediaș ("Mediasch") și
Slimnic, Sibiu () [Corola-website/Science/301739_a_303068]
-
a fost vizitat la 12 noiembrie 1934 de ministrul culturii naționale, dr. Constantin Angelescu, cu ocazia unei vizite făcute în județul Satu Mare. Presă județeană de atunci relata: "Un alt popas al ministrului a fost colonia Drăgușeni, unde ne-au așteptat coloniștii maramureșeni în pitorescul lor port, arătând cu fala locul de școală și piatră carata proaspăt pentru începerea noului locaș școlar". Construcția școlii noi a început în anul 1935 și s-a terminat în anul 1937, astfel încât în anul școlar 1937-1938
Drăgușeni, Satu Mare () [Corola-website/Science/301762_a_303091]
-
și se termină cândva în sec. IV-V d. Hr. În perioada medievală timpurie, apropierea vadului peste Someș a conferit Medieșului un rol central în zonă. Probabil poziția geografică avantajoasă a determinat administrația maghiară din sec. XIII să așeze aici coloniști aduși din Imperiul German în jurul anului 1271. Regele a acordat însemnate privilegii coloniștilor, documentul respectiv fiind totodată și prima mențiune scrisă a localității. Acest caracter de colonie al așezării a fost unul temporar pentru că la doar un deceniu depărtare, în
Medieșu Aurit, Satu Mare () [Corola-website/Science/301767_a_303096]
-
timpurie, apropierea vadului peste Someș a conferit Medieșului un rol central în zonă. Probabil poziția geografică avantajoasă a determinat administrația maghiară din sec. XIII să așeze aici coloniști aduși din Imperiul German în jurul anului 1271. Regele a acordat însemnate privilegii coloniștilor, documentul respectiv fiind totodată și prima mențiune scrisă a localității. Acest caracter de colonie al așezării a fost unul temporar pentru că la doar un deceniu depărtare, în 1280 localitatea apare ca proprietate a palatinului Moys, care o lasă prin testament
Medieșu Aurit, Satu Mare () [Corola-website/Science/301767_a_303096]