6,739 matches
-
corespunzător cu fata mea. -Tu un bătrân neîndemânatic! Nu-i deloc adevărat tată și nu ai ce clemență să obții pentru că eu nu-s deloc supărată cu tine. De când ai devenit tu așa nesigur pe tine?Dumnezeule! -Nesigur eu? Nu comoară! Sunt doar preocupat pentru că tu îmi pari tristă în seara asta și mă tot întreb ce surpriză ne-ai pregătit. Pare ceva serios, dacă ai refuzat oferta unei cine la un restaurant de lux, preferând cina în intimitate cu bătrânii
PETRECERE NEFASTĂ (10) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1473949428.html [Corola-blog/BlogPost/368516_a_369845]
-
rupt tăcerea, văzând privirea mută și rugătoare a soției sale, care avea ochii plini de lacrimi : - Bine fetițo! Îți voi respecta dorința. Spuse el cu vocea-i puțin răgușită, mângâietoare. Astfel percepea Desire, vocea părintelui său. -Când imtenționezi să pleci comoară! Întrebă Adeline cu voce înecată de lacrimi și suspine. -Curând mamă! Chiar mâine! -Oooh dumnezeule! Dar de ce atâta grabă, Desire? -De fapt mamă, am așteptat cu nerăbdare venirea voastră ca să pot pleca. Înțelege-mă te rog mamă, că am nevoie
PETRECERE NEFASTĂ (10) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1473949428.html [Corola-blog/BlogPost/368516_a_369845]
-
ritualul de a bate cu maiul în pământ pentru ca din acesta să iasă căldura, tradiția de a bate 40 de mantii (câte una pentru fiecare mucenic) cu scopul de a trăi ani mulți și sănătoși și de a descoperi eventuale comori îngropate în pământ. Potrivit tradiției, în ziua de 9 martie, gospodinele prepară mucenici, care pot fi pregătiți ca o prăjitură cu miez de nucă și miere sau un aluat în forma cifrei opt, fiert în apă cu mirodenii și nucă
Sfinții 40 de mucenici. De ce bărbații trebuie să bea 40 de pahare de vin by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102253_a_103545]
-
ritualul de a bate cu maiul în pământ pentru ca din acesta să iasă căldura, tradiția de a bate 40 de mantii (câte una pentru fiecare mucenic) cu scopul de a trăi ani mulți și sănătoși și de a descoperi eventuale comori îngropate în pământ. Obiceiul de a bea de Mucenici 40 sau 44 de pahare cu vin, la începutul anului agrar, este o reminescență a sărbătorilor bahice ale Antichității. Oamenii credeau că vinul băut de Măcinici se transformă, de-a lungul
Sfinții 40 de mucenici. De ce bărbații trebuie să bea 40 de pahare de vin by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102253_a_103545]
-
locul unde trenul a fost ascuns acum 70 de ani, într-un uriaș tunel săpat în stâncă, foarte aproape de o cale ferată aflată încă în uz. De asemenea, presa rusă scrie că și Rusia ar putea cere o parte din comoara, dacă se va dovedi că în tren sunt lucruri furate de naziști din URSS, iar organizațiile evereiesti spun și ele că ar putea solicita compensații. Nimeni nu l-a văzut, însă asta nu-i împiedica pe oameni să vină în
Comoara din trenului nazist a creat un efect de tip "Loch Ness" by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105031_a_106323]
-
un blindaj masiv, dovadă că este un tren de pe vremea războiului. Însă, autoritățile poloneze, deși au spus că trenul există, nu au dat mai multe date și au avertizat că locul ar putea fi minat, astfel că eventualii vânători de comori riscă enorm. În plus, autoritățile au adăugat că ar putea să dureze câteva luni până când se va cunoaște conținutul trenului, fiindcă operațiunile sunt complicate, costă mult și implică folosirea de geniști. Zvonurile legate de existență trenului au fost alimentate de
Comoara din trenului nazist a creat un efect de tip "Loch Ness" by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105031_a_106323]
-
fost obligați să muncească în condiții inumane și au fost și scenarii fanteziste care vorbeau despre faptul ca naziștii ar fi vrut sa contruiască bombă nucleară în regiune. Cert este că a crescut numărul celor care revendică o parte din comoara, deși nu se știe ce este în tren. Presa rusă scrie că este posibil că trenul să conțină bucuri furate de naziștii din URSS sau chiar și bijuterii din comoara țărilor. Și organiztiile evereiesti spun că, dacă în tren se
Comoara din trenului nazist a creat un efect de tip "Loch Ness" by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105031_a_106323]
-
că a crescut numărul celor care revendică o parte din comoara, deși nu se știe ce este în tren. Presa rusă scrie că este posibil că trenul să conțină bucuri furate de naziștii din URSS sau chiar și bijuterii din comoara țărilor. Și organiztiile evereiesti spun că, dacă în tren se vor găsi bunuri ce au aparținut evreilor, ele ar trebui returnate familiilor. "Trenul nazist", pe care un polonez și un german l-ar fi descoperit recent la Walbrzych, în sud-vestul
Comoara din trenului nazist a creat un efect de tip "Loch Ness" by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105031_a_106323]
-
alb de Salon. Cât despre Dom Pérignon, se anunță o selecție 1998. Creat în 1989, Boizel - Joyau Blanc 2007, un chardonnay provenit din patru mari soiuri, este a treia marcă a Joyau de France. Când spui Joyau te gânești la Comoară, numele dat cramei care adăpostește prețioase recolte, cum ar fi cea din 1834, anul de naștere al vechii case Epernay. Acest vin alb este realizat numai în anii excepționali, cum a fost cazul recoltei precoce din 2007, care a dat
Sărbătorile de Crăciun între Paris, Capitala Luminilor, satul lui Moș Crăciun din Disneyland, Lyon și Alsacia by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105896_a_107188]
-
că nu vor mai recita poezii pentru adormit copii, în toate limbile pământului (germană, franceză, maghiară), ci vor vorbi pe românește, pe înțelesul urletului de lup de pe steagul dacic de luptă. Un poet român spunea că limba noastră-i o comoară. Bine că nu au vândut-o și pe asta încă. Deșteaptă-te, române, odată! Cât mai dormi? Dar eu, Cristian Popescu Piedone, simplu cetățean, în continuare de profesie om, dau votul meu, pe 11 decembrie, Partidului România Unită. E medicamentul
Poezia lui Piedone. Cu cine va vota fostul edil by Tudor Curtifan () [Corola-website/Journalistic/102679_a_103971]
-
2007), Radu Gabrea (Prea mic pentru un război atât de mare, 1970, Dincolo de Nisipuri, 1973, Rosenemil, 1993), Manole Marcus (Actorul și sălbaticii, 1975), Mircea Daneliuc (Cursa, 1975, Ediție Specială, 1980), Alexa Visarion (Înghițitorul de săbii, 1981), Nicolae Mărgineanu (Flăcări pe comori, 1987, Un om în Loden, 1979,), Nicolae Breban (Printre colinele verzi, 1971), Dinu Tănase (La capătul liniei, 1982), Mircea Drăgan (Columna, 1968, Brațele Afroditei, 1978), Mircea Moldovan ( Totul se plătește, 1986, Andrei Blaier (Momentul adevărului, 1989). Autor al unor volume
Mircea Albulescu a murit by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101233_a_102525]
-
Cărți scrise: Between Globalisation and Integration - The Europeanisation of România (2016) From Corruption to Modernity - The Evolution of România’s Entrepreneurship (2016) Antreprenoriat în Managementul Public (2015) Afaceri de familie: cum să iți transformi familia dintr-o povară într-o comoara (2011) Antreprenoriatul: Elemente Fundamentale Globale: Lecții de la Statele Unite ale Americii, Japonia și Țările din Asia de Est (2004) Antreprenoriatul: Practici Aplicative în România și alte Țari în Tranziție (2004) Carte preferată: How to make friends and influence people, de Dale
Speaker by http://www.businessdays.ro/Evenimente/Timisoara-2016/Speaker/Sebastian-Vaduva-2 [Corola-blog/BlogPost/339176_a_340505]
-
frumos curg trăirile poetei când e vorba de căsuța copilăriei: „Căsuța mea,/ pictată-ntr-o singură culoare/ ce naște-un curcubeu sublim în univers/ păstrează vie, încă, mirabila-i candoare/ locul în care doruri se unduiesc în vers.// [ ... ] Căsuța mea,/ comoară de vis și nestemate/ ea, dulce sărutare la pragul nemuririi/ un leagăn fermecat, parfum de bunătate/ ființa mi-o îmbracă în straiele iubirii.” („Căsuța mea”) Chiar dacă, plecată să-și desăvârșească studiile, copila cu sufletul-floare se-ntoarce mereu „la pragul de
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1394923940.html [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
buna-ntre copii/ Când, în fiece seară, plângea și se ruga/ Și lângă pat cu noi, smerită-ngenunchea. [ ... ] Sfânta Fecioară, Pruncul și buna-ntre copii/ Rămâne-vor de-a pururi scumpe icoane vii/ Căci rătăcind prin lume le port - dulce comoară,/ Doar ele mi-au sădit credință-n inimioară.” Născută „Într-o casă cu credință”, autoarea ni se destăinuie atât de frumos: „Călătoresc cu dorul ... ”, purtând mereu în suflet “nerostita” ei “căsuță” și șoptindu-i adesea cu sfială: „Așteaptă-mă, căsuța
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1394923940.html [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
poarta bunicilor”. Din casa bunicii Diana a plecat bogată de fiecare dată - „Mă simt atât de bogată,/ cum nu mă gândeam vreodată că se poate/ pornind acum, sfielnic, pe-un drum spre nemurire/ unde trăirile divine sunt dincolo de toate...// Din comorile agonisite/ - flori de suflet împletite în roiuri de stele -,/ un murmur de copilă se-așează lin, cuminte,/ pe pragul drag, curat, al casei părintești din Călățele” („Bogăție”), luând cu sine toate dorurile născute acolo, la poalele Apusenilor: „Mi-e dor
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1394923940.html [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
speranță vie”, „liman la pragul nemuririi” („Mamă, îmi ești...”). Multe poeme îi sunt „MAMEI DĂRUITE”, scriind limpede pe „Pagina inimii” versuri închinate ei, MAMEI, astfel ca strigătul ei să se audă peste mări și țări atunci când rostește cu tot sufletul: „Comoara noastră-i mama!” Ea este „Ca o piatră prețioasă” pentru copila cu aripi de flutur care-n zboru-i copilăresc peste meandrele vieții afirmă cu convingere: „Povața ta de aur - ca piatra prețioasă -/ Îmi luminează drumul urmat odinioară/ Cu vorbele pornite
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1394923940.html [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
copila cu aripi de flutur care-n zboru-i copilăresc peste meandrele vieții afirmă cu convingere: „Povața ta de aur - ca piatra prețioasă -/ Îmi luminează drumul urmat odinioară/ Cu vorbele pornite din inima duioasă/ Eu din cuvântul tău făcut-am o comoară.// Din sfatul tău și versul azi prinde rădăcină/ E curcubeu și punte-ntre ceață și senin/ Din slove îmi cresc aripi/ zburând către lumină/ Povața-n flori de suflet pecete-i pe destin.” Poeta cântă dragostea față de mama iubită în
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1394923940.html [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
ca un tablou de Boticelli. Oamenii locului se întrec, între ei înșiși, în a clădi prezentul dar și în a prețui tradițiile și obiceiurile moștenite de la înaintași. Prin păstrarea și respectarea tradițiilor strămoșești păstrăm și conservăm înțelepciunea înaintașilor ce reprezintă comoara comunității. Viața mi-a arătat că înțelepciunea înaintașilor venea din legătura puternică pe care o aveau cu străbunii lor, dar mai ales cu natura, învățau de la animale, de la nori, de la ploaie , de la flori... Respectul profund și deschiderea lor către natura
TRADIŢII ŞI OBICEIURI LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1424428366.html [Corola-blog/BlogPost/375740_a_377069]
-
Lupu că intelectual căruia îi pasă și iată-mă așternând pe hârtie câteva gânduri. Am citit aceste poeme și ușor surprins, si cu interes, iar nu o dată, ca atunci când am ajuns la „Clipă”, la „Voi trăi”, la „Tainic joc”, la „Comoara tristă”, la „Drum închis”, la „Tainele mării nu se știu de pe mal!”, la „Scară cu flori”, la „Toamnă”, la „Iubita mama”, cu o emoție tulbure. Chiar dacă nu se mai scrie poezie că în secolul din care am ieșit, Rodica Elenă
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 42 din 11 februarie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Rodica_Elena_Lupu.html [Corola-blog/BlogPost/340193_a_341522]
-
Articolele Autorului Undeva am într-un loc doar de mine știut, o cutie magică, foarte frumos lucrată; în ea am pus multe amintiri de început, deși mult timp a trecut,ea a rămas curată. O deschid uneori să adaug noi comori, de gânduri înalte sau albe scrisori, imagini alb-negru sau cu multe culori , de prin lume adunate, stranii strânsori. Din înalturi ,văzduhul văzut de planori, din adâncuri albastre , peștii multicolori. Uit uneori să o mai deschid, dar curând în uimitoarea lume
CUTIA de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_maria_ionescu_1474215543.html [Corola-blog/BlogPost/370974_a_372303]
-
de relevarea talentelor literare ale românilor de pretutindeni, precum și de cultură popoarelor din Balcani, autoarea a studiat cu insistență și dăruire creația literară a românilor și a altor naționalități din țările balcanice, făcând cunoscute prin revista internațională Carmina Balcanică, adevărate comori culturale și spirituale din regiunea sud-estului european. În acest ultim număr sunt prezentate aspecte din specificul istoric, cultural-literar și lingvistic al comunității aromane. Activitatea de depistare a talentelor s-a desfășurat de multe ori „pe teren”, în țările de origina
Cenaclul „ Mihai Eminescu ”de la New York by http://uzp.org.ro/cenaclul-mihai-eminescu-de-la-new-york/ [Corola-blog/BlogPost/93595_a_94887]
-
o masă mai tetrasă , își reazemă bărbia-n palme și se holbează la Floarea) FLOAREA: Cârciumioară, cârciumioară ... Dragă cârciumioară! Câți în tine-au petrecut, Câți pe-aicea au trecut ... Dragă cârciumioară! Să-i număr dacă-aș putea ... (Draga mea!...) O comoară aș avea: Comună cu opt sate, Și în ea nici n-ar încape. Crâșmă, câți nu te-au iubit; Mulți s-au dus, s-au prăpădit - Cârciumioară, loc sfințit, De-aia-mi place să tot cânt. Am bărbat cum mi-
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 by http://confluente.ro/Cine_ma_tine_pe_mine_marin_voican_ghioroiu_1331444815.html [Corola-blog/BlogPost/354787_a_356116]
-
foarte multe legende despre haiducii de altădată, domnul Efrim a alcătuit un subcapitol și despre aceștia: „Haiducii Ciungu, Mălai, Voinea și Breazu” - se spune că de la ei se trag numele localităților: Ciunget, Mălaia, Voineasa și Brezoi., „Haiducii de pe Valea Lotrului”, „Comoara din peștera haiducilor lotreni”, „Comoara haiducilor” etc. Autorul n-a precupețit nici un efort ca să adune legende și despre floră și faună dar și alte diverse legende. La finalul cărții domnului inginer Gheorghe Efrim, „Brezoi, Oraș în Țara Loviștei - vatră de
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417973291.html [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
de altădată, domnul Efrim a alcătuit un subcapitol și despre aceștia: „Haiducii Ciungu, Mălai, Voinea și Breazu” - se spune că de la ei se trag numele localităților: Ciunget, Mălaia, Voineasa și Brezoi., „Haiducii de pe Valea Lotrului”, „Comoara din peștera haiducilor lotreni”, „Comoara haiducilor” etc. Autorul n-a precupețit nici un efort ca să adune legende și despre floră și faună dar și alte diverse legende. La finalul cărții domnului inginer Gheorghe Efrim, „Brezoi, Oraș în Țara Loviștei - vatră de colinde și legende” sunt pagini
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417973291.html [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
post de radio, deși aflați la mii de km distanță unul de altul, și-au propus să creeze în anul 2009 acest spațiu radiofonic, informațional și cultural unic, în care valorile să circule nestingherit, pentru păstrarea tradițiilor și obiceiurilor străvechi, comori ale sufletului românesc. „Acest post de radio on-line își propune să aducă bucurie în sufletele românilor plecați de acasă, românilor de pretutindeni, făcându-le sufletul să vibreze, ascultând cântece și vorbe strămoșești", spune Ecaterina Cîmpean, directoarea radioului. „Suntem datori să
ŞASE ANI DE ACTIVITATE ÎN SLUJBA ROMÂNILOR DIN DIASPORA de MIHAELA COLIN în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_colin_1430307668.html [Corola-blog/BlogPost/348936_a_350265]