3,392 matches
-
este acoperit de marginea anterioară a pronotului până la nivelul ochilor. Clipeul trunchiat anterior sau rotunjit are o bordură fină. Marginea anterioară a ochilor nu este știrbită. Antenele sunt formate din 9 articole, dintre care ultimele 3 alcătuiesc o măciucă oval-alungită, compactă, acoperită cu o pubescență scurtă și deasă. Scapul este alungit în formă de mâner, mai lung decât articolele ce formează funiculul. Al 2-lea articol din măciuca antenei este mai scurt decât primul și ultimul. Pronotul puțin mai îngust decât
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
sunt bine dezvoltate, marginea lor internă adesea zimțată. Palpii maxilari alcătuiți din 4 articole, iar cei labiali din 3 articole. Ochii dispuși pe marginile laterale ale capului nu sunt proeminenți. Antenele geniculate, formate din 10-11 articole prevăzute cu o măciucă compactă, bine diferențiată, alcătuită din 3-4 articole. Labrumul este scurt și transvers. Pronotul strâns unit cu baza elitrelor. Marginea anterioară a pronotului concavă, puternic arcuită, iar marginile lui laterale adesea cu 1 sau 2 strii ± accentuate. Prosternul prezintă de regulă marginea
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
O combinație palidă de Umberto D. cu Hoții de biciclete, dar nu neorealistă, ci paleorealistă, întrucât acțiunea e situată în vechiul regim, ținta filmului fiind propagandistică, nu umană, ca la De Sica. Există însă în acest film spongios un miez compact, dur. De fiecare dată când „intelectualul șovăielnic” interpretat de Lazăr Vrabie stă pe gânduri dacă să intre sau nu în lupta de clasă, comunistul (Andrei Codarcea) îi repetă, fără drept la replică : „Dreptatea și adevărul trebuie impuse, domnule profesor. Altfel
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de adunare lineară. Poate nicăieri muntele, apa și ocupațiile nu sunt atât de strânse de oameni și de preocupările lor zilnice <footnote Victor Tufescu, op.cit. p. 12. footnote>. Arealele depresionare se disting, în contrast cu spațiul reliefului montan propriu-zis, printr-o „oicumenizare” compactă, fără a exclude varietatea tipurilor de habitat, tipuri influențate de potențialul socio-economic bine determinat al acestora. Varietatea tipurilor de habitat a fost influențată de o intensă valorificare, atât a spațiului montan propriu-zis, cât și a perimetrelor montane de interferență. Așa
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
teritoriu, procent prin care comuna se înscrie între regiunile cu cele mai întinse domenii forestiere ale țării. Marea majoritate a pajiștilor fiind secundare, instalate în pădurile defrișate, denotă că, în trecutul nu prea îndepărtat, pădurea forma aici un masiv aproape compact. Într-un „Ghid turistic al comunei Vama pentru pionieri și școlari”, fostul director al Liceului Vama, profesorul de geografie Gânscă Ștefan, arată că suprafața comunei este de 13.723 ha; 9.300 ha sunt ocupate de păduri, iar din 4
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
a produsului aflat într-un vas de sticlă transparentă; se urmărește și uniformitatea culorii în masa produsului. Mirosul și gustul trebuie să fie caracteristice sortimentului respectiv. Însușirile organoleptice normale, specifice celor 4 sortimente de produse acido-dietetice, sunt următoarele: * Iaurtul = coagul compact și omogen, fără bule de gaze și fără zer eliminat. Aspect de porțelan la rupere; se admite max. 2% zer eliminat la iaurtul foarte gras și max. 5% la cel gras și slab, dar se depunctează. Culoare albă, cu nuanță
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
a calității culturilor de producție Controlul calității interesează atât culturile intermediare, cât și culturile de producție și are în vedere următoarele criterii: 1) Criteriul caracteristicilor senzoriale. Se apreciază numai după coagulare și păstrare la rece, urmărindu-se: * coagulul să fie compact și cu o slabă eliminare de zer. Nu se admite: coagul neomogen, cu separare mare de zer, prezența flocoanelor de cazeină, crăpături, bule de gaze în număr mare etc; * consistența să fie cremoasă; * gustul și mirosul bine evidențiate și caracteristice
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
supusă baterii și să aibă o temperatură identică cu cea a zarei; * malaxarea = se execută la temperaturi de +12...+14°C iarna și de +10...+12 °C vara. Scopul malaxării este de a lega bobul de unt într-o masă compactă, de repartizare uniformă a apei în masa untului și de îndepărtare a excesului de apă. Eficacitatea malaxării se evidențiază prin apăsarea untului cu o lopățică din lemn (la începutul malaxării, prin apăsare rezultă numeroase picături de apă cu aspect tulbure
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
47). Bucățile de brânză Camembert diferă ca dimensiuni (diametru = 6-12 cm; înălțime = 3-4 cm) și greutate (80-320 g), dar trebuie să prezinte o coajă subțire și acoperită cu mucegai alb (pe alocuri pot apare pete roșii). Pasta trebuie să fie compactă, fină, untoasă și tartinabilă, de culoare albă-gălbuie, ceva mai deschisă spre mijloc. Gustul și mirosul produsului finit trebuie să fie plăcute și cu o aromă specifică (de ciuperci). Brânza Roquefort. Pe timpul maturării, în pastă se dezvoltă un mucegai de culoare
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
și trebuie să îndeplinească următoarele condiții de calitate: * grăsime / S.U. = min. 45%; * umiditate = max. 45%; * NaCl = max. 5%; * substanțe proteice = min. 20%. Este o brânză fără coajă, cu suprafața exterioară netedă, ușor lipicioasă și de culoare galben-portocalie. Pasta este compactă, onctuoasă și fragilă, de culoare albă-gălbuie și cu artere de mucegai verde-albastru. Are gust și miros specific, picant și puțin sărat. Din grupa brânzeturilor tip Roquefort, în țara noastră se fabrică brânza Bucegi (lapte de vacă; lapte de oaie; bivoliță
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
15-18 cm; masa=15-18 kg); * prismatic: (lungime=35-36 cm; lățime=27-28 cm; înălțime=17-18 cm). Produsul finit se caracterizează printr-o suprafață netedă și fără crăpături, cu un strat continuu de parafină sau de material plastic. Pasta trebuie să fie compactă, fără ochiuri de fermentare, de culoare galben-crem și cu o consistență fină-elastică. Mirosul este specific, iar gustul acrișor, ușor amărui, asemănător gustului de nucă. 6. Brânzeturi cu pastă opărită Aceste brânzeturi se obțin din caș maturat, supus operațiunii de „opărire
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
Deoarece, scurgerea zerului determină formarea de g°luri între particulele de coagul, se recomandă vibrarea formelor pe timpul turnării masei de coagul. După introducerea în forme, masa de coagul se supune autopresării sau presării, pentru eliminarea zerului și obținerea unei mase compacte. Autopresarea este specifică brânzeturilor moi, dar și unor sortimente de brânzeturi tari. Pe timpul autopresării, brânza se întoarce obligatoriu, deoarece straturile de jos se compactează mai bine. Autopresarea se consideră încheiată atunci când nu mai picură zer; are o durată de 10-24
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
fenomenul este mai intens la brânzeturile cu pasta moale, unde maturarea are loc și sub influența mucegaiurilor care contribuie la formarea de alcooli secundari. Pe timpul maturării, brânzeturile comportă o serie de modificări: Modificări calitative: * schimbarea consistenței = de la o pastă cauciucoasă, compactă și elastică imediat după presare, se obține o pastă mai plastică, mai fragedă și mai onctuoasă după maturare; * definitivarea cojii = va fi caracteristică fiecărui sortiment (groasă, subțire, tare, cu mucilagiu sau cu mucegai); * formarea desenului = ochiurile de fermentare apar mai
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
apreciere însușirile normale pentru aceste produse lactate (tab. 75). Controlul organoleptic al înghețatei debutează cu examinarea ambalajului (trebuie să fie curat și integru), după care se face o inspecție generală a produsului. Înghețata trebuie să se prezinte ca o masă compactă și dură, cu miros și gust specifice; culoarea trebuie să fie distribuită uniform în toată masa (la înghețata fără fructe), în timp ce la înghețata cu fructe/sâmburi, acestea sunt dispersate neuniform și imprimă intensificări zonale de culoare. Structura înghețatei trebuie să
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
sunetul incident. b) Von Bekesy arată în teoria sa că rezonatorii (fibrele) membranei bazilare nu sunt independenți, ci sunt cuplați anatomic, deci nu pot vibra independent unul de celălalt. El a demonstrat că mișcarea membranei bazilare se face în mod compact sub forma unor unde (valuri) care au următoarele caracteristici: -iau naștere la baza membranei bazilare, adică lângă ferestra ovală, -se deplasează de la bază spre partea opusă (de la partea mai rigidă spre partea mai puțin rigidă), -poziția maximului depinde de frecvența
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
a moleculelor datorată agitației termice. Asemănările între lichide și solide sunt existența unei ordini la mică distanță între 18 molecule, atomi, ioni și numărul de coordinație care este întâlnit atât la solide cât și la lichide. Din cauza aranjării mai puțin compacte ca la solide, lichidul are densitatea mai mică. Între particulele unui lichid se pot forma legături ionice, metalice, de hidrogen, van der Waals. Datorită acestora pot apărea asociații formate din mai multe particule. 1.1.2.1. Căldura de vaporizare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
se pot deplasa liberi prin cristal. (fig. 1.6.) Fig. 1.6. Rețea metalică Majoritatea substanțelor cu rețele metalice cristalizează în sistem compact cub cu fețe centrate (Al, Cu, Au, Ni, Pb, Pt), în timp ce alte metale cristalizează în rețea hexagonală compactă (Be, Mg, Cd), cu număr de coordinație 12. 1.1.3.2.2. Relații de înrudire cristalografică Repartizarea ordonată a elementelor exterioare ale cristalelor (fețe, muchii, colțuri) față de un centru, axă sau plan formează simetria cristalului. Orice clasificare a sistemelor
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
din acetat de celuloză, nylon, poliamidă etc. Membranele utilizate în osmoza inversă sunt supuse la diferențe mari de presiune de 20 - 100 barr, ceea ce determină dificultăți deosebite la realizarea instalațiilor practice care trebuie să aibă o bună etanșeitate, o structură compactă și durabilitate mare. Aplicațiile osmozei inverse pentru tratarea apelor uzate sunt satisfăcătoare în următoarele condiții: reducerea cantităților de ape uzate prin obținerea unor soluții concentrate cu volum mai mic decât al celor de ape uzate; dacă există posibilitatea recuperării de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
folosită în construcția navelor maritime). d) Metode de acoperire a suprafețelor metalice cu învelișuri anticorozive. Protecția prin învelișuri anticorozive se realizează prin acoperirea metalului cu un strat subțire de material autoprotector. Stratul autoprotector trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să fie compact și aderent; să fie suficient de elastic și plastic; grosimea lui să fie cât mai uniformă. Stratul protector poate fi metalic sau nemetalic; cele metalice depuse pe suprafața metalului protejat se pot realiza: pe cale galvanică, pe cale termică și prin placare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
aur, platină, cupru, proveniți de la un arc voltaic așezat deasupra lichidului. Soluțiile coloidale de sulf, seleniu sau telur se obțin la trecerea vaporilor elementelor respective prin apă rece. 2.2.2. Formarea solilor prin dispersie Prin fragmentarea unei substanțe solide compacte într-un mediu de dispersie lichid se obțin la început particule relativ mari, grosiere (suspensii). Mărunțirea în continuare a acestora poate duce în final la formarea unui coloid. Trecerea de la sistemul macroeterogen la cel microeterogen și apoi ultramicroeterogen se produce
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
industria textilă, în vinificație, în stingerea incendiilor, în industria minieră (procedeul flotației cu spumă). 3.2. Sisteme coloidale solide Aceste sisteme disperse rezultă prin solidificarea coloizilor lichizi propriu-ziși. Se împart în sisteme capilare - cu o suprafață activă extinsă și sisteme compacte, fără suprafață activă. 3.2.1. Sisteme capilare Reprezintă cea mai studiată clasă de sisteme coloidale solide. Cuprinde gelurile, membranele și pulberile active. 3.2.1.1. Geluri Sunt sisteme disperse cu structură spațială, alcătuite din particule coloidale unite între
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
dispersie, fiind majoritară. 169 Gelurile se prepară din coloizi, prin mecanisme asemănătoare coagulării, spontan sau prin acțiunea unor factori externi. Procesul se numește gelifiere, gelificare sau gelatinizare. Gelifierea este diferită de coagulare prin structura produsului rezultat: coagulul are o structură compactă, iar gelul are o structură tridimensională din particule înlănțuite. După structura lor, există trei tipuri de geluri: a) corpusculare - de obicei, este structura gelurilor tixotrope; b) lamelare - au particule bidimensionale legate prin legături intermoleculare sau formate prin reacții de polimerizare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
combinarea ceramicii pulberilor metalice cu ceramica oxizilor se formează o nouă ramură, metaloceramica, prin care s-au obținut, de exemplu, aliajul extradur Vidia și sinteritul). O ramură asemănătoare a tehnicii pulberilor este și ceramica maselor plastice. 3.2.2. Sisteme compacte solide Prin solidificarea soluțiilor coloidale formate la temperaturi ridicate rezultă două clase noi de sisteme coloidale solide, după cum coloidul inițial a fost liofil sau liofob. Dintre aceste sisteme compacte, se disting coloizii solizi sau vitreosolii, rășinile și sticlele. 3.2
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
tehnicii pulberilor este și ceramica maselor plastice. 3.2.2. Sisteme compacte solide Prin solidificarea soluțiilor coloidale formate la temperaturi ridicate rezultă două clase noi de sisteme coloidale solide, după cum coloidul inițial a fost liofil sau liofob. Dintre aceste sisteme compacte, se disting coloizii solizi sau vitreosolii, rășinile și sticlele. 3.2.2.1. Coloizi solizi (vitreosoli) Sunt produși obținuți prin răcirea topiturilor de silice, silicați și alte substanțe asemănătoare ce conțin metale sau săruri dispersate coloidal. Prin adăugarea unor reducători
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Prin adăugarea unor reducători adecvați și a unor sensibilizatori, vitreosolii devin fotosensibili. Un exemplu de astfel de sistem este cel folosit în imprimarea fotografiilor pe sticlă. 173 3.2.2.2. Rășini Sunt izogeluri organice sau polimeri cu o structură compactă. Există rășini naturale (colofoniul, șerlacul, rășinile fosile, copalul, chihlimbarul etc.) și sintetice (macromoleculare). Procesul de formare a rășinilor se numește rezinificare și cuprinde o reacție chimică (oxidare, polimerizare, condensare) și un proces fizic de solidificare în stare rășinoasă. Au toate
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]