3,295 matches
-
Strategy Council 1991). Morawski, L. (1999), "Positivist or Non-positivist Rule of Law? Polish Experience of a gneral Dilemma", in M. Krygier și A. Czarnota (coord.), The Rule of law after Communism, Ashgate, Darmouth. Morbidelli, G. (1997), Diritto costituzionale italiano e comparato, Monduzzi, Bologna. Morlino, L. (1998), Democracy Between Consolidation and Crisis. Parties, Groups and Citizens in Southern Europe, Oxford University Press, Oxford. Morlino, L. (1999) "Europeanization and representa-tion in two Europes. Local institutions and national parties", studiu prezentat la Conferința asupra
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
Florența, 28-29 noiembrie. Santoro, E. (2002), "Rule of law e "libertà degli inglesi". L'interpretazione di Albert Venn Dicey", in Costa, P. și Zolo, D., Lo Stato di Diritto. Storia, teoria e critica, Feltrinelli, Milano. Sartori, G. (1971), " La politica comparata: premesse e problemi", Rivista Italiana di Scienza Politica, vol. I, nr.1, 1971, pp. 7-66. Sasse, G. (2001), "The EU Common Strategy on Ukraine", in A. Lewis (coord.), The EU and Ukraine: Neighbours, Friends, Partners?, Londra, the Federal Trust, pp.
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
până la Raportul de țară din 1999. 41 Cel din 2002 este primul SAP Report disponibil pentru Serbia și Muntenegru. 42 A se vedea în apendice Tabelul 1, Tabelul 2 și Tabelul 3. 43 Studiile asupra democratizării izvorăsc în special din zona politicii comparate, în timp ce sectorul studiilor europene și, mai ales, abordarea procesului de europenizare a cunoscut în faza sa inițială dubla prezență a internaționaliștilor și comparatiștilor, care se concentrau asupra UE și asupra proceselor ce decurgeau din aceasta (cfr. și Giuliani 2004). 44
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
focaliza în special pe adoptarea normelor cerute de UE. 45 Attila Ágh în primul capitol al Emerging democracy in East Central Europe and the Balkans descrie punct cu punct modalitatea în care tema tranzițiilor post-comuniste se înscrie printre temele politicii comparate. Autorul ține seama de dezbaterea dezvoltată la jumătatea anilor '90 printre cercetătorii tranzițiilor democratice și cercetătorii regimurile comuniste referitoare la transferabilitatea modelelor dezvoltate în tranzițiile din Europa de Sud și America Latină. 46 În aceste cazuri, de fapt, influența directă a
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
democratică în domenii precise (a se vedea Pridham 1995); cea de-a treia analizează procesul de consolidare în diversele contexte naționale. În opinia autorului, studiul lui Linz și Stepan (1996) reprezintă prima contribuție care analizează procesul de democratizare în mod comparat și organic. 50 Citatul este extras din ediția în limba italiană a lucrării din 1996. 51 Morlino amintește că "în faza sa inițială, procesul de instaurare se suprapune cu tranziția" (2003a, 122). Tranziția, în fapt, se definește ca "o perioadă
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
CAILLOIS, Roger, Les jeux et les hommes, Paris, Gallimard, 1958. CAMUS, Dominique, Puteri și practici vrăjitorești. Anchetă asupra practicilor actuale de vrăjitorie, traducere de Muguraș Constantinescu, prefață de Louis-Vincent Thomas, Iași, Ed. Polirom, 2003. CANDREA, I.-A., Folclorul medical român comparat. Privire generală. Medicina magică, București, Ed. Casa Școalelor, 1944. CAQUOT, André, LEIBOVICI Marcel, La divination, Paris, Presse Universitaire de France, 1968. CARTOJAN, Nicolae, Cărțile populare în literatura românească, ediție îngrijită de Nicolae Chiriacescu, București, Editura. Enciclopedică, vol. I-II, 1974
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cronologic de Octavian Nistor, note de Gabriela Duda, București, Ed. Minerva, 1980. The Funk & Wagnalls Standard Dictionary of folklore, mythology and legend, tom. I, New York, 1949. GASTER, Moses, Literatură populară română, Cluj, Ed. Minerva, 1930. GASTER, Moses, Studii de folclor comparat, ediție îngrijită și prefață de Petre Florea, București, Ed. Saeculum I.O., 2003. GAVRILUȚĂ, Cristina, Socioantropologia fenomenului religios, Iași, Editura Fundației Axis, 2003. GAVRILUȚĂ, Cristina, Sacrul și californizarea culturii, București, Ed. Paideia, 2008. GAVRILUȚĂ, Nicu, Mentalități și ritualuri magico-religioase. Studii
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în cultura tradițională românească, București, Ed. Paralela 45, 2001. OLINESCU, Radu, Știință contra paranormal? București, Ed. Amaltea, 2003. OLTEANU, Antoaneta, Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, București, Ed. Paideia, 1998. OLTEANU, Antoaneta, Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, București, Ed. Paideia, 1999. OTESCU, Ion, Credințele țăranului român despre cer și stele, București, Ed. Paideia, 2002. OTTO, Rudolf, Despre numinos, traducere de Silvia Irimia și Ion Milea, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1996. OTTO, Rudolf, Sacrul, traducere de Ion Milea, Cluj-Napoca
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de o serie întreagă de autori, printre care: Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, București, ed. cit.; Ion Taloș, "Cercetări folclorice în Țara Oașului", în Anuarul Arhivei de Folclor, Cluj, I, 1932; I.-A. Candrea, Folclorul medical român comparat. Privire generală. Medicina magică. București, Ed. Casa Școalelor, 1944; V.M. Ungureanu, "Contribuții la studiul "terapeuticii" prin onomastică la români", în vol. Studii de onomastică, IV, Cluj, 1987 etc. 72 Căița desemnează, în satul tradițional românesc, membrana amniotică ce învelește capul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
creației și al lumii. În ambele situații "sălașul morții" intră în actul divinației. 102 Bogdan Petriceicu Hasdeu, Sic Cogito, postfață de dr. Mihai Neagu Basarab, București, Ed. Evenimentul, 1990. 103 Antoaneta Olteanu, Școala de solomonie. Divinație și magie în context comparat, București, Ed. Paideia, 1999, p. 46. 104 Giulia Sfameni Gasparo, Oracoli, profeti, sibille. Rivelazione e salvezza nel mondo antico, Roma, Libreria Ateneo Salesiano, 2002. 105 Joachim Wach, Sociologia religiei, traducere de Florin Iorga, studiu introductiv de Nicu Gavriluță, Iași, Ed.
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
astrologului Elizabeth Teissier. Ea a afirmat în diverse situații că a fost multă vreme astrologul personal al președintelui francez Mitterand, jucând, din cât se pare, rolul unui adevărat consilier. 110 Antoaneta Olteanu, Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, ed. cit. 111 Alexandru Ofrim, Cheia și psaltirea. Imaginarul cărții în cultura tradițională românească, București, Ed. Paralela 45, 2001. 112 A se vedea în acest sens o serie de lucrări precum: Nicole Edelman, Voyantes, guerisseuses et visionnaires en France 1785-1914
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
degrabă raționalizator. La fel se întâmplă și în analiza practicilor divinatorii, când performatorul este pus în situația de a-și exprima coerent ideile cu privire la propriile sale acțiuni. 128 Moses Gaster, Literatură populară română, ed. cit.; Moses Gaster, Studii de folclor comparat, ediție îngrijită, prefață de Petre Florea, București, Ed. Saeculum I.O., 2003. 129 Nicolae Cartojan, Cărțile populare în literatura românească, ediție îngrijită de Nicolae Chiriacescu, București, Editura Enciclopedică, vol. I-II, 1974. 130 Putem aminti în acest sens o serie
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Ibidem. 153 De exemplu, cunoscutul antropolog englez Edward B. Tylor, în Primitive culture (Londra, 1903, vol. II), nu face nici o distincție între magie și științele oculte în general. 154 Antoaneta Olteanu, în Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, ed. cit., folosește sintagma magie divinatorie și o pune față în față cu diferitele practici vrăjitorești. Având în comun "tentația ocultului", cele două categorii evoluează în registre diferite: prima cochetează cu cunoașterea în formele sale subtile și ascunse, cea de-
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Mars ne s'interesse pas aux sportifs", în rev. Cahiers Rationalistes, Paris, janvrier, 1999, pp. 6-12. 186 Jeanne Favret-Saada, José Contreras, Corps pour corps, Paris, Gallimard, 1981, p. 359. 187 Antoaneta Olteanu, Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, ed. cit., p. 8. 188 Alexandra David-Neel, Inițiații Tibetului, ed. cit., p. 24. 189 Ibidem. 190 Ioan Petru Culianu, Gnozele dualiste ale Occidentului, traducere de Tereza Petrescu, cuvânt înainte al autorului, postfață de H.-R. Patapievici, București, Ed. Nemira, 1995
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Informații prețioase cu privire la credințele ce se țes în jurul păsării mai pot fi întâlnite în lucrări precum: Ion Ghinoiu, Vârstele timpului, București, Ed. Meridiane, 1988; Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, ed. cit., I.A. Candrea, Folclor medical român comparat. Privire generală. Medicina magică, ed. cit. etc. 254 Mircea Eliade, Aspecte ale mitului, București, Ed. Univers, 1978, p. 117. 255 Aceste credințe au fost întâlnite frecvent în diferite localități din județele Neamț, Iași, Suceava, Bacău, motiv pentru care am renunțat
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
generală, Régis Debray • Darurile Zeiței Amaterasu, Roxana Ghiță, Cătălin Ghiță • Efectul de bumerang, Adina Ciugureanu • Geografiile simbolice ale diferenței ideologige, Carmen Andras • Fundamentele culturale ale lumii occidentale, Jean-Louis Bodinier, Jean Breteau • Globalizare și cultură media, Adrian Dinu Rachieru • Modele culturale comparate, Gheorghe Dragan • Paradigme culturale complementare: Noica și Cioran, Radu Gabriel Pârvu • Rațiune și cultură, Ernest Gellner • Semiotica, societate, cultura, Daniela Rovența Frumușani • Studii irlandeze, Codruț Constantinescu • Omul Biblic. Schița tipologica, Viorica S. Constantinescu, Mihai Capșa, Irina Hăilă, Livia Iacob 1
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
Ioana Costa (n. 1959, București), filolog clasic, este profesor la Catedra de filologie clasică a Universității din București, din 1990. Este titulara cursurilor de Introducere În filologia clasică, Fonetică istorică latină, Lingvistică comparată indo-europeană, Sintaxă latină, la care se adaugă cursuri din autori greci și latini. A publicat monografii și articole de specialitate; a tradus texte majore ale literaturii greco-latine (Cato, Seneca, Pliniu cel Bătrîn, Septuaginta - Deuteronomul, Judecătorii, 4Regi, Ecleziastul, Iezechiel ) și a
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
economică, sîntem îndemnați să evaluăm falsitatea afirmațiilor în funcție de pierderile financiare pe care le provoacă, și mai puțin în funcție de măsura în care ele se îndepărtează de adevăr. Craswell (1991: 553) susține că reclamele mincinoase ar trebui supuse unei analize preț-profit și comparate unor reclame alternative revizuite, "menite să corecteze impresia înșelătoare". El introduce ideea că o reclamă ar trebui catalogată "în mod legal drept înșelătoare dacă și numai dacă totalul pagubelor (provocate clienților) depășește totalul pagubelor pe care le-ar fi creat
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
-ului mia venit amintindu-mi titlul unei cărți pe care o citisem demult. Rătăcită prin bibliotecă, am găsit-o de curînd. Autoarea, Vera Călin, eseist si istoric literar, doctor În științe filologice, profesor universitar la catedra de literatura universală și comparată a Universității din București, a publicat volumul intitulat chiar Omisiunea elocventă, cu subtitlul Preliminarii la o retorică a elipsei, la Editura Enciclopedică Română, București, 1973. Ceea ce i-a stîrnit interesul pentru a aborda un asemenea subiect a fost evoluția unei
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
-și etala virilitatea structurală ca principiu de ființare estetică. Din acest punct de vedere, comparația polemică ar merita ceva mai multă atenție, și asta pentru că intră în categoria figurilor argheziene predilecte, dar și pentru că propune o viziune specifică asupra lumii. Comparatul abstract (= obiect polemic) este relaționat foarte ades cu un comparant concret, vizualizabil și simplificator, nu pentru a-l face accesibil, ci pentru a-i profana conținutul printr-o imagine devalorizantă. De pildă, asertând în registru ironic că "simțirea" unui filozof
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Aceste considerații conduc către o serie de principii generale privind argumentația analogică în arheologie (DAVID, KRAMER 2001, 47-48). Astfel, atât culturile-subiect cât și culturile-sursă trebuie să fie similare în ceea ce privește variabilele care pot afecta sau influența materialele, comportamentele, stările sau procesele comparate. Sublinierea principiilor de legătură între variabile și stabilirea similarităților și diferențelor sunt de o importanță vitală. Deoarece, în general, tradițiile culturale, prezintă un caracter conservator, în cazul în care civilizația-sursă reprezintă descendentul istoric al civilizației-subiect, există o probabilitate intrinsecă mai
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Institut de Studii Avansate, Oxford Centre for Hebrew and Jewish Studies, Universitatea din Hamburg, Universitatea din Leiden. A susținut o serie de prelegeri și a publicat mai multe articole și studii de specialitate în domeniul filozofiei religiei și al religiei comparate. Este director fondator al Programului de Studii Iudaice și membru fondator al Centrului de Studii Medievale din cadrul Universității din București. Cel mai recent volum publicat este Profetul și oglinda fermecată. Despre imaginație și profeție în Călăuza rătăciților de Moise Maimonide
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
ierarhiilor divine. 15 august 2014, București PRIMA INTRODUCERE Tema în jurul căreia se configurează demersul acestei cărți este, într-o primă formulare, necritică, cea a ierarhiilor divine. Cadrul metodologic și de cercetare se înfiripă la confluența dintre filozofia religiei și religie comparată, cu trimiteri înspre domenii de interfață precum studiile contem plative, studiile cognitive, filozofia științei, herme neutică. Miza este aceea de a înțelege care sunt sensul și dinamica ierarhiilor divine, așa cum sunt ele înfățișate în diferite tradiții religioase și de gândire
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
pe linie indo europeană, urmând etimologia din limba greacă, „ierarhia“ se definește prin raportare la hierós, „sacru“, „sfânt“, „consa crat“, și arché, „principiu“, „origine“, „început“, „cauză primă“. „Sacrul“, ca termen utilizat conceptual în filozofia religiei, istoria ideilor religioase sau religie comparată, nu se regăsește cu aceleași determinații în utilizările comune (textuale ori vernaculare) ale termenului din limbile indo europene, pentru a nu mai vorbi despre termenii considerați similari ori corespondenți în limbile non indo-europene, deși pretenția academică este aceea că termenul
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
pretinde că sacrul este «parte a structurii conștiinței umane». Totuși, Eliade nu a dezvoltat niciodată mult în sensul unei teorii a conștiinței (a theory of consciousness).“ Utilizarea conceptuală a termenului „sacru“ în filozofia religiei, istoria ideilor religioase sau în religie comparată rămâne imprecisă și problematică, așa cum imprecisă și proble matică este, în general, orice încercare de conceptualizare a religiei. „Sacrul, în calitate de concept scolastic în studiul religiei, ar trebui reevaluat în conformitate cu ultimele descoperiri privind rolul categoriilor în limbaj și cunoaștere.“ Decupările conceptuale
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]