7,605 matches
-
prin exercițiu; atitudinea se formează și ea privind mereu un fenomen din perspective noi; interesul se cultivă, de asemenea, prin reușita mai multor experiențe cognitive care au efect stimulator și produc satisfacții ș.a.m.d. În toate aceste cazuri, tiparele comportamentale sunt dobândite nemijlocit prin practică și exercițiu. Realitatea este că Învățarea deprinderilor motorii (manuale), ca și a celor mintale (intelectuale) nu se face prin „comunicare verbală”; la formarea lor nu se poate ajunge nici printr-un enunț verbal, nici printr-
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
o obișnuință). Numai prin practica repetată se Învață cel mai bine o deprindere (R.M. Gagné). Or, tocmai acesta este exercițiul (exersarea). În sens etimologic (lat. exercitium, din exercere), metoda Învățării prin exercițiu (exersare) Înseamnă repetiția execuției unei mișcări, acțiuni, forme comportamentale până la stăpânirea automată a acestora, până la formarea unor deprinderi ca reacții sau răspunsuri automatizate unei situații bine definite (situații standardizate sau Închise). Exercițiul are, prin urmare, semnificația elaborării unor răspunsuri imediate și sigure, de tipul unor deprinderi Închise specifice situațiilor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
devin, nu de puține ori, simpli executanți, mai mult sau mai puțin conștienți, ai unei acțiuni care vizează mai mult capacitatea de reproducere a achizițiilor și mai puțin pe aceea de construcție, de elaborare a unor noi acțiuni sau forme comportamentale. Cu atât mai mult Învățarea devine formală, atunci când exercițiul se reduce la o receptare repetată În mod mecanic a regulilor, a legilor, a definițiilor de Învățat sau la aplicarea stereotipă a acțiunilor date etc., la Însușirea lor ca automatisme. Autorizarea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
anumit timp sau În condiții de sporire progresivă a ritmului de Învățare) (Mucchieli, 1998). 2. Metoda modelării structurilor de comportament (modelling)tc "2. Metoda modelării structurilor de comportament (modelling)" Este o metodă care se bazează pe observarea și imitarea modelelor comportamentale, folosită la scară largă În scopul accelerării procesului de achiziționare sau de dezvoltare a unor noi comportamente sau structuri de comportament. Sau, pur și simplu, pentru a preveni și Îndrepta influențele acțiunilor greșite. În mod special această metodă se leagă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
spre activitatea de Învățare sau asociind un interes imediat și puternic, specific jocului, unor obiective sau sarcini de Învățare, există posibilitatea ca acțiunea distractivă să se transforme Într-un important factor de exersare (de antrenament, de Însușire a unor modele comportamentale, de exemplu) fără ca cel care se joacă să fi avut această intenție. Așa cum subliniază G. Palmade, referindu-se la observațiile lui Gross, există posibilitatea ca jocurile „să se transforme Încetul cu Încetul În construcții adaptate, care solicită din ce În ce mai multă muncă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
după definirea prealabilă a obiectivelor din care sunt deduse postulate, principii, reguli; abordarea predictivă - permite testarea regulilor Și metodelor contabile, folosind drept criteriu capacitatea lor de a prezice evenimentele, de a fundamenta decizia. Este previzionată reacția piețelor de capital; abordarea comportamentală - mizează pe analiza reacțiilor utilizatorului de informație contabilă în momentul publicării acesteia Și vizează relevanța informației în luarea deciziilor; teoria economică a informației - informația contabilă este considerată un bun economic. Astfel, informația contabilă face obiectul unor tranzacții de piață, în funcție de
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
suprafețele diferitelor corpuri materiale pe care le luminează direct sau indirect. In mod firesc, ea se raportează nu la stările interne ale creierului, ci la obiectele sau suprafețele externe, interpretându-se ca expresia unei proprietăți a acestora. Astfel, în plan comportamental, culoarea ne orientează nu în raport cu lumea noastră internă ci cu cea externă. Așadar, senzația culorii depinde de trei factori: constituția obiectului și cu deosebire cea a suprafețelor sale; apoi felul și calitățile razelor luminoase ce izbesc obiectul și se reflectă
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
Paternitatea conceptului de conținut ascuns îi este atribuită lui Philip Jackson (Margolis și colab., 2001), care a identificat (Jackson, 1968), în urma unor observații sistematice în clase gimnaziale publice, aspecte ce decurg din relațiile sociale din școală. Anumite valori, dispoziții, așteptări comportamentale și sociale aduc beneficii școlare pentru elevi, învățarea acestora constituind o caracteristică a curriculumului ascuns. Observațiile sale l-au convins că abilitățile transmise astfel și sancționate pozitiv de către școală presupun din partea copilului: să aștepte în liniște, să fie reținut și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de la început (Chipea, 1996) rolul rețelelor sociale în preîntâmpinarea sau, după caz, generarea comportamentelor care se abat de la normă. Elevii și familiile lor, ca și școlile trebuie să fie incluși în colectivități coezive care pot asigura suportul, monitorizarea și modelele comportamentale dezirabile. Aceste calități ale comunităților, identificabile cu degradarea capitalului social, sunt periclitate în primul rând de fenomene de deprivare materială și culturală, asociate excluziunii sociale, precum sărăcia, șomajul sau familia monoparentală. Teoria controlului social afirmă că rețelele dezorganizate sunt mai
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
părinții le adoptă pentru a spori șansele copiilor lor în competiția școlară și în cea de pe piața muncii constituie ceea ce David Lee Stevenson și David Baker (1986) denumesc „management parental”. • Coeziunea socială, capacitatea de a asigura suportul, monitorizarea și modelele comportamentale dezirabile - calități ale capitalului social comunitar - sunt văzute ca unul dintre factorii care pot contribui la preîntâmpinarea delincvenței juvenile și a eșecului școlar. • Modul de organizare a sistemelor școlare și a școlilor explică o mare parte din variațiile rezultatelor la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
interesului, volatil și puțin predictibil. Managerul reprezintă subiectul special de analiză al unui număr mare de științe ce au tangență cu managementul - economia, psihologia, sociologia etc. Paleta largă de abordări este suficientă pentru a oferi o imagine sugestivă a complexității comportamentale și a acestui stakeholder. Dintre acestea, o atenție deosebită merită așa-numita teorie a agentului, dezvoltată, printre alții, de Jensen și Meckling (1976) - care au introdus și conceptul de cost de mandat, ce fundamentează, de altfel, teoria -, dar și de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
omogene din punctul de vedere al intereselor față de o organizație, ceea ce oferă elemente de ghidare pentru a prognoza modul lor de a acționa. Manifestările culturale ale unei tranziții, pentru care nu există modele sau termene de comparație, fac ca variabilitatea comportamentală a stakeholder-ilor să fie sporită față de situația prezentată de manuale. Criteriile de apreciere a organizației pentru un grup tradițional pot fi altele decât cele teoretice. În aceste condiții apar: • conflicte de tip nou; • „coaliții împotriva naturii” (coaliții între stakeholder-i care
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
nume de produse asociate ambalajului, imagini și procedee de imprimare, utilaje etc. Alți stakeholder-i (de exemplu guvernul, asociațiile patronale, asociațiile profesionale) nu prezintă reacții care să trădeze un interes oarecare față de strategia avută în vedere. 2.Se rețin pentru caracterizarea comportamentală: puterea, nivelul de interes, periodicitatea și viteza de reacție. Se apreciază aceste caracteristici, prin trei niveluri: înalt (I), mediu (M), scăzut (S). La lista de la punctul 1 se notează nivelurile caracteristicilor menționate, rezultatele evaluării fiind redate în tabelul 6.1
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
stilul și modul de conducere influențează cultura și climatul organizațional; 7. cadrul general: dacă ideea de dezvoltare este general acceptată, atunci organizația va răspunde mai ușor la schimbare; 8. climatul organizațional: o anumită atmosferă generală induce un set de elemente comportamentale, inclusiv ale liderului. Transformarea culturii organizaționale într-un instrument managerial necesită explicarea modului de manifestare concretă a acesteia prin raportare la definițiile conceptului și identificarea așa-ziselor componente. Ca și în cazul definiției, și aici există păreri diferite privind numărul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
uniforma, alte accesorii ale personalului, reprezentând elemente cu manifestare materială ale organizației; • produsele verbale: limbajul folosit (argou), mituri, metafore, ce fac parte din folclorul propriu fiecărei organizații și prin intermediul cărora se asigură vehicularea unor mesaje referitoare la valorile organizației; • produsele comportamentale: ritualuri și ceremonii a căror desfășurare permite organizației să-și afirme identitatea, oferindu-le membrilor săi sentimentul apartenenței la grup. B. nivelul invizibil, concretizat în valorile comune împărtășite de către toți membrii organizației, dar și capacitățile de organizare, coordonare, previzionare, antrenare
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
faptul că se consideră că valorile partajate ale indivizilor ce compun o organizație sunt cele care induc cultura organizațională, ar trebui evaluate convingerile subiective, „însușirile inconștiente”, atitudinile, așteptările și alte fenomene observabile, ce sunt în legătură cu eroii, riturile, ritualurile și normele comportamentale. Trebuie recunoscut însă că o „măsurare” conține elemente de ambiguitate, relevate de altfel de numeroasele dezbateri pe această temă. Rolul inconștientului individului și unicitatea organizației evidențiază natura subiectivă, unică, interactivă și nestandardizată a culturii organizaționale. În plus, există o deosebire
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Corporate culture survey constă într-un chestionar cu 20 de itemi, ce măsoară patru tipuri de convingeri organizaționale, relevate de Deal și Kennedy (1982), în asociere cu valorile, eroii, tradițiile și rețeaua culturii organizaționale; 3. Culture gap survey măsoară normele comportamentale ale organizației utilizând patru subscale - suportul ca sarcină, inovația ca sarcină, relațiile sociale și libertatea personală - care reflectă, două câte două, un cadru organizațional pe „axele” grija pentru oameni/tehnică și orientarea pe termen lung/scurt; 4. Organizational culture inventory
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
strategic pentru instituția respectivă. Cu toate că loialitatea este greu de măsurat cu exactitate, atitudinea Specialistului În Cunoaștere poate fi cuantificată. Această atitudine poate fi modelată prin luarea În considerare a acelor factori care În mod pozitiv sau negativ pot influența trăsăturile comportamentale care influențează loialitatea, indiferent dacă alte organizații concurente oferă o compensație mai mare pentru munca depusă. Problema loializării Specialistului În Cunoaștere se manifestă atunci când managerii iau În considerare oportunitatea de a investi Într-un angajat sau un colectiv din cadrul unui
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
companiei prin intermediul informației. Alt răspuns poate fi sprijinirea dezvoltării organizației prin Încurajarea inițiativei individuale a specialiștilor. Sub acest aspect, poate fi de folos ca inițiativa de Management al Cunoașterii să fie văzută ca un exercițiu de modificare a atitudinii. Trăsăturile comportamentale ale Specialistului În Cunoaștere sunt date de nevoia de a controla mediul din care face parte, nevoia de recunoaștere, tentația de a acționa În spiritul interesului personal și tendința de a urma grupul. Modelarea atitudinii acestora poate fi Încurajată prin
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Metode de cunoaștere a elevilor Ă Cornel Havârneanu 88 1. Necesitatea și dificultățile cunoașterii psihologice a elevilor 88 2. Metode de cunoaștere 91 3. De la evaluarea psihometrică la evaluarea potențialului de învățare 100 4. Fișa psihopedagogică 103 Capitolul V Devierile comportamentale și combaterea lor Ă Tiberiu Rudică 105 1. Precizări terminologice 105 2. Forme ale inadaptării școlare și factorii care le explică 107 3. Aspecte psiho-pedagogice privind profilaxia comportamentului deviant al elevilor 115 Partea a II-a Capitolul VI Învățarea. Teorii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
trăsăturilor antecesorilor; • Ereditatea caracterelor morfologice și biochimice este mult mai bine cunoscută decât ereditatea însușirilor psihice, care, în multe cazuri, pare a fi rodul unor determinări poligenetice; • Diversitatea psihologică umană are cu certitudine și o rădăcină ereditară (constituție, biotip, baze comportamentale etc.), dar nu se reduce la aceasta; Ceea ce este ereditar nu coincide întotdeauna cu ceea ce este congenital (sau înnăscut), unde sunt cuprinse și elemente dobândite în urma influențelor dinaintea nașterii; • Ceea ce ține de ereditate se poate exprima în diverse momente de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mecanism, se pot activa. Dacă pot fi identificate și controlate toate influențele semnificative ale mediului, reacția organismului poate fi controlată la râdul ei. Omul nu acționează, ci reacționează. Dezvoltarea psihică poate fi, ca atare, cel mai bine urmărită la nivel comportamental, prin prisma schemei funcționale stimul-răspuns (S-R). Reacția poate fi obținută ca urmare a deferitelor forme de stimulare și învățare: imitare, condiționare clasică sau operantă (legea efectului), identificare etc. Cu o puternică tentă ambientalistă, modelul reactiv a avut și are
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
zilnice, va trebui să interveniți. Tehnica armistițiului vă poate ajuta pentru a găsi calea cea mai eficientă, depistând cauza conflictului. Spre sfârșitul etapei, grupul de elevi devine puternic și începe să îi înlocuiască pe adulți ca sursă majoră de standarde comportamentale și de recunoaștere a performanțelor. În primii ani de școală profesorii și părinții sunt cei care stabilesc standardele de conduită, iar cei mai mulți copii încearcă să le respecte. La sfârșitul ciclului elementar însă, copiii pot fi mai doritori să își impresioneze
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
c. Caracteristici afective. Tradițional, etapa de vârstă analizată este privită ca fiind una a echilibrului afectiv prin raportare la etapele cu dominantă afectivă certă (primul an de viață, debutul preșcolarității, adolescența). Două probleme rețin însă atenția: delincvența juvenilă și tulburările comportamentale. În ambele cazuri, este implicată problematica afectivă. Frustrarea, provocată la copil de diferența dintre codul grupului și regulile adulților îi pot conduce pe cei cu o constelație afectivă aparte (antagonism, lipsa încrederii în sine, relaționare socială dificilă, motivație școlară redusă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
îi pot conduce pe cei cu o constelație afectivă aparte (antagonism, lipsa încrederii în sine, relaționare socială dificilă, motivație școlară redusă) spre încălcarea normelor Acești copii par a căuta satisfacție și recunoaștere în alt cadru decât cel școlar. În ceea ce privește tulburările comportamentale, ele ating acum, ca frecvență, puncte de maxim. Conform statisticilor americane, spre exemplu, pentru copiii cu vârste cuprinse între 9 și 15 ani se atinge, comparativ cu alte etape, apogeul solicitărilor părerii specialistului psiholog sau psihiatru. Mai precis, în această
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]