9,556 matches
-
13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, potrivit cărora: „(1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuității completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești. “ ... 14. În legătură cu obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea
DECIZIA nr. 77 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287735]
-
25). Totodată, autorul excepției de neconstituționalitate nu motivează cererea de sesizare a instanței europene nici sub aspectul relevanței dreptului Uniunii Europene, nici al pertinenței întrebării adresate. ... 21. În continuare, Curtea reține că autorul excepției de neconstituționalitate critică, în esență, stabilirea compunerii completelor de către colegiul de conducere prin acte administrative cu caracter infralegal, și nu prin lege, apreciind că acest lucru contravine atât normelor constituționale și convenționale, cât și normelor din dreptul Uniunii Europene invocate. ... 22. Întrucât această chestiune se află
DECIZIA nr. 77 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287735]
-
specializate și ale judecătoriilor de a stabili modalitatea de desemnare a membrilor completurilor de judecată. ... 26. Curtea, prin decizia antereferită, a observat că se critică însăși ideea de învestire ex lege a colegiilor de conducere cu competența de a stabili compunerea completurilor, ceea ce înseamnă că acestea pot opta pentru o anumită modalitate concretă de desemnare a membrilor completurilor tocmai pentru că legea nu reglementează dacă aceasta se face aleatoriu sau prin nominalizare. Curtea a apreciat că legiuitorul are opțiunea să
DECIZIA nr. 77 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287735]
-
opta pentru o anumită modalitate concretă de desemnare a membrilor completurilor tocmai pentru că legea nu reglementează dacă aceasta se face aleatoriu sau prin nominalizare. Curtea a apreciat că legiuitorul are opțiunea să stabilească el însuși organul competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative normative. Învestirea/desemnarea colegiilor de conducere ex lege cu competența de a stabili ele însele compunerea completurilor de judecată nu pune nicio problemă de constituționalitate. Curtea nu
DECIZIA nr. 77 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287735]
-
legiuitorul are opțiunea să stabilească el însuși organul competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative normative. Învestirea/desemnarea colegiilor de conducere ex lege cu competența de a stabili ele însele compunerea completurilor de judecată nu pune nicio problemă de constituționalitate. Curtea nu are competența să cenzureze opțiunea legiuitorului de a stabili, la nivelul curților de apel, al tribunalelor sau al judecătoriilor, organul competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată, iar la
DECIZIA nr. 77 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287735]
-
de a stabili ele însele compunerea completurilor de judecată nu pune nicio problemă de constituționalitate. Curtea nu are competența să cenzureze opțiunea legiuitorului de a stabili, la nivelul curților de apel, al tribunalelor sau al judecătoriilor, organul competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată, iar la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție să lase stabilirea organului competent în sarcina colegiului de conducere. ... 27. Cu privire la modul concret de desemnare a membrilor completului, Curtea a arătat că, ori de câte
DECIZIA nr. 77 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287735]
-
în mod expres ca desemnarea membrilor completurilor să se facă prin tragere la sorți sau prin nominalizare expresă, iar actul administrativ cu caracter normativ a reglementat, în lipsa unei dispoziții legale restrictive, una dintre aceste două modalități, înseamnă că această compunere a completului, sub aspectul desemnării membrilor săi, a fost realizată în baza și în temeiul legii, cu alte cuvinte, prin lege. ... 30. Prin urmare, pentru argumentele de mai sus, Curtea a observat că nu se poate susține încălcarea dreptului la
DECIZIA nr. 77 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287735]
-
prin Decizia nr. 470 din 8 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1164 din 8 decembrie 2021, paragraful 29, Curtea a constatat că aceasta nu este întemeiată, deoarece normele de lege criticate vizează reguli privind compunerea completurilor de judecată, fără a afecta principiul înfăptuirii justiției în numele legii și cel potrivit căruia competența și procedura de judecată sunt stabilite numai prin lege. ... 33. În ceea ce privește Decizia Curții Constituționale nr. 685 din 7 noiembrie 2018
DECIZIA nr. 77 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287735]
-
Curții Constituționale nr. 685 din 7 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1021 din 29 noiembrie 2018, invocată de autorul excepției de neconstituționalitate, Curtea a reținut că aceasta nu are incidență în cauză, deoarece vizează compunerea completurilor de 5 judecători din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Prin decizia invocată, Curtea a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de
DECIZIA nr. 77 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287735]
-
din actul normativ anterior menționat. Ținând cont de faptul că, potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, structurile centrale ale Ministerului Apărării Naționale au în compunere „secția“ ca entitate organizațională specifică, iar funcția publică de conducere a acestui compartiment funcțional este o funcție publică de conducere specifică, având în vedere faptul că termenul până la care autoritățile și instituțiile publice aveau obligația de echivalare a funcțiilor
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 121 din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277767]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 7 august 2008). ... 30. Totodată, Curtea constată că dispozițiile art. 26 alin. (14) și (15) din Legea nr. 115/2015 dau expresie opțiunii legiuitorului în materie electorală, reglementarea constituirii și compunerii birourilor electorale de circumscripție aflându-se în marja sa de apreciere, permisă de Constituție. În același timp, stabilirea unor reguli diferite pentru cele două categorii invocate de autorul excepției (partide politice care au reprezentare parlamentară și partide politice care nu
DECIZIA nr. 426 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277519]
-
de apreciere, permisă de Constituție. În același timp, stabilirea unor reguli diferite pentru cele două categorii invocate de autorul excepției (partide politice care au reprezentare parlamentară și partide politice care nu au reprezentare parlamentară), în ceea ce privește constituirea și compunerea birourilor electorale de circumscripție, nu conferă textelor de lege criticate un caracter discriminatoriu, de vreme ce categoriile vizate sunt diferite, iar tratamentul juridic diferențiat are la bază un criteriu obiectiv și rezonabil, motivat de rolul organelor reprezentative în exercitarea puterii
DECIZIA nr. 426 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277519]
-
managementului situațiilor de urgență și al protecției civile; ... h) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, cu modificările și completările ulterioare; ... i) Hotărârea Guvernului nr. 1152/2014 privind organizarea, funcționarea și compunerea Centrului Național de Conducere a Acțiunilor de Ordine Publică; ... j) Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare; ... k) Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare; ... l) Legea nr. 260/2008
REGULAMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276377]
-
calcul - natural sau amenajat; ... c) precizarea sporului de siguranță (dacă este cazul); ... d) prezentarea unor elemente metodologice relevante (metoda de calcul a debitelor maxime în funcție de suprafața bazinului); ... e) precizarea sursei datelor hidrologice utilizate; ... f) prezentarea modelului matematic de compunere și propagare a undelor de viitură în cazul debitelor determinate în regim amenajat, inclusiv a datelor de intrare; ... g) rezultate - debite maxime cu diverse probabilități de depășire. ... (6) Elementele caracteristice undelor de viitură singulare schematice (TIP) (Tt, Tc, γ, W
PROCEDURĂ din 6 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277470]
-
unitățile subordonate să intervină în vreun fel asupra informațiilor de interes transmise. Articolul 13 (1) Structurile/Instituțiile beneficiare receptează și prelucrează informații de interes prin intermediul platformei de prelucrare. (2) Platforma de prelucrare reprezintă suportul tehnic de comunicații la sol din compunerea sistemului de aeronave fără pilot la bord care constituie punctul final al fluxului informațional integrat și care prezintă caracteristicile tehnice specifice senzorilor de captare montați pe aeronava fără pilot care execută misiunea de zbor. (3) Receptarea și prelucrarea tehnică a
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 110 din 8 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277155]
-
inspectoratul general, în baza argumentelor tehnice formulate în scris de către reprezentanții structurii/instituției beneficiare, pentru componenta de senzori pentru captarea informațiilor de interes, ai inspectoratului general și ai Direcției generale logistice din cadrul Ministerului Afacerilor Interne pentru partea tehnică din compunerea aparatelor de zbor, iar pentru partea de comunicații, ai Direcției generale pentru comunicații și tehnologia informației din cadrul aceluiași minister. (4) În procesul de evaluare a ofertelor, comisia de evaluare va cuprinde reprezentanții inspectoratului general, ai Direcției generale pentru comunicații
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 110 din 8 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277155]
-
și completările ulterioare, și la art. 10 pct. 1 lit. a), pct. 2 lit. d) și pct. 3 lit. a) și art. 11 pct. 3 lit. c), h), i) și j) din Hotărârea Guvernului nr. 1.152/2014 privind organizarea, funcționarea și compunerea Centrului național de conducere a acțiunilor de ordine publică: date privind infrastructura fizică de comunicații proprie, date pentru monitorizarea situației operative privind potențiale riscuri și amenințări la adresa ordinii și siguranței publice, date pentru coordonarea din aer a forțelor participante
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 110 din 8 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277155]
-
necompetenței materiale. Faptul că nu s-a ridicat această excepție până la termenul stabilit și astfel instanța inferioară a judecat în locul celei superioare sau invers ori că completul de judecată a avut, ca o consecință a acestui aspect, o compunere diferită nu impietează asupra dreptului la un proces echitabil, partea fiind judecată tot de o instanță prevăzută de lege. Astfel, textul criticat sancționează o culpă procesuală și, pentru ca aceasta să nu se repercuteze asupra desfășurării procesului civil, legiuitorul a
DECIZIA nr. 370 din 29 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276570]
-
Casație și Justiție, care nu se poate substitui voinței legiuitorului constituant și nu poate prelua atribuții jurisdicționale precum cele privind desemnarea membrilor completelor. În interpretarea Legii fundamentale, Curtea Constituțională a statuat că procedura de judecată se stabilește prin lege, atât compunerea instanței supreme, cât și regulile de funcționare a acesteia fiind fixate prin lege organică. Atunci când legiuitorul constituțional se referă la compunerea instanței supreme - noțiune autonomă folosită de Constituție - nu are în vedere numărul total de judecători al acesteia, ci
DECIZIA nr. 491 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277902]
-
completelor. În interpretarea Legii fundamentale, Curtea Constituțională a statuat că procedura de judecată se stabilește prin lege, atât compunerea instanței supreme, cât și regulile de funcționare a acesteia fiind fixate prin lege organică. Atunci când legiuitorul constituțional se referă la compunerea instanței supreme - noțiune autonomă folosită de Constituție - nu are în vedere numărul total de judecători al acesteia, ci organizarea și compunerea secțiilor, secțiilor unite și completelor de judecată care realizează funcția jurisdicțională. Ca atare, aspectele referitoare la compunerea instanței judecătorești
DECIZIA nr. 491 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277902]
-
cât și regulile de funcționare a acesteia fiind fixate prin lege organică. Atunci când legiuitorul constituțional se referă la compunerea instanței supreme - noțiune autonomă folosită de Constituție - nu are în vedere numărul total de judecători al acesteia, ci organizarea și compunerea secțiilor, secțiilor unite și completelor de judecată care realizează funcția jurisdicțională. Ca atare, aspectele referitoare la compunerea instanței judecătorești au fost calificate drept norme de procedură de ordine publică, iar încălcarea lor atrage nulitatea absolută a actelor pronunțate de un
DECIZIA nr. 491 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277902]
-
referă la compunerea instanței supreme - noțiune autonomă folosită de Constituție - nu are în vedere numărul total de judecători al acesteia, ci organizarea și compunerea secțiilor, secțiilor unite și completelor de judecată care realizează funcția jurisdicțională. Ca atare, aspectele referitoare la compunerea instanței judecătorești au fost calificate drept norme de procedură de ordine publică, iar încălcarea lor atrage nulitatea absolută a actelor pronunțate de un astfel de complet de judecată. O astfel de interpretare asigură coerență acțiunii puterii judecătorești, garantând, totodată, independența
DECIZIA nr. 491 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277902]
-
pronunțate de un astfel de complet de judecată. O astfel de interpretare asigură coerență acțiunii puterii judecătorești, garantând, totodată, independența și imparțialitatea judecătorului. Între aceste garanții se înscrie caracterul aleatoriu atât al distribuirii cauzelor în sistem informatic, cât și al compunerii completului de judecată instituit prin lege. O astfel de viziune asigură coerență acțiunii puterii judecătorești, garantând, în același timp, independența și imparțialitatea judecătorului. Dreptul la un proces echitabil are la bază exact cele două caracteristici esențiale, iar încălcarea reglementărilor referitoare
DECIZIA nr. 491 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277902]
-
de judecată instituit prin lege. O astfel de viziune asigură coerență acțiunii puterii judecătorești, garantând, în același timp, independența și imparțialitatea judecătorului. Dreptul la un proces echitabil are la bază exact cele două caracteristici esențiale, iar încălcarea reglementărilor referitoare la compunerea instanței chiar de către aceasta atrage, în mod cert, o suspiciune/îndoială rezonabilă cu privire la posibilitatea ca instanța să nu fie independentă sau imparțială. ... 7. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată
DECIZIA nr. 491 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277902]
-
sine aleatorie și pentru a nu permite apariția unor elemente de arbitrar, legiuitorul constituant a stabilit că procedura de judecată se fixează prin lege, iar în ceea ce privește Înalta Curte de Casație și Justiție, a consacrat faptul că atât compunerea sa, cât și regulile de funcționare se stabilesc prin lege organică. Modul de desemnare a membrilor completelor de 3 judecători prin mijlocirea unui act administrativ cu caracter normativ nu încalcă exigențele constituționale ale art. 126 alin. (4), întrucât actul administrativ
DECIZIA nr. 491 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277902]