1,467 matches
-
de a deveni redundant, toate acestea asociindu-se, până la urmă, cu vârsta persoanei. Într-adevăr, indivizii adulți sunt sau pot fi incomparabil mai redundanți în conduita lor comunicativă decât tinerii sau copiii, tocmai din aceste motive, însă marile lor resurse comunicaționale, precum și faptul că își pot „manipula” oarecum voluntar „intensitatea” redundanței ce se constituie, în principiu, ca avantaje în„anumite” condiții pot genera, surprinzător, disfuncții în comunicarea curentă. Aceasta pentru că, prin natura ei, redundanța poate fi folosită, în special, în educație
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este ca atare, în intenții firești până la un punct, de accesibilizare a conținuturilor deînvățare, de înțelegere cu suficiență de către elevi a informațiilor transmise, în educația adulților lucrurile stau altfel. În fața educabililor adulți, formatorul (instructorul/tutorele, mentorul/moderatorul etc.) are resurse comunicaționale similare cu ei, o forță comunicantă doar ușor superioară și nici ocaziile de a se manifesta redundant nu mai sunt frecvente, nici generoase, auditoriul matur din fața lui nemaipermițându-i acest lucru. Cam la fel stau lucrurile sub acest aspect și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fără anticipări cognitive forțate, cu bătaie prea lungă, eșuând în guess tehnique, „tehnica ghicitului” (Ross, 1986). Forța comunicantă mult sporitătc "Forța comunicantă mult sporită" Forța comunicantă a individului uman este un adevărat „motor” ce asigură cantitatea și calitatea conduitei sale comunicaționale, „combustibilul” fiind furnizat de repertoriul de semne, iar această forță crește progresiv odată cu vârsta persoanei, dar e favorizată semnificativ și de gradul său de educare. Ceea ce denumim însă generic „forță comunicantă” (gândindu-ne în primul rând la comunicarea lingvistică, prevalentă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educația adulților, cu precauția necesară pentru ca „ceea ce-i bun să nu eșueze, surprinzător, în rău”, vom reda ilustrativ un citat anecdotic, dar sugestiv, despre cât de funcțională este comunicarea între adulți cu o educație înaltă și cu o remarcabilă forță comunicațională, cum este cazul membrilor Congresului SUA (apud Davidoff, 1987, p. 105): „...ceva straniu se întâmplă zilnic aici: unul dintre noi ia cuvântul și nu spune nimic și, deși ceilalți nici nu-l ascultă, sunt total împotrivă-i, contrazicându-l vehement
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ce furnizează servicii în educația adulților este considerată de calitate dacă, în concordanță cu propria politică a calității, precizează calificările și competențele personalului, își definește imaginea în comunitate, construiește o infrastructură specifică unei astfel de instituții, reglementează structura ierarhică și comunicațională a organizației și promovează public o viziune proprie asupra calității. Astfel, calitatea organizațională este rezultatul unui management orientat spre calitate. „În managementul calității programelor de formare se utilizează un ansamblu de orientări metodologice, concepte, reprezentări și principii de acțiune care
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
poziția de observator) la căderea lui Ceaușescu, întreg mapamondul a urmărit sau a putut urmări războaiele din Irak și capturarea lui Saddam, efectele uraganului Katrina sau ale tsunami-ului asiatic (din Oceanul Indian, din decembrie 2004). Împreună globalizarea politică și cea comunicațională transformă lumea într-un adevărat Panoptic. Cu instrumente precum Google Earth, supravegherea colectivă transcende limitele localului (ale organizației, comunei sau orașului), devenind un fenomen global, ce revine, din "mâinile" autorităților, ca în statul modern, la îndemâna fiecărui utilizator de calculator sau
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de locuitor la PPP; INS, pentru indicele câștigului salarial real; ANOFM, pentru rata șomajului. Notă: Anul de referință (1994) este recodificat, și scorurile sunt raportate la el ca frecvențe relative (1994 = 100 %) În planul evoluției tehnologiilor (mai ales în sfera comunicațională), schimbările sunt cel puțin la fel de mari ca acelea descrise până aici, dacă nu chiar mai radicale. Dacă înainte, așa cum am văzut, libertatea de exprimare era cenzurată și consumul de informație se făcea pe canale limitate 32, după Revoluție se deschide
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
la fel de mari ca acelea descrise până aici, dacă nu chiar mai radicale. Dacă înainte, așa cum am văzut, libertatea de exprimare era cenzurată și consumul de informație se făcea pe canale limitate 32, după Revoluție se deschide calea unei adevărate explozii comunicaționale și informaționale (Tabel 5). Se dezvoltă exponențial telefonia mobilă (numărul total al utilizatorilor de telefonie mobilă, măsurat prin numărul de cartele SIM active, a ajuns la jumătatea lui 2007 la peste 19,5 milioane 33, cu 31,4 % mai mult
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
fost de 742 de persoane, Ess = ± 3,8 %. 10 Paradigma marxistă a globalizării se bazează pe răspândirea pieței la nivel mondial și localizează începuturile acestui fenomen în secolul al XV-lea. 11 Titulaturile date societății contemporane pot fi: postindustrială, postmodernă, comunicațională, informațională ș.a. 12 Discuția referitoare la globalizare pe dimensiuni poate arăta că stabilirea unui moment de start al globalizării ca proces este, dacă nu imposibilă, cel puțin extrem de dificilă. Naisbitt (1989) indică de exemplu cu precizie începutul globalizării informaționale în
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
prospecțiile ce se conturează în prezent, ca fiind determinante în civilizația post-industrială ce ne-așteaptă. Fiți, rogu-vă, atenți cum sună avertismentele de Casandră ale celor ce întrevăd clar orizontul postmodernității tehnico-științifice: anularea contacului interuman direct prin excesul de viteză comunicațională, distrugerea viitorului afectiv, dislocarea demografică în spațiul cosmic, virusarea chimică și cibernetică a mediului înconjurător, într-un cuvînt, dar ce cuvînt!: globalizare, jurisdicție cibernetică și clonare agro-zoologică (mai ales în direcția creșterii rolului G.M.F.-ului Genetically Modified Food). După scenariile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
al ideologiei: liderul, tehnocratul, statul minimal, sistemul politic perfect, democrația, alegerile libere, banul, starul, fanul, VIP-ul, persoana publică, creatorul total, geniul, filosofia militantă, intelectualul implicat, binele public, rasa pură, omul nou, modelul cultural, civilizația superioară, blazonul, imnul, stema, personalitatea comunicațională, societatea comunicațională, informația, dreptatea socială, economia, cultura, socializarea, drepturile omului, justiția, libertatea politică, etica afacerilor, etica relațiilor internaționale, morala, profesia, prestigiul, protecția persoanei, binele public, libera circulație, școala, universitatea, elita (de diferite feluri) și massa, solidaritatea, ierarhia și clasamentul, viitorul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
liderul, tehnocratul, statul minimal, sistemul politic perfect, democrația, alegerile libere, banul, starul, fanul, VIP-ul, persoana publică, creatorul total, geniul, filosofia militantă, intelectualul implicat, binele public, rasa pură, omul nou, modelul cultural, civilizația superioară, blazonul, imnul, stema, personalitatea comunicațională, societatea comunicațională, informația, dreptatea socială, economia, cultura, socializarea, drepturile omului, justiția, libertatea politică, etica afacerilor, etica relațiilor internaționale, morala, profesia, prestigiul, protecția persoanei, binele public, libera circulație, școala, universitatea, elita (de diferite feluri) și massa, solidaritatea, ierarhia și clasamentul, viitorul, iertarea publică
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
norme și definiții comune ale situațiilor de viață. În aceste preocupări, conținutul proceselor sociale este pus între paranteze. Nu interesează de ce în anumite condiții apar anumite forme de organizare socială, ci forma proceselor sociale: prin ce forme, mecanisme de interacțiune comunicațională elaborează oamenii - trăind, desigur, în anumite condiții - un anumit mod de organizare socială, indiferent care anume. Abordarea este, firește, justificată. Există un proces social cognitiv prin care oamenii ce trăiesc împreună definesc situația și-și construiesc viața socială, cadrele normative
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Fără a Înțelege comportamentul organizațiilor din context, nu vom Înțelege nici comportamentul Școlii gustiene. Legăturile de diferite grade de intensitate dintre școală și celelalte instituții și organizații reprezintă o anumită țesătură a unei culturi a elitei românești interbelice, a culturii comunicaționale a unei rețele În care Gusti și Școala sa au fost centrul. Pentru a Înțelege comportamentul Școlii gustiene, nu ajunge să cunoaștem rapoartele dintre ei (pașii făcuți În această direcție sunt insuficienți), ci trebuie să cunoaștem detaliat și relațiile exterioare
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
unei societăți multigeneraționale care are abilitatea de a transforma raporturile dintre generații și definiția Însăși a generațiilor. Conflictul intergenerațional implică cel puțin două generații, denumite simbolic de către sociologia vest-europeană ca fiind „generația Gorbaciov” și „generația Internet”. O motivație a prăpastiei comunicaționale Între generații o constituie diferența considerabilă de percepție a sistemului de valori. Dacă În trecut valorile recunoscute de generația tânără sufereau de imobilitate (viitorul copiilor era asemănător cu prezentul și trecutul părinților lor), În prezent lucrurile stau cu totul altfel
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fiind de diferența de percepție și de transmitere intergenerațională a sistemului de valori, Mead sublinia: „Dacă generațiile au fost Întotdeauna comparate, astăzi ele sunt separate de o adevărată prăpastie, ca și când nu ar mai folosi aceeași limbă”. Începe să apară bariera comunicațională intergenerațională. O motivație a prăpastiei comunicaționale dintre generații o constituie diferența considerabilă de percepție a sistemului de valori. Dacă În trecut valorile recunoscute de generația tânără sufereau de imobilitate (viitorul copiilor era asemănător cu prezentul și trecutul părinților lor), În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de transmitere intergenerațională a sistemului de valori, Mead sublinia: „Dacă generațiile au fost Întotdeauna comparate, astăzi ele sunt separate de o adevărată prăpastie, ca și când nu ar mai folosi aceeași limbă”. Începe să apară bariera comunicațională intergenerațională. O motivație a prăpastiei comunicaționale dintre generații o constituie diferența considerabilă de percepție a sistemului de valori. Dacă În trecut valorile recunoscute de generația tânără sufereau de imobilitate (viitorul copiilor era asemănător cu prezentul și trecutul părinților lor), În prezent lucrurile stau cu totul altfel
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fi surprinsă, mai ales în politică (concurența pentru putere), respectiv economie (reușita pe piață), unde manipularea, persuasiunea, influențarea opiniei publice prin diferite mijloace (de exemplu, mass-media) sunt destul de frecvente. La finalul lucrării face un rezumat al cauzelor și consecințelor confruntărilor comunicaționale. Schleicher Nóra*, în capitolul „Procesele internaționale și de globalizare în limbajul comunicării publice” („Globalizációs, illetve nemzetközi folyamatok a közéleti kommunikáció nyelvében”), analizează problemele limbajului comunicării sociale din perspectiva globalizării și a proceselor internaționale. În deschidere, autoarea prezintă scopul lucrării, acela
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
limbii engleze: planificarea limbii sau învățarea mai multor limbi străine. Partea a doua a volumului începe cu studiul lui Sárközi Erika, intitulat „Cultura politică și comunicarea politică” („Politikai kultúra és politikai kommunikáció”). Lucrarea dezbate cultura politică maghiară din perspectiva consecințelor comunicaționale ale schimbării de regim. Autoarea prezintă obiectul comunicării și definiția comunicării publice. Obiectivul comunicării este cercetarea fenomenelor, proceselor și a interacțiunilor de comunicare ce se desfășoară în spațiul personal și în cadrul societății. Comunicarea publică cuprinde acele exerciții și efecte de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
funcționalitate și disfuncționalitate ale bisericii, ce pot apărea în viitor și pot afecta funcționarea sau nefuncționarea bisericii, aceasta fiind o instituție care contribuie la integrarea socială. Ultima lucrare, din partea a doua a volumului, îi aparține lui Ferencz Zoltán*, „Despre strategiile comunicaționale în societățiile locale” („A helyi társadalmak kommunikációs stratégiáiról”). În deschiderea capitolului, cercetătorul prezintă câteva constatări generale în legătură cu comunicarea dintre consiliile locale și populație. El încearcă să analizeze comunicarea în cadrul societăților locale, în funcție de următoarele dimensiuni: cunoașterea relațiilor politice locale și ce
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
relațiile interculturale. Toate aceste noțiuni au fost subsumate unui concept mai larg, acela de Comunicare interculturală. Termenul de comunicare internațională se referă la studiul fluxului de comunicare media între țări. O altă accepțiune a termenului vizează studiul comparativ al sistemelor comunicaționale în masă și studiul comunicării între guverne naționale. Comunicarea internațională se ocupă de putere, politică, procesul influenței asupra altor națiuni-state. Comunicarea globală face trimitere la studiul transferului informațiilor, datelor, opiniilor și valorilor, de către grupuri, instituții și guverne, și la problemele
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
academic, cursurile despre discursuri, oratorie, au fost înlocuite de cursurile de comunicare interpersonală. Atitudinea de a face totul pe cont propriu a dus la un individualism care nu mai lua în considerare încercarea de a schimba comportamentul celuilalt. Accentul eticii comunicaționale "a trecut de la a spune adevărul la a fi loial partenerului de comunicare"11. Ceea ce se spunea trecea pe planul secund, era important modul în care se comunica și maniera de a-i impresiona pe ceilalți. A început să se
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Cum trebuie să abordăm practic comunicarea interculturală, având în vedere că o comunicare etică și eficientă depinde de toți participanții la o cultură (nu doar de reprezentanții ei)? 4. Are cineva dreptul de a-și impune propriile standarde de comportament comunicațional, dacă ținem cont de faptul că schimbarea comportamentului comunicațional înseamnă schimbare culturală? Întrebările de mai sus sunt vitale pentru o posibilă teorie a comunicării interculturale condițiile de posibilitate ale unei comunicări eficiente și etice. Aceste misiuni nu sunt deloc ușoare
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
vedere că o comunicare etică și eficientă depinde de toți participanții la o cultură (nu doar de reprezentanții ei)? 4. Are cineva dreptul de a-și impune propriile standarde de comportament comunicațional, dacă ținem cont de faptul că schimbarea comportamentului comunicațional înseamnă schimbare culturală? Întrebările de mai sus sunt vitale pentru o posibilă teorie a comunicării interculturale condițiile de posibilitate ale unei comunicări eficiente și etice. Aceste misiuni nu sunt deloc ușoare întrucât trebuie păstrată rigurozitatea epistemologică. Casmir realizează o incursiune
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Dacă ea este evidentă la emițător, receptorul va fi mai puțin interesat de o persoană care vorbește fără emoție, considerând-o plictisitoare. Personalitatea De multe ori, percepția ne este afectată de personalitatea celui cu care comunicăm, și invers: comportamentul nostru comunicațional îl influențează pe interlocutor. Dacă între cele două personalități există o inadvertență structurală, șansele unei comunicări eficiente scad considerabil. Întrucât este mai greu de schimbat personalitatea "celuilalt", e preferabil să încercăm să o "ajustăm" pe a noastră, modificându-ne comportamentul
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]