2,931 matches
-
satului Răzeși cu aprobarea locuitorilor, care i-au vândut o suprafață de 3 ha de pământ unde și a construit conacul. Pământurile arabile a lui Boteanu se aflau pe moșia Bodeștiului. Drept răsplată pentru terenul acordat de săteni pentru construcția conacului, boierul Boteanu a construit o moară pentru sat în anul 1897 pusă în funcție de o locomotivă de vapori. Despre Malișevschi facem următoarea remarcă. Fiica sa Elena prin dotația sa a luat parte activă la organizarea a 9 expoziții de artă plastică
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
Acest Șoldan pare să -și fi primit numele de la pasiunea lui pentru șoldani ( iepuri) , care erau destul de numeroși în pădurile din zonă. Printre moșierii satului Șoldănești trebuie amintit doctorul Constantin Bucșinescu, care în perioada 1890 - 1920 , a construit aici un conac din piatră și cărămidă, trei beciuri ( pentru vinuri, murături și brânzeturi), o ghețărie, o fabrică de ulei și ateliere de preparare a brânzeturilor. În ciuda vechimii satului, dezvoltarea demografică a decurs destul de lent, înregistrându-se în 1816 - 50 de familii, în
Șoldănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300926_a_302255]
-
din județul Buzău, România. Clădirea se află în spatele școlii din sat și datează din secolul al XVIII-lea, fiind reprezentativă pentru un stil arhitectural care a influențat mai multe clădiri din reședința de județ, între care Casa Vergu-Mănăilă și restaurantul Conacul Trandafirilor din Parcul Crâng. Stilul este exemplificat pe bancnota de 10 lei românești. Clădirea, ridicată de boierii Izbășoi în 1760 și restaurată o singură dată de-a lungul existenței ei, a intrat în 2013 în proprietatea Uniunii Arhitecților din România
Casa cu blazoane din Chiojdu () [Corola-website/Science/334959_a_336288]
-
din cele mai mari edificii de cult din Basarabia, construită după un proiect bazat pe cel al bisericii Nașterea Sf. Ioan Botezătorul din localitatea bucovineană Crasna, precum și un parc realizat la începutul secolului trecut, în care se află și fostul conac al familiei Plawsky, transformat ulterior în cămin cultural. În apropierea satului, pe valea rîului Racovăț, se află necropola eneolitică "Movila lui Balan". Originea toponimului "Hădărăuți" nu e clară. De-a lungul anilor denumirea localității a cunoscut câteva variante: "Hodorouți", "Hodărăuți
Hădărăuți, Ocnița () [Corola-website/Science/299274_a_300603]
-
meargă în transă spre geam, sărind de la înălțime. În Londra, Arthur Kipps (Daniel Radcliffe), un avocat sărac și tatăl văduv al unui băiat de patru ani, Joseph, este trimis de către firma sa să obțină actele cu care să vândă un conac mare - sumbrul și izolatul Eel Marsh House. Deși el ezită să-și lase fiul singur cu o bonă, șeful lui Arthur îl avertizează că dacă nu reușește să-și facă datoria, își va pierde slujba. Arthur este tratat cu răceală
Femeia în negru (film din 2012) () [Corola-website/Science/328477_a_329806]
-
avocatul din sat, care îi dă grăbit un teanc de hârtii, spunându-i să se întoarcă la Londra. În schimb, Arthur călătorește la Eel Marsh House, unde crede că va fi capabil să își finalizeze munca. În timp ce se afla în conac este distras de zgomote ciudate, de sunetul treptelor, de anumite țipete și de apariția unei femeie îmbrăcate în negru. Crezând că a fost un accident, Arthur raportează incidentul la poliție. În secția de poliție apar trei copii; doi băieți împreună cu
Femeia în negru (film din 2012) () [Corola-website/Science/328477_a_329806]
-
pe masă figura unei persoane care urma să fie spânzurată, după care este sedată. În ziua următoare, Arthur decide să rămână peste noapte la Eel Marsh House pentru a termina lucrarea. Acesta descoperă mai multe scrisori de la Alice Drablow, proprietara conacului care decedase recent și de la sora ei, Jennet Humfrye (Liz White), care aparent avusese tulburări mentale. Jennet susținea că Alice i-a furat fiul, pe Nathaniel, și îi cerea să o lase să îl văd. Scrisorile dezvăluie faptul că băiatul
Femeia în negru (film din 2012) () [Corola-website/Science/328477_a_329806]
-
ca pictura foarte valoroasă să se distrugă rapid, în condițiile naturale de conservare. Arhitecta a afirmat că este necesar ă se efectueze lucrări de cercetare arheologică și istorică a sitului, restaurare a bisericii și, eventual, includerea într-un ansamblu împreună cu conacul Palade Secară, construcție din piatră aflată vizavi de amplasamentul bisericii. Biserica de lemn din Costești este construită din bârne masive de stejar, cioplite din material brut și îmbinate în cununi orizontale. În prima jumătate a secolului al XX-lea, pereții
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
Saros-Patek (fiica contelui Cristian de Saros - Patek și nepoata de sora a fo- ișpanului de Brașov) cere, de la Ecaterina ( întreținută călâului din Brașov- Martin Hender), documente despre boeria lui Vlad Tudor, oferindu-i că răsplată „moșia ei din Crihalma, cu conac, cu boi, cu cai, cu tot ce se află acolo”. La 1490, regele ungur Vladislav da din “feudas regii” ( dreptul regelui asupra pământului) pământul sau din Crihalma că feud, nobilului ungur Tetros de Kopan, din Turda, care neputându-l administra
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
astfel Petki stăpân al moșiei din Crihalma. Crihalma este stăpânita astfel timp de 355 de ani , (între 1570- 1925) de familia Petki. Până în 1840 toți urmașii familiei Petki se numesc Josef. În 1909 apare că proprietar al moșiei compuse din : conac, magazii , grajduri, grădini, parc, Cavalerul Carol Auben căsătorit cu una din succesoarele familiei Petki. Sub el se face comasarea pământului, în 1911- 1912, pământul fiind împărțit în 5 tarlale. În 1916, Curtea Grofeasca din Crihalma este devastată de țărani la
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
în primul război mondial. Din moșia rămasă, multă parte se arendează și se vinde treptat , rămânând mai nimic din moștenire, din averea familiei Petki. Moșia, de fapt grădinile moșiei au fost îngrijite de grădinarul Marton. În 1935 moșia compusă din: conac mare, în stare foarte bună, cu alee de castani, clădiri anexe pentru locuința moșierilor și a angajaților lor, magazii, grajduri, remiza uriașă pentru mașini, unelte, parc mare aranjat și îngrijit, ghețar mare, trei grădini, lac pentru colectarea reziduurilor menajere de la
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
proprietarul moșiei Ruginoasa, marele vistiernic Săndulache Sturza, a construit un palat în stil neoclasic, ce avea să fie prefăcut mai apoi după arhitectură stilului gotic. Așa cum era obiceiul, în anul 1811, el a ridicat în spatele palatului și o biserică de conac, pe locul unde a fost anterior o biserică de lemn. Acest lucru rezultă din pisania ce a fost așezată la intrare și care a fost distrusă în timpul celui de-al doilea război mondial. Pe clopotul mare, ce a servit biserică
Biserica domnească din Ruginoasa () [Corola-website/Science/300075_a_301404]
-
numai, desi sovieticii au fost mult mai puțin violente în acest sens Dintre toate țările din Europa de Vest, elitele britanici au fost determinate pentru a controla Grecia, prin orice mijloace necesare;. această țară a fost considerat mult timp de ei cum conacul lor privat. Primele semne ale războiului civil a avut loc în 1942-1944, în timpul ocupației. Cu guvernul grec în exil în imposibilitatea de a influența situația de la domiciliu, mai multe grupuri de rezistență din diferite afilieri politice au apărut, cel dominant
Războiul Civil Grec () [Corola-website/Science/323352_a_324681]
-
Conacul din Țibănești este un conac construit la începutul secolului al XIX-lea de familia boierilor Carp în satul Țibănești din județul Iași. Ansamblul conacului Petre P. Carp de la Țibănești se află pe "Lista monumentelor istorice din județul Iași 2004" la
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
Conacul din Țibănești este un conac construit la începutul secolului al XIX-lea de familia boierilor Carp în satul Țibănești din județul Iași. Ansamblul conacului Petre P. Carp de la Țibănești se află pe "Lista monumentelor istorice din județul Iași 2004" la nr. 1529, având codul . El
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
Conacul din Țibănești este un conac construit la începutul secolului al XIX-lea de familia boierilor Carp în satul Țibănești din județul Iași. Ansamblul conacului Petre P. Carp de la Țibănești se află pe "Lista monumentelor istorice din județul Iași 2004" la nr. 1529, având codul . El este compus din cinci monumente cu același regim: Familia Carp s-a stabilit în Moldova în secolul al XVI
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
alte moșii și răzășii din Bucovina și o parte din Țibănești. A murit în 1802, moșia trecând prin moștenire la fiul său, biv vel aga Ion Carp. Acesta era căsătorit cu Safta Pătrașcu și aveau împreună o stare materială înfloritoare. Conacul Carp de la Țibănești a fost construit în jurul anului 1820, de către Ion Carp, având inițial doar parter și un etaj. El construise în sat, cu un an mai înainte, o biserică cu hramul "Duminica Tuturor Sfinților". Întors de la studii de la Viena
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
mai înainte, o biserică cu hramul "Duminica Tuturor Sfinților". Întors de la studii de la Viena și Berlin, unde se obișnuise cu luxul european, fiul său, paharnicul Petrache Carp, a dorit să înfrumusețeze domeniul boieresc, amenajând în jurul anului 1830 un parc în jurul conacului. El și-a adus aici soția, Smaranda, fiica boierului Iorgu Radu din Ținutul Tutovei. Ei obișnuiau să locuiască la conac de la începutul verii până la sfârșitul toamnei ocupându-se de agricultură și de viticultură. Au avut împreună doar un singur copil
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
luxul european, fiul său, paharnicul Petrache Carp, a dorit să înfrumusețeze domeniul boieresc, amenajând în jurul anului 1830 un parc în jurul conacului. El și-a adus aici soția, Smaranda, fiica boierului Iorgu Radu din Ținutul Tutovei. Ei obișnuiau să locuiască la conac de la începutul verii până la sfârșitul toamnei ocupându-se de agricultură și de viticultură. Au avut împreună doar un singur copil: Petre P. Carp, care s-a născut la Iași, la 29 iunie 1837. Petre P. Carp a urmat studii liceale
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
a învăța o meserie. S-a implicat în viața satului: a construit o școală și un dispensar medical și a adus preot, cântăreț, învățători și medic. În vara anului 1905, pe când era retras din activitatea politică, P.P. Carp a reclădit conacul, adăugând un al doilea etaj peste cele două nivele existente , cu o terasă mare de unde se întindea o frumoasă vedere asupra parcului. În acea perioadă l-a primit aici pe scriitorul francez André Bellesort care va aminti în lucrările sale
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
frumusețea locurilor. În timpul Răscoalei de la 1907, țăranii din Țibănești nu s-au răsculat împotriva boierului Petre P. Carp, deoarece acesta s-a purtat cumsecade cu țăranii care îi lucrau pământul. În perioada Primului Război Mondial, familia Carp a locuit la București, iar conacul său din Țibănești a adăpostit un spital pentru bolnavii cu febră tifoidă. Fiul său, Petre Carp (1890-1916), a murit pe front și a fost înmormântat în mausoleul de la Țibănești. După război, Petre P. Carp a murit la 19 iunie 1919
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
a murit pe front și a fost înmormântat în mausoleul de la Țibănești. După război, Petre P. Carp a murit la 19 iunie 1919 la Țibănești și a fost înmormântat într-un sarcofag de marmură din mausoleul familiei, aflat în parcul conacului. După moartea lui Petre P. Carp, de moșia din Țibănești s-a ocupat soția sa, Sevastia (1853-1947) și fiul său, Nicolae Carp, care a continuat să locuiască acolo până la naționalizarea conacului. Cu prilejul reformei agrare din 1921, țăranii din Țibănești
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
sarcofag de marmură din mausoleul familiei, aflat în parcul conacului. După moartea lui Petre P. Carp, de moșia din Țibănești s-a ocupat soția sa, Sevastia (1853-1947) și fiul său, Nicolae Carp, care a continuat să locuiască acolo până la naționalizarea conacului. Cu prilejul reformei agrare din 1921, țăranii din Țibănești au fost împroprietăriți cu peste o mie de hectare din moșia familiei Carp. În urma reformei agrare din 1945, moștenitorii familiei Carp au păstrat conacul și acareturile, plus 69 de hectare de
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
a continuat să locuiască acolo până la naționalizarea conacului. Cu prilejul reformei agrare din 1921, țăranii din Țibănești au fost împroprietăriți cu peste o mie de hectare din moșia familiei Carp. În urma reformei agrare din 1945, moștenitorii familiei Carp au păstrat conacul și acareturile, plus 69 de hectare de teren. În martie 1949, proprietatea familiei Carp a fost confiscată de stat, printre clădirile preluate de autorități, conform procesului verbal întocmit cu acel prilej, aflându-se conacul cu 12 camere, o cramă, trei
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
1945, moștenitorii familiei Carp au păstrat conacul și acareturile, plus 69 de hectare de teren. În martie 1949, proprietatea familiei Carp a fost confiscată de stat, printre clădirile preluate de autorități, conform procesului verbal întocmit cu acel prilej, aflându-se conacul cu 12 camere, o cramă, trei pivnițe, o lăptărie și locuința administratorului. La acel moment, imobilul era într-o stare nu prea bună, fiind necesare lucrări de reparații. Conacul a fost reparat, iar în următorii 50 de ani s-au
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]