6,847 matches
-
1910 această obligativitate a echivalat cu cuprinderea a peste 18,5% din totalul locuitorilor în sfera unei activități organizate de instruire școlară. În toată perioada dualismului austro-ungar, majoritatea etnică din provincie o forma populația românească. În consecință, școlile comunale și confesionale cu limba română de predare, susținute material numai de locuitorii români din așezările bănățene, ocupau un loc însemnat în structura generală a învățământului poporal elementar. Spre pildă, în anul școlar 1904-1905, școlile comunale și confesionale, cu activitățile desfășurate în limba
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
În consecință, școlile comunale și confesionale cu limba română de predare, susținute material numai de locuitorii români din așezările bănățene, ocupau un loc însemnat în structura generală a învățământului poporal elementar. Spre pildă, în anul școlar 1904-1905, școlile comunale și confesionale, cu activitățile desfășurate în limba română, reprezentau în totalul instituțiilor școlare elementare 76,5% în comitatul Caraș-Severin. Debutul maghiarizării prin școală și educație s-a produs inițial prin Legea XVIII din 1879, prin care s-a dispus introducerea limbii maghiare
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
elementare 76,5% în comitatul Caraș-Severin. Debutul maghiarizării prin școală și educație s-a produs inițial prin Legea XVIII din 1879, prin care s-a dispus introducerea limbii maghiare ca obiect de studiu obligatoriu în toate școlile primare comunale și confesionale, indiferent de limba de predare anterioară în cadrul acestora. Aplicarea Legii Apponyi, legea 27/1907, intensifică presiunea asupra școlilor confesionale, deoarece impunea noi obligații financiare pretinse comunităților confesionale pentru achitarea salariului învățătorilor, pentru respectarea normelor mult mai drastice privind infrastructura clădirilor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
din 1879, prin care s-a dispus introducerea limbii maghiare ca obiect de studiu obligatoriu în toate școlile primare comunale și confesionale, indiferent de limba de predare anterioară în cadrul acestora. Aplicarea Legii Apponyi, legea 27/1907, intensifică presiunea asupra școlilor confesionale, deoarece impunea noi obligații financiare pretinse comunităților confesionale pentru achitarea salariului învățătorilor, pentru respectarea normelor mult mai drastice privind infrastructura clădirilor, starea igienico-sanitară a localurilor școlare, fapt care a determinat diminuarea numerică a școlilor elementare românești din întreg Banatul. După
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
limbii maghiare ca obiect de studiu obligatoriu în toate școlile primare comunale și confesionale, indiferent de limba de predare anterioară în cadrul acestora. Aplicarea Legii Apponyi, legea 27/1907, intensifică presiunea asupra școlilor confesionale, deoarece impunea noi obligații financiare pretinse comunităților confesionale pentru achitarea salariului învățătorilor, pentru respectarea normelor mult mai drastice privind infrastructura clădirilor, starea igienico-sanitară a localurilor școlare, fapt care a determinat diminuarea numerică a școlilor elementare românești din întreg Banatul. După 1885, StEG-ul înființează în Banatul Montan, în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
comune rurale, 10 școli comunale particulare finanțate din bugetul acestei societăți, între care și o școală construită la Bocșa Montană. În perioada 1867-1918, în întreg Banatul s-au construit și funcționat mai multe categorii de școli elementare și anume: școli confesionale, comunale, de stat și particulare. Documentele vremii atestă că între 1777 și 1802 existau școli confesionale de rit ortodox, atât în Vasiova cât și în Bocșa Montană, deși acestea întâmpinau dificultăți majore legate de pregătirea personalului didactic, dezinteresul părinților pentru
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
construită la Bocșa Montană. În perioada 1867-1918, în întreg Banatul s-au construit și funcționat mai multe categorii de școli elementare și anume: școli confesionale, comunale, de stat și particulare. Documentele vremii atestă că între 1777 și 1802 existau școli confesionale de rit ortodox, atât în Vasiova cât și în Bocșa Montană, deși acestea întâmpinau dificultăți majore legate de pregătirea personalului didactic, dezinteresul părinților pentru școală și slaba frecvență a elevilor, lipsa materialului didactic și dificultăți de salarizare a învățătorilor. Astfel
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
majore legate de pregătirea personalului didactic, dezinteresul părinților pentru școală și slaba frecvență a elevilor, lipsa materialului didactic și dificultăți de salarizare a învățătorilor. Astfel, rapoartele periodice prezentate în cadrul sinoadelor protopopești furnizează informații sugestive referitoare la problemele dificile din școlile confesionale aflate sub patronajul Bisericii Ortodoxe. Asemenea probleme reflectau nivelul de instruire și de frecvență școlară, starea materială a clădirilor și dotarea instituțiilor de învățământ cu material didactic. Spre exemplificare, într-un raport al Protopopiatului din Oravița privind starea învățământului din
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
organelor politice”. În perioada cuprinsă între 1726-1855, învățământul local era administrat direct de Trezoreria aulică, iar între 1855-1902, școala a intrat sub administrația StEG-ului, pentru ca între 1902-1918 să fie administrată și controlată direct de Regatul maghiar. Existența unei școli confesionale catolice în Bocșa Montană poate fi justificată printr-o notă scrisă din 1746, când se solicita suma de 8.000 florini pentru executarea unor reparații la clădirea școlii. La 1780, în Banat exista o adevărată rețea de școli românești confesionale
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
confesionale catolice în Bocșa Montană poate fi justificată printr-o notă scrisă din 1746, când se solicita suma de 8.000 florini pentru executarea unor reparații la clădirea școlii. La 1780, în Banat exista o adevărată rețea de școli românești confesionale. Întorcându-ne asupra începuturilor învățământului din spațiul bănățean, reamintim că Regulae directivae au sintetizat hotărârile Regulamentului ilir din 1770 și propunerile deputăției ilire, însușite de Maria Theresia în 1772, cu precizarea de a fi aplicate experimental doar în Banat. Pe
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
prestată de învățător, fapt realizat într-o altă dispoziție la începutul anului 1803. În cadrul districtelor școlare, pe lângă funcția de director districtual, a fost creată și funcția de inspector regal, numărul acestora din urmă sporind continuu datorită organizării școlilor după criterii confesionale. Districtul școlar al Oradei a avut inițial ca inspector școlar regal pe Uroš Nestorovici, desemnat în fruntea Deputăției școlilor naționale ortodoxe. Districtul școlar se defalca la rândul său în subdiviziuni cercuale. La început, Banatul a format doar un singur cerc
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
din provincie; obligativitatea frecvenței școlare. Conform aprecierilor lui C. D. Loga, într-o prefață care făcea elogiu inspectorului regal al școlilor ortodoxe, la începutul secolului XIX directoratul Timișorii avea 180 de școli, iar cel al Caransebeșului avea 238 de școli confesionale și poporale. Preparandia din Arad devine unul din centrele culturale și politice românești, alături de cea din Oradea, în preluarea inițiativei în mișcarea culturală și politico-națională a românilor. Profesorii acestei instituții au provocat o adevărată mișcare pentru numirea unui român în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
fie ajutați copiii care ar fi apți pentru meserii, ,,pentru ca să se poată ceale de lipsă și folositoare măiestrii și între românii noștri introduce.” În spiritul Școlii ardelene, Țichindeal a militat pentru ideea unității de neam și limbă, deasupra oricărei despărțiri confesionale: Să fim toți una; nu e nici grec sau român unit sau neunit, una trebuie să fie mărita națiune românească”, iar chemarea imperativă pentru luminarea minții prin cultură el nu a adresat-o doar românilor bănățeni sau ardeleni, ci tuturor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cărțile tipărite, amintim: Ortografia sau dreapta scrisoare (Buda, 1818), Chemare la tipărirea cărților românești și versuri pentru îndreptarea tinerilor (Buda, 1821), Gramatica românească (Buda, 1822), Epistolariul românesc (Buda, 1814), precum și o serie de cărți cu caracter religios, destinate uzului școlilor confesionale și al bisericilor. Pedagogul caransebeșean n-a elaborat lucrări pedagogice propriu-zise, concepția sa pedagogică putându-se contura pe baza a numeroase capitole din lucrările deja amintite. În concepția sa pedagogică, educația este prezentată ca un factor de progres economic și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
circularelor cu alfabetul latin, cei care nu cunoșteau literele latine urmând să le învețe. Printr-o circulară din 11 iunie 1859 se instituie subordonarea școlii ierarhiei bisericești, măsura devenind aplicabilă începând cu 15 ianuarie 1862, prin care se inaugurează caracterul confesional al școlilor poporale. De data aceasta, episcopul devenea inspectorul suprem al școlilor din dieceză, protopopul devenea inspector districtual în aria protopopiatului său, iar parohul devenea inspector școlar local. Pe lângă acesta se mai alegea un inspector din rândul mirenilor. Constantin Ianovici
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
-se vacanța de Crăciun, de Paști și de Rusalii. Odată cu înființarea Episcopiei Caransebeșului în 1865, școlile elementare din Banat au intrat, în cea mai mare parte, sub autoritatea episcopului Ioan Popasu și a consistoriului diecezan, care supravegheau și coordonau învățământul confesional prin senatul școlar. Episcopul Ioan Popasu a fost hirotonit în ziua de 15 august 1865 de mitropolitul Andrei Șaguna împreună cu episcopul Aradului, Procopie Ivașcovici. A doua zi, la Sibiu, a avut loc ședința sinodală, în care s-au stabilit o
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
6-15 ani. Elevii cu vârsta școlară de 6-12 ani urmau să fie incluși la cursurile zilnice, iar cei între 12-15 ani la cursurile școlii de repetiție. Această lege, XXXVIII, stabilea, pe lângă obligativitatea frecvenței la cursuri, și dreptul la înființarea școlilor confesionale, comunale și ale statului. Patronajul acestor tipuri de școală, cel care le susținea material, beneficia de dreptul de a efectua inspecția școlară și de a încadra învățătorii, de a fixa limba de predare, planul de învățământ și manualele corespunzătoare. Statul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
astăzi numai prin învățătură vă puteți apăra și păstra nobila seminție din care vă trageți și dulcea limbă românească ce o vorbiți...” Harnicul episcop Popasu inaugura astfel o politică a eparhiei Caransebeșului prin care era urmărită menținerea nealterată a caracterului confesional al școlilor românești, de satisfacere integrală a prevederilor legii, evitându-se astfel desființarea instituțiilor confesionale și transformarea lor în școli de stat sau comunale. În acest scop a fost difuzat pe larg rescriptul Ministerului de Culte și Instrucțiune Publică, prin
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și dulcea limbă românească ce o vorbiți...” Harnicul episcop Popasu inaugura astfel o politică a eparhiei Caransebeșului prin care era urmărită menținerea nealterată a caracterului confesional al școlilor românești, de satisfacere integrală a prevederilor legii, evitându-se astfel desființarea instituțiilor confesionale și transformarea lor în școli de stat sau comunale. În acest scop a fost difuzat pe larg rescriptul Ministerului de Culte și Instrucțiune Publică, prin care se imputa școlilor confesionale românești o serie de neajunsuri: localurile de școală ,,în cele mai multe
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
zilnic sau săptămânal asupra școlarilor care nu au frecventat cursurile și la care s-a făcut apel către autorități pentru a interveni în obligarea părinților să-și trimită copiii la școală. Legea XXXVIII din 1868 conținea dispoziții privind organizarea învățământului confesional. Congresul național bisericesc din anul 1870, în ședința a XII-a din 15 octombrie, a aprobat organizarea provizorie a învățământului național confesional în Mitropolia ortodoxă română. Sinodul Episcopiei Caransebeșului a hotărât punerea lui în aplicare. Noua organizare statua că în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
organizare statua că în Biserica ortodoxă română se înființau școli poporale inferioare, școli poporale superioare (capitale, normale), școli cetățenești și preparandii (institute pedagogice). În acest caz, fiecare comună urma să înființeze și să întrețină cel puțin o școală populară inferioară confesională, iar comunele care nu beneficiau de mijloace suficiente și se găseau la o distanță mai mică de o jumătate de milă se puteau asocia pentru a înființa împreună o școală. De asemenea, fiecare școală confesională funcțională trebuia să se ocupe
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
puțin o școală populară inferioară confesională, iar comunele care nu beneficiau de mijloace suficiente și se găseau la o distanță mai mică de o jumătate de milă se puteau asocia pentru a înființa împreună o școală. De asemenea, fiecare școală confesională funcțională trebuia să se ocupe de educația a 60-80 elevi, cu clase organizate pe cele două sexe. Școlarii săraci primeau manuale de la comitetul parohial, pe cât posibil gratuit, iar pentru susținerea acestor școli confesionale fiecare comună trebuia să constituie un fond
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
împreună o școală. De asemenea, fiecare școală confesională funcțională trebuia să se ocupe de educația a 60-80 elevi, cu clase organizate pe cele două sexe. Școlarii săraci primeau manuale de la comitetul parohial, pe cât posibil gratuit, iar pentru susținerea acestor școli confesionale fiecare comună trebuia să constituie un fond scolastic în bani, pământ sau alte bunuri materiale. Școlile populare superioare (capitale, normale) se puteau înființa în comunele bisericești care aveau peste 5.000 de locuitori, iar cursurile școlare durau 3 ani pentru
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
putând fi înlăturat numai după un proces în fața consistoriului, în care să se dovedească abaterea disciplinară. Cu toate eforturile organizatorice și măsurile întreprinse de ierarhia bisericească, Ministerul de Culte și Instrucțiune Publică transmitea consistoriului diecezan două neajunsuri majore la școlile confesionale din Caraș, în special la școlile din protopopiatul Făget. Adresa se referea la slaba frecventare a școlii de către elevi, la faptul că nu au fost antrenate autoritățile politice în direcția obligării părinților să-și trimită copiii la școală, iar în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
mici de 300 florini aproape în toate comunele. Consistoriul a solicitat raport din jumătate în jumătate de an și măsurile întreprinse privind frecvența, iar protopopii au fost solicitați să intervină în comune pentru respectarea prevederilor legii. Această organizare a învățământului confesional va fi modificată pe baza unui nou rescript ministerial, cu nr. 27.007 din 9 noiembrie 1871, prin care se reglementa durata anului școlar la 9 luni în mediul rural și 10 luni în cel urban, ca atare, anul școlar
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]