1,709 matches
-
rășina pe tegument și prinse strâns de aripioara. Specii: Abies albă, A. nordmanniana, A. cephalonica, A. pinsapo, A. concolor, A. grandis. ul face parte din familia de conifere. Cele mai cunoscute conifere sunt: Bradul se deosebește de celelalte specii de conifere mai ales prin așezarea frunzelor care, popular, se mai numesc și ace. Acestea au o lungime medie de 2 cm și sunt dispuse de-a lungul crengilor în același plan, față de alte conifere la care acele sunt dispuse de jur împrejurul crengilor
Brad () [Corola-website/Science/308439_a_309768]
-
Bradul se deosebește de celelalte specii de conifere mai ales prin așezarea frunzelor care, popular, se mai numesc și ace. Acestea au o lungime medie de 2 cm și sunt dispuse de-a lungul crengilor în același plan, față de alte conifere la care acele sunt dispuse de jur împrejurul crengilor. Frunzele bradului sunt mai moi decât ale altor conifere ale căror frunze înțeapă mai tare. Diferență majoră față de foioase este că bradul (că majoritatea coniferelor, căci există și excepții - Larice) stă verde pe
Brad () [Corola-website/Science/308439_a_309768]
-
mai numesc și ace. Acestea au o lungime medie de 2 cm și sunt dispuse de-a lungul crengilor în același plan, față de alte conifere la care acele sunt dispuse de jur împrejurul crengilor. Frunzele bradului sunt mai moi decât ale altor conifere ale căror frunze înțeapă mai tare. Diferență majoră față de foioase este că bradul (că majoritatea coniferelor, căci există și excepții - Larice) stă verde pe tot parcursul anului. Bradul că și celelalte conifere își schimbă frunzele(acele) treptat de-a lungul
Brad () [Corola-website/Science/308439_a_309768]
-
a lungul crengilor în același plan, față de alte conifere la care acele sunt dispuse de jur împrejurul crengilor. Frunzele bradului sunt mai moi decât ale altor conifere ale căror frunze înțeapă mai tare. Diferență majoră față de foioase este că bradul (că majoritatea coniferelor, căci există și excepții - Larice) stă verde pe tot parcursul anului. Bradul că și celelalte conifere își schimbă frunzele(acele) treptat de-a lungul întregului an iar noi putem observa acest lucru doar văzând covorul de ace căzute la tulpina
Brad () [Corola-website/Science/308439_a_309768]
-
Frunzele bradului sunt mai moi decât ale altor conifere ale căror frunze înțeapă mai tare. Diferență majoră față de foioase este că bradul (că majoritatea coniferelor, căci există și excepții - Larice) stă verde pe tot parcursul anului. Bradul că și celelalte conifere își schimbă frunzele(acele) treptat de-a lungul întregului an iar noi putem observa acest lucru doar văzând covorul de ace căzute la tulpina bradului. Altitudinea la care cresc și se dezvoltă brazii este cuprinsă între 500m și m iar
Brad () [Corola-website/Science/308439_a_309768]
-
lucru doar văzând covorul de ace căzute la tulpina bradului. Altitudinea la care cresc și se dezvoltă brazii este cuprinsă între 500m și m iar răspândirea acestora este pe tot globul, dar cu precădere în zonele muntoase ale zonei temperate. Coniferele au rădăcina pivotanta, alta deosebire față de foioase care au rădăcina foarte ramificata. Conurile sunt fructele bradului, în alveolele conurilor se dezvoltă semințele bradului. Cand semințele sunt coapte, alveolele se desfac și semințele pot ieși din conuri. Căzând pe pământ, ele
Brad () [Corola-website/Science/308439_a_309768]
-
Regiunea Caucazului conține cele mai diversificate forme de vegetație. În nordul regiunii sunt prezente păduri de foioase (dominate de stejar și mesteacăn) și mixte (în special mesteacăn și pin), precum și stepe. În sud-vestul și vestul Caucazului sunt întâlnite păduri de conifere. Zona de vegetație continua până la 2000 m altitudine. Există elemente tipice, endemisme și specii relicte, păduri de stejar comestibil, stejar, tisa, fag oriental, stejar caucazian, laur. Fauna este la fel de variată, precum vegetația. Zona de tundra este populată doar cu câteva
Munții Caucaz () [Corola-website/Science/307372_a_308701]
-
sunt reci, cu multe precipitații sub formă de ninsoare. Verile sunt răcoroase, cu precipitații moderate. Sunt prezente în special păduri de foioase, dominate de fagi. Mai pot fi însă prezente în Apeninii centrali și păduri mixte, cu numeroase specii de conifere, dintre care cel mai frecvent întâlnit este pinul. Fauna munților Apenini este una specifică pădurilor de foioase, incluzând așa specii, precum ursul brun, pisica sălbatică, cerbul, lupul, precum și vidra în apropierea marilor râuri. Aici se găsesc zăcăminte de: bauxită, blendă
Munții Apenini () [Corola-website/Science/307390_a_308719]
-
fost faraonul final al perioadei Protodinastice și că Hor-Aha ar putea fi identificat cu "Menes ". Urmașul lui Narmer, Hor-Aha, considerat ca fiind primul faraon al dinastiei I, i se atribuie formarea primelor colonii egiptene de pe coasta libaneză de unde erau importate conifere, uleiuri și rășini.Fiind asociat cu regele legendal Menes, este considerat și ca întemeietor al Memphisului. În timpul domniei faraonilor Djer și Djet, are loc o continuă dezvoltare a meșteșugurilor și se mențin relații comerciale cu Siria și Palestina.O inovație
Istoria Egiptului Antic () [Corola-website/Science/302979_a_304308]
-
Aha se leagă și apariția „primului“ obiect de faianță din istoria Egiptului, de fapt un fragment dintr-un vas de dimensiuni mai mari. Atunci au luat naștere primele „colonii“ egiptene de pe coasta libaneză, în special la Byblos, de unde Aha importa conifere ( numite în inscripții prin termenul meru, care ulterior va fi folosit pentru a denumi „cedrul“), uleiuri și rășini. A treia „inovație“ importantă se leagă de complexul mortuar al lui Aha de la Abydos, unde apar și 34 de morminte adiacente, probabil
Hor-Aha () [Corola-website/Science/303083_a_304412]
-
Scoția, Țara Galilor (unde ocupă aproximativ 20% din țară) și Anglia de Vest, în special în Devon, Cornwall și Lake District. Acestea apar, de asemenea, în Munții Apalași și pe coasta de vest a Americii de Nord. este o pădure aproape exclusiv de conifere, majoritatea florei fiind alcătuită din brazi, pini, zade și molizi. Totuși, în extremitățile sudice ale taigalei pot fi întâlniți și arbori foioși, precum plopul, mesteacănul și arinul. Alte specii de plante des întâlnite în taiga sunt mușchii și lichenii. Fauna
Taiga () [Corola-website/Science/303121_a_304450]
-
Pădurile de conifere (numite uneori "păduri boreale") sunt zone de vegetație în care predomină vegetația arboricolă (arbori și arbuști) și gimnospermică (brazi și pini). Ele sunt răspândite în zonele subarctice, temperate și subtropicale. Sunt specifice zonelor de mai sus de latitudinea de 55
Pădure de conifere () [Corola-website/Science/303174_a_304503]
-
în nordul Chinei, pe lanțul muntos Himalayan, în Georgia, pe munții Alpi și Pirinei. Aici trăiesc foarte multe specii de plante. Vegetația poartă denumirea și de taiga. Arborii se clasifică după felul acelor lor.Există două feluri de păduri de conifere; boreale și montane(m-ții Stâncoși și Himalaya). Cei mai reprezentativi sunt molidul, pinul, bradul alb, zada, jneapănul (singurul arbust din pădurile de conifere), tuia (numit și arborele vieții), tisa, chiparosul, cedrul, cupresifolia și sequoia roșie. În Europa și Asia
Pădure de conifere () [Corola-website/Science/303174_a_304503]
-
și de taiga. Arborii se clasifică după felul acelor lor.Există două feluri de păduri de conifere; boreale și montane(m-ții Stâncoși și Himalaya). Cei mai reprezentativi sunt molidul, pinul, bradul alb, zada, jneapănul (singurul arbust din pădurile de conifere), tuia (numit și arborele vieții), tisa, chiparosul, cedrul, cupresifolia și sequoia roșie. În Europa și Asia, pădurile de conifere se numesc taiga. Coniferele sunt arbori înalți, cu trunchiul drept, fară ramificații, cu frunze mici, aciculare, acoperite cu ceară. Ele nu
Pădure de conifere () [Corola-website/Science/303174_a_304503]
-
montane(m-ții Stâncoși și Himalaya). Cei mai reprezentativi sunt molidul, pinul, bradul alb, zada, jneapănul (singurul arbust din pădurile de conifere), tuia (numit și arborele vieții), tisa, chiparosul, cedrul, cupresifolia și sequoia roșie. În Europa și Asia, pădurile de conifere se numesc taiga. Coniferele sunt arbori înalți, cu trunchiul drept, fară ramificații, cu frunze mici, aciculare, acoperite cu ceară. Ele nu își pierd frunzele toamna, de la aceasta regulă abătându-se doar laricele. Coniferele au fibre rășinoase ce permit clătinarea și
Pădure de conifere () [Corola-website/Science/303174_a_304503]
-
și Himalaya). Cei mai reprezentativi sunt molidul, pinul, bradul alb, zada, jneapănul (singurul arbust din pădurile de conifere), tuia (numit și arborele vieții), tisa, chiparosul, cedrul, cupresifolia și sequoia roșie. În Europa și Asia, pădurile de conifere se numesc taiga. Coniferele sunt arbori înalți, cu trunchiul drept, fară ramificații, cu frunze mici, aciculare, acoperite cu ceară. Ele nu își pierd frunzele toamna, de la aceasta regulă abătându-se doar laricele. Coniferele au fibre rășinoase ce permit clătinarea și îndoirea lor; astfel rezistă
Pădure de conifere () [Corola-website/Science/303174_a_304503]
-
roșie. În Europa și Asia, pădurile de conifere se numesc taiga. Coniferele sunt arbori înalți, cu trunchiul drept, fară ramificații, cu frunze mici, aciculare, acoperite cu ceară. Ele nu își pierd frunzele toamna, de la aceasta regulă abătându-se doar laricele. Coniferele au fibre rășinoase ce permit clătinarea și îndoirea lor; astfel rezistă vânturilor puternice.Ramurile lor sunt aplecate permițând zăpezii să cadă pentru a nu le îngreuna.Aici apar și lichenii, precum Cladonia, Romalina și Xathoria. Animalele din pădurile de conifere
Pădure de conifere () [Corola-website/Science/303174_a_304503]
-
Coniferele au fibre rășinoase ce permit clătinarea și îndoirea lor; astfel rezistă vânturilor puternice.Ramurile lor sunt aplecate permițând zăpezii să cadă pentru a nu le îngreuna.Aici apar și lichenii, precum Cladonia, Romalina și Xathoria. Animalele din pădurile de conifere sunt în general mamifere. Unele dintre ele au blănuri prețioase. Ursul este unul dintre acestea. Cel mai mare urs trăiește în America de Nord și se numește ursul Grizzly. Cerbul, este un alt reprezentant a pădurilor de conifere și este la fel
Pădure de conifere () [Corola-website/Science/303174_a_304503]
-
Animalele din pădurile de conifere sunt în general mamifere. Unele dintre ele au blănuri prețioase. Ursul este unul dintre acestea. Cel mai mare urs trăiește în America de Nord și se numește ursul Grizzly. Cerbul, este un alt reprezentant a pădurilor de conifere și este la fel un mamifer. Ciuta, își naște puii vii și îi hrănește cu lapte. Căprioara, naște numai un pui. Alți reprezentanți sunt veverița,hermelina și samurul, de asemenea se găsesc și vulpi, jderi, arici, iepuri, râși, lincși, castori
Pădure de conifere () [Corola-website/Science/303174_a_304503]
-
Sihastru, unde se află schitul Daniil Sihastrul, Poiana Gigii, Poiana Cerbului, Poiana Ciumârnar, Poiana Răstoaca, Poiana Stirigoi, Poiana Între Vaduri). Rețeaua hidrografica cuprinde râul Suceava și afluenții săi (Pâraiele Străjii, Ziminel, Baimac, Rău, Ciolotei, Boului, Calanceni) Vegetația este dominată de conifere (brad, molid), iar fauna este bogată în iepuri, vulpi, mistreți, cerbi și lupi. Populația comunei este curat românească. În 1784 o inscripție bisericească notă existența a 79 familii (aproximativ 395 locuitori). Populația a crescut ca urmare a șporului natural și
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
timp de noapte, iar oră este dată și sonor prin bătăile automate ale clopotului). Din Clopotnița bisericii sunt vizibile toate localitățile învecinate pe o rază de 30 km. În incinta bisericii au fost plantați brazi, molizi, tui, pini și zada(conifer ce-și pierde frunzele în timpul iernii). Portalul de intrare în curtea bisericii este și el fascinant deoarece este pictat și înconjurat de alee de flori și trandafiri parfumați, iar noaptea iluminat printr-un sistem de lămpi solare. Biserică posedă și
Valea lui Alb, Olt () [Corola-website/Science/302029_a_303358]
-
comuna "Voineasa" funcționează o stațiune climaterică și de odihnă de interes general cu funcționare permanentă. Principalul factor natural de cură îl reprezintă climatul tonic, cu aer curat, lipsit de praf și alergeni și ionizarea accentuată a atmosferei, datorată pădurilor de conifere care înconjoară localitatea. Stațiunea este recomandată atât pentru odihnă, cât și pentru tratarea asteniilor nervoase, a stărilor de debilitate, de surmenaj fizic și intelectual, a anemiilor secundare, a bolilor aparatului locomotor și ale căilor respiratorii, dispunând de o bază de
Comuna Voineasa, Vâlcea () [Corola-website/Science/302048_a_303377]
-
comunei la est și Valea Iepii ce traversează satul Rus prin centru, pe cursul ei superior aflându-se satul Fântânele-Rus. Diversitatea vegetației este dată de întinsele suprafețe cu pădure de foioase, pășuni, fânețe naturale, vegetație de lunca precum și plantațiile de conifere. Fauna este specifică zonei pădurilor de foioase: căprioare, mistreți, iepuri, păsări cântătoare, pești în apele curgătoare și bălti. O bogăție însemnată o reprezintă varietatea ciupercilor, ce împânzesc covorul de frunze, în verile și toamnele ploioase. Prima atestare documentara a satului
Rus, Sălaj () [Corola-website/Science/302058_a_303387]
-
regiunile cele mai fertile și productive ale lumii. are un peisaj dintre cele mai diverse, fiind unul dintre cele mai interesante geografic din cele 50 de state componente ale Uniunii. Este cunoscut pentru pădurile sale dense compuse din specii de conifere, rare și foarte înalte, dar și pentru regiunile sale costale ale Oceanului Pacific. Mult mai puțin cunoscute sunt regiunile sale semiaride de pământuri foarte sărace, prerii și semideșerturi, care acoperă aproape jumătate din suprafața statului în estul și partea centrală de
Oregon () [Corola-website/Science/302645_a_303974]
-
locuri și desișuri de jneapăn și ienupăr. Sub această altitudine versanții masivului sunt acoperiți cu păduri de fag și de brad. Pe alocuri, în văile adânci sau în depresiuni (Stâna de Vale), din cauza inversiunii termice și etajarea vegetației este inversă, coniferele situându-se sub etajul pădurilor de foioase. O prezență exotică pentru această zonă o reprezintă arborele de sequoia de pe Dealul Domnului din Săcuieu, cu o vârstă estimata la circa 100 de ani. Pietrele Albe sunt cunoscute și prin flora lor
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]