15,099 matches
-
necesare pentru a incrimina, atunci când este comisă intenționat, îmbogățirea fără just temei, o creștere semnificativă a bunurilor unui funcționar public, pe care nu le poate justifica în mod rezonabil în raport cu venitul său legal“. ... 10. Deși Legea fundamentală consacră caracterul licit al dobândirii averii, precum și faptul că averea dobândită astfel nu poate fi confiscată, reglementarea acestei prezumții nu împiedică cercetarea caracterului ilicit al dobândirii averii, sarcina probei revenind însă celui care invocă acest caracter. În măsura în care
DECIZIA nr. 250 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262367]
-
la nivelul filialelor Uniunii sau la nivel central, în instanțele locale de disciplină ori în Instanța superioară de disciplină a UNPIR. Articolul 16 (1) Colaborarea este o modalitate de exercitare a profesiei de practician în insolvență prin care un practician consacră activitatea sa unei forme de exercitare a profesiei de practician în insolvență. (2) Contractul de colaborare se încheie în formă scrisă între practicianul colaborator și forma de organizare, reprezentată prin titularul cabinetului individual sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a
STATUT din 29 septembrie 2007 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/260961]
-
inițială. (2) Desocotirea între părți în cazul denunțării unilaterale a contractului se va realiza potrivit contractului de colaborare. Articolul 20 (1) Salarizarea în interiorul profesiei este o modalitate de exercitare a profesiei de practician în insolvență prin care un practician consacră activitatea sa unei forme de exercitare a profesiei căreia îi este subordonat în legătură cu determinarea condițiilor concrete de muncă. (2) Practicianul salarizat va lucra exclusiv pentru forma de organizare cu care a încheiat contract, fără a avea drept la
STATUT din 29 septembrie 2007 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/260961]
-
privind conducerea și coordonarea asocierii, cu respectarea prevederilor O.U.G. și ale Statutului. – .......................; ... – ........................ . ... ... Articolul 6 Exercitarea profesiei 1. Fiecare asociat exercită profesia de practician în insolvență în numele asocierii. În actele sale profesionale va indica denumirea (forma) asocierii. ... 2. Asociații vor consacra în beneficiul asocierii întreaga lor activitate profesională și se vor informa reciproc în legătură cu aceasta. ... 3. Pot fi incluse clauze convenite privind organizarea exercitării profesiei, pentru cazul incapacității temporare de exercitare a profesiei, privind răspunderea profesională etc., cu respectarea
STATUT din 29 septembrie 2007 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/260961]
-
jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, cu modificările și completările ulterioare], contribuție datorată de operatorii economici, dar neachitată încă. ... 13. Cu privire la critica referitoare la principiul neretroactivității legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, Curtea reiterează cele reținute în jurisprudența sa, potrivit cărora, după consacrarea constituțională din 1991 a principiului neretroactivității legii, singura excepție permisă de Constituție de la acest
DECIZIA nr. 374 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262851]
-
instanței supreme, ceea ce contravine unei cerințe de admisibilitate expres prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală. Asigurarea caracterului obligatoriu al dezlegării date chestiunilor de drept asupra cărora instanța supremă a statuat în cadrul mecanismului hotărârii prealabile, expres consacrat de art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală, presupune nu doar conformarea, pe viitor, la exigențele dispozitivului deciziei, ci și aplicarea corespunzătoare a întregului raționament juridic ce a precedat, în mod necesar, pronunțarea acesteia. Prin prisma jurisprudenței anterior
DECIZIA nr. 74 din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263068]
-
urmărire sau judecare a infracțiunilor. [...] Reținem, în raport cu obiectul sesizării, elementele de particularitate prevăzute de dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție (forma în vigoare anterior anului 2014), care consacră o calificare specială a subiectului activ al infracțiunilor prevăzute de art. 254, 256 și 257 din Codul penal anterior. Astfel, fapta de luare de mită prevăzută de art. 254 din Codul penal anterior, dacă a fost săvârșită de o persoană
DECIZIA nr. 74 din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263068]
-
în fața judecătoriei, cât și a tribunalului. ... 27. Curtea, în jurisprudența sa, a reținut că principiul triplului grad de jurisdicție nu este un principiu constituțional, care să impună legiuitorului garantarea accesului persoanelor la trei grade de jurisdicție. Legea fundamentală nu consacră numărul gradelor de jurisdicție ale unui proces, iar, potrivit art. 126 alin. (2) coroborat cu art. 129 din Constituție, stabilirea căilor de atac este de competența exclusivă a legiuitorului (Decizia nr. 25 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 515 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263281]
-
incidentală, astfel că răspunsul la această întrebare nu influențează soluția ce ar putea fi dată raportului juridic de conflict dedus judecății și nici rezolvarea acțiunii civile“. ... 74. Rezultă, așadar, din modul de definire/caracterizare a acestei condiții de admisibilitate a sesizării consacrat în jurisprudența constantă a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală că relația de dependență dintre interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin intermediul mecanismului de unificare a practicii judiciare reglementat de art. 475
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
înceta activitatea profesională aducătoare de venituri și de a-și conserva pensia. Interdicțiile și obligațiile impuse prin ordonanța de urgență afectează prin limitare atât dreptul la pensie prevăzut de art. 47 alin. (2) din Constituție, cât și dreptul la muncă consacrat prin art. 41 din Legea fundamentală. Luând în considerare prevederile art. 115 alin. (6) din Constituție, în conformitate cu care ordonanțele de urgență nu pot afecta drepturile și libertățile prevăzute în Constituție, Curtea a constatat că prevederile Ordonanței de urgență
DECIZIA nr. 650 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263219]
-
temeinicia măsurilor asigurătorii, precum și necesitatea menținerii acestora, inclusiv din perspectiva proporționalității măsurilor raportat la ingerința acestora în dreptul de proprietate, verificarea fiind justificată și de riscul ca valoarea bunurilor indisponibilizate să sufere modificări. Acest examen al proporționalității a fost consacrat de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în cauzele Credit Europe Leasing IFN - S.A. împotriva României, Wellane împotriva României și Cernea împotriva României, în scopul asigurării unei protecții mai eficiente a dreptului de proprietate și a unui just echilibru între
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
nr. 514 din 24 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 998 din 11 decembrie 2019, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a acestora. ... 28. Referitor la critica privind restrângerea dreptului la muncă, consacrat de art. 41 din Constituție, fără îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 53 din Constituție, la paragraful 26 al Deciziei nr. 407 din 13 iunie 2017, precitată, Curtea a reținut că prevederile care stabilesc compensarea muncii prestate în afara programului normal
DECIZIA nr. 373 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262875]
-
cu caracter normativ pot fi atacate oricând [art. 11 alin. (4) din Legea nr. 554/2004], iar, în cazul acestora, plângerea prealabilă poate fi formulată oricând [art. 7 alin. (1^1) din Legea nr. 554/2004]. Totodată, art. 23 din Legea nr. 554/2004 consacră, la nivelul legii organice, efectele erga omnes ale hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile prin care s-a anulat, în tot sau în parte, un act administrativ cu caracter normativ. Opozabilitatea acestui tip de hotărâri față de toți subiecții de drept
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
Senatului, 4 vicepreședinți, 4 secretari și 4 chestori. Președintele Senatului este și președintele Biroului permanent. (3) Apartenența politică a membrilor Biroului permanent, în care se include și președintele Senatului, trebuie să reflecte configurația politică rezultată din alegeri, cu observarea principiului consacrat de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constituția României, republicată. (4) Senatorul care a fost ales independent se poate autopropune. Articolul 23 (1) Președintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/262274]
-
în plenul Senatului. (2) Problemele rămase în divergență după termenul stabilit la alin. (1) se supun direct votului Senatului. Articolul 48 (1) Propunerile nominale se anunță de către liderii grupurilor parlamentare în termenul stabilit de Biroul permanent, cu observarea principiului consacrat de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constituția României, republicată. (2) Toți senatorii, cu excepția președintelui Senatului, sunt obligați să facă parte din cel puțin o comisie permanentă. (3) Un senator nu poate face parte din mai mult
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/262274]
-
face parte din biroul de conducere al unei singure comisii permanente. Articolul 51 Componența membrilor birourilor comisiilor pe grupuri parlamentare se stabilește de Comitetul liderilor, astfel încât să se respecte configurația politică a Senatului rezultată din alegeri, precum și principiul consacrat de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constituția României, republicată. Componența astfel stabilită se supune votului plenului Senatului. Articolul 52 (1) Propunerile nominale pentru funcțiile din birourile comisiilor se fac prin lider, de grupurile parlamentare cărora le-au
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/262274]
-
afirmațiile cu privire la procedura revocării din funcția de membru al CSM, pe care o consideră ca fiind „extrem de anevoioasă“, nu pot avea valoarea unei motivări a unei sesizări de neconstituționalitate. De altfel, art. 61 alin. (1) din Constituție consacră rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, ceea ce înseamnă că are deplină competență de a reglementa orice relații sociale, indiferent de obiectul acestora. Doar legiuitorul are competența să opteze pentru o soluție legislativă pe care o apreciază ca
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
secțiilor pot fi cuprinse în Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii. ... 51. Referitor la critica potrivit căreia atribuțiile Plenului CSM sunt preluate de secțiile CSM, se arată, în esență, că prevederile legii supuse controlului de constituționalitate consacră o separare a competențelor celor două secții ale CSM în ceea ce privește gestionarea carierei judecătorilor și procurorilor, menținând sub acest aspect soluția adoptată în anul 2018. Delimitarea competențelor celor două secții nu afectează rolul constituțional al CSM, ținând seama
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
păstrat regula desfășurării activității lucrărilor Plenului CSM în prezența a cel puțin 15 membri, însă a introdus și un remediu pentru eventualele situații de blocaj instituțional, fără ca prin aceasta să afecteze rolul CSM de garant al independenței justiției, rol consacrat de art. 133 alin. (1) din Constituție. ... 92. O altă critică de neconstituționalitate referitoare la activitatea Plenului CSM vizează dispozițiile art. 29 alin. (1) din legea criticată, autorii sesizării susținând că membrii Plenului/secțiilor hotărăsc situațiile în care ședințele nu sunt
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
scrise; asupra schimbării de încadrare, secțiile se pronunță prin încheiere motivată). Prin urmare, nu sunt încălcate dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție privind principiul legalității în componenta privind calitatea legii. ... 121. Referitor la critica privind încălcarea dreptului la apărare, consacrat de art. 24 din Constituție, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece, potrivit art. 49 alin. (1) din legea criticată, în procedura disciplinară desfășurată în fața secțiilor CSM, judecătorul sau procurorul poate fi reprezentat de un alt judecător ori procuror
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
profesională prin definiție specializată în domeniul juridic. În consecință, prima critică de neconstituționalitate, referitoare la încălcarea principiului securității juridice și al calității legii, cu referire specială la exigențele de accesibilitate, claritate și predictibilitate a legii, principii derivate din principiul legalității consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție, nu poate fi reținută. ... 41. A doua critică de neconstituționalitate are în vedere insuficiența soluției normative adoptate, care, în opinia autorilor sesizării, nu este aptă să garanteze îndeajuns principiul demnității și onoarei profesiei
DECIZIA nr. 582 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263699]
-
libertăților fundamentale, întrucât, de cele mai multe ori, prin acțiunile sale, inculpatul este cel care determină situația în care nu a putut fi informat despre desfășurarea urmăririi penale și care l-a împiedicat să participe la desfășurarea procesului penal, aspect consacrat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 28 februarie 2008, pronunțată în Cauza Demebukov împotriva Bulgariei. Consideră că nu se poate pune semnul egalității între o persoană care dă dovadă de bună-credință și manifestă interes față de
DECIZIA nr. 495 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263897]
-
nu restrânge competența comisiilor permanente ale celor două Camere, astfel încât se constată că o atare critică este vădit lipsită de fundament juridic. ... 26. Cu privire la presupusa încălcare a prevederilor art. 64 alin. (3) și (5) din Constituție, care consacră regula mandatului reprezentativ, invocând jurisprudența Curții Constituționale, Biroul permanent al Senatului susține că norma constituțională oferă celor aleși libertatea de a adera la un grup parlamentar sau altul, de a se transfera de la un grup parlamentar la altul sau
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
dotările tehnice, precum și numărul de personal necesare pentru funcționarea Comisiei se aprobă de către birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului. ... 32. Autorul sesizării invocă, în susținerea acesteia, prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5), care consacră principiul statului de drept, respectiv principiul legalității și supremația Constituției, ale art. 64 alin. (3) și (5) referitoare la dreptul deputaților și senatorilor de a se organiza în grupuri parlamentare, respectiv alcătuirea comisiilor parlamentare potrivit configurației politice, precum și dispozițiilor
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
formulat de persoana prevăzută la art. 2 lit. a) pct. 1 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, neurmat de o atitudine activă de facilitare a identificării persoanelor denunțate și tragerii lor la răspundere penală, fiind insuficient pentru valorificarea beneficiului consacrat de art. 19 din Legea nr. 682/2002. ... 14. Totodată, recunoașterea efectelor cauzei de atenuare analizate reclamă intervenirea unei atitudini active a martorului, concretizată atât în denunțarea, cât și în facilitarea tragerii la răspundere penală a altor persoane, cel mai târziu
DECIZIA nr. 441 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263978]