2,322 matches
-
pentru care și-a descoperit măiestrii de bucătar și cofetar. "Serviciul" lui era să-i răsfețe - un lux care ieșea complet de sub autoritatea regimului comunist. Iar reușita produselor culinare elaborate, de casă, chiar pare să fi fost o formă de consacrare socială, paralelă excelenței profesionale. Cu altă ocazie, doamna B amintește de o anume "tanti [...], acea învățătoare care făcea mâncăruri și dulciuri extraordinare", prețuind parcă mai mult virtuțile sale gospodărești decât pe cele didactice. Tatăl a găsit însă o cale de
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
a consacra anumite rezultate și performanțe ale învățării. În ce măsură ceea ce s-a inițiat și programat în instanțele precedente ajunge să se consacre sub forma unor performanțe notabile, se poate stabili numai în această fază. Altfel spus, aceasta este faza de consacrare școlară, sub formă de rezultate concrete, a cunoașterii programate curricular. Dintre fazele menționate, prima - adică definirea politicii de reformă curriculară - invocă mai ales valori și mai puțin instituții. A doua fază - implementarea sau aplicarea - se concentrează asupra instituțiilor de aplicare
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
a se citi pârlit) unul ca tine. Și să admitem că te urmez. Cum so fac, într-o lume răsturnată care apare la televizor, unde și eu ca toată generația mea, mă uit uitând de mine? Orice apariție televizată înseamnă consacrare, nu? Ce-mi propui tu este cel puțin nelalocul lui. Tu pari că-mi vrei răul. A, dacă vii iar cu chestia aia că e mai bine să suporți nedreptatea decât s-o faci... Tu n-ai înțeles că noi
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
nu recunoaște un alt stil și o altă formulă publicistică și de viață. în conștiința lui, ea era și este singura posibilă, acceptabilă, imaginabilă. Noțiunea scriitorului liber profesionist îi este complet străină. Toți așteaptă totul de la stat: salarii, posturi, carieră, consacrări oficiale. înainte existau Premiile de Stat. Azi apar tot felul de academicieni, mediocri, obscuri, pe care nimeni, să fim sinceri până la căpăt, nu dă doi bani. Metoda de a cumpăra, plăti pe scriitori deci continuă. Cum să nu întrețină și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
scriitorii sunt scriitori, deoarece toți sunt membri egali ai Uniunii Scriitorilor, cu carnet în regulă), scriitorul, așa zicând particular este partizanul selecției libere de valori și al ierarhiei corespunzătoare. El respinge din instinct nivelarea, nediferențierea, depersonalizarea, cu toate corolarele sale: consacrări oficiale, premii formale, ocupări de poziții sociale, distincții de diferite tipuri ca recompense pentru merite politice de partizanat etc. 5. Și cu aceasta am ajuns la, poate, cel mai caracteristic fenomen al postcomunismului cultural: apariția unei piețe editoriale libere a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sistem care produce astfel de reacții trebuie pus foarte serios sub lupă și examinat cu toată atenția. Ierarhiile oficiale într-o structură de stat strict ierarhizată și de comandă, profund conservatoare și imobilă, ierarhia oficială devine metoda specifică de promovare, consacrare și simbolizare (în toate sensurile) a ordinii stabilite. Concepută și instaurată ca eternă, ierarhia corespunzătoare va fi considerată și impusă ca definitivă. Aniversările și premierile solemne devin forme tipice de consacrare. Contestarea sa echivalează cu însăși subversiunea și destabilizarea sistemului
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și imobilă, ierarhia oficială devine metoda specifică de promovare, consacrare și simbolizare (în toate sensurile) a ordinii stabilite. Concepută și instaurată ca eternă, ierarhia corespunzătoare va fi considerată și impusă ca definitivă. Aniversările și premierile solemne devin forme tipice de consacrare. Contestarea sa echivalează cu însăși subversiunea și destabilizarea sistemului. Activistul cultural este expresia directă, promotorul și gardianul inflexibil al acestei ierarhii oficiale. Este unul din fenomenele cele mai greu perceptibile de către intelectualii occidentali. Venind, uneori, la noi și în trecut
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
defensiv-ofensiv este îmbrățișarea deschisă a ideologiei culturale oficiale. Cu înțelesul că doar ei o exprimă în toată puritatea și intransigența (vezi demersurile așa-zișilor scriitori comuniști sub regimul Ceaușescu etc.). Doar de la această adeziune publică așteaptă ei protecție și promovare, consacrare și, mai ales, întreaga autoritate refuzată de confrați. în același timp, joacă în favoarea lor și presiunea, enormă adesea, a vieții literare, cu toate cointeresările și complicitățile sale. Acest tip de om de cultură, de dimensiuni medii (ca să nu-i spunem
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
astfel deschis. Trebuie să subliniem că garanțiile nu erau doar active, ci și colective. Faptul că garanția colectivă asupra Principatelor a fost inclusă separat de cea referitoare la Imperiul otoman reprezenta, în conformitate cu normele dreptului internațional, după cum observa Gh. Cliveti, o consacrare a suveranității celor două țări române. Sesizând această realitate, ambasadorul britanic la Constantinopol, Stratford Canning, avea să afirme că mai bine șiar fi tăiat mâna dreaptă decât sa semneze acest tratat. Faptul ca Marile Puteri lăsau în suspensie organizarea viitoare
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
16. M. Lovinescu afirmă ca o evidență faptul că Eliade trăia "mai prielnic" în universul oniric 17, lucru confirmat de o speranță mărturisită de Eliade în Jurnal, că atunci când editorii vor îndrăzni să publice traducerea nuvelelor sale fantastice, va începe consacrarea sa "ca autorul unei opere, iar nu numai ca istoric al religiilor, exeget al miturilor sau romancier"18. De aici, și regretul pentru anii pierduți (zece la număr) în care a "sacrificat" literatura: "am renunțat să scriu romane (singurul gen
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
apare ca un receptacol al unei forțe exterioare care îl diferențiază de mediul său și îi conferă sens și valoare"67. Forța unei pietre rezidă în substanța ei simbolică, în originea ei ("piatra fulgerată" care vine din cer) sau în consacrarea ei (sacrificiu, jurământ). Pentru Eliade, pietrele cultuale sunt "semne și exprimă întotdeauna o realitate transcendentă", "ceva care îl depășește pe om", incluzând simpla hierofanie reprezentată de anumite pietre, dar și "simbolismul omfalic sau meteoric"68. Ceea ce transformă, degradează sau potențează
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
o recunoaștere publică, Leana cântă doar în grădini de vară, iar publicul Marinei îl reprezintă străinii și provincialii; din când în când, Leana "se dă la fund", iar Marina semnează "cu fel de fel de nume și pseudonime", refuzând orice consacrare. Titlul nuvelei, cu trimitere la cunoscutul lagăr de exterminare, este o meditație asupra posibilității de cucerire a libertății interioare, revelată prin spectacol al cărui sens curent nu se mai verifică: "corul, dansul, muzica, luminile sunt tot atât de importante pe cât sunt dialogurile
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
photothérapie; en. phototherapy), hidrotermoterapia (cf. fr. hydrothérapie; en. hydrotherapy), kinoterapia, talazoterapia, crenoterapia. Individualizarea domeniilor științifice prin metafora-titlu a început să fie practicată în medicina franceză a secolelor al XVI-lea și al XVII-lea. Secolul al XVIII-lea aduce prin "consacrarea marilor maeștri din clinicile franceze [...] primele modificări de ordin conceptual. A fost clarificată semnificația unor termeni cheie..." etc. Acesta "este primul moment când se conturează medicina științifică" (V. Rusu, 2007: 32) prin activitatea unor oameni de geniu ca Louis Pasteur
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
VIII-lea, ea 1-a făcut să triumfe luptînd rînd pe rînd împotriva Habsburgilor, apoi a lui Ludovic al XIV-lea. Tratatele de la Utrecht și de la Rastadt, care obligă Austria și Franța să renunțe la preponderența lor asupra Europei, reprezintă consacrarea acestei politici. În sfîrșit, decăderea succesivă a puterilor maritime și coloniale, care puteau să o pună în umbră, mai întîi Portugalia, Spania, apoi Suedia și Provinciile Unite, îi oferă o poziție solidă de autoritate. Anglia este totuși departe de a
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
important că toată lumea crede că am luat, și încă de mult, Nobelul, decât dacă l-aș fi luat cu adevărat. Primind Nobelul, aș fi fost consacrat doar de cei care mi l-au atribuit. Așa, însă, e vorba de o consacrare cu adevărat universală. Ce poate fi mai flatant decât că toată lumea e sigură că l-am luat?”. Exact când nu se mai aștepa, adică în 1995, lui John Forbes Nash Jr. avea să i se atribuie Premiul Nobel. Într-un
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
URSS avea interes ca armenii să mai scadă tonul, lipsa era compensată, cu vârf și îndesat, de diaspora armenească, numeroasă și foarte influentă în toate marile state ale lumii. După căderea URSS, relațiile încordate dintre armeni și turci au căpătat consacrare oficială sub forma lipsei totale de relații diplomatice, economice culturale între noul stat armean și statul turc; ba chiar ele s-au și amplificat ca urmare a conflictului când înghețat, când fierbinte dintre Armenia și Azerbaidjan pe tema enclavei Nagorno-Karabah
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
au hotărât să le pună pe muzica”. Că Malin Tăcu a fost și rămâne un vestitor, iar revista ,,Cronică” și alte instituții și persoane fizice niște sprijinitori aflăm de la Valeriu Stancu care publică ,,Investiția În himere și drumul Înspinat al consacrării”, un editorial destul de optimist: ,,Nu stiu ce resorturi se Întorc à rebours În ființă umană, Încât după o anumită vârstă uităm să ne copilărim, să redevenim altruiști, generoși, puternici și inocenți, așa cum eram la douăzeci de ani. Nu știu de ce, după ce-
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
fundația În vederea descoperirii de noi talente căpătând dimensiuni mai complexe) și interesați de creația tinerilor sunt dispuși să investească În himera Înveșnicirii prin Cuvânt. Căci nimic nu e mai incert decât viitorul scriitorilor porniți de timpuriu pe drumul Înspinat al consacrării. Unii Își pierd suflul și se sting pe parcurs, alții Își descoperă noi vocații, unii renunța, cu vremea, la preocupările tinereții, alții Își Întind aripile spre orizonturi mai pragmatice. P.S. Despre tinerețe și despre ,,Autori, copiii!” vom mai avea timp
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
nimeni nu mi-a dat nici o aprobare. De aceea, primul meu adversar din Iași este primarul Constantin Simirad. În familia Tăcu există și poeta Alină, câștigătoare a numeroase premii Încă de la vârsta de 10 ani, o poeta sensibilă, ajunsă la consacrare; nu mai vorbim despre Alexandru Tăcu, scriitor de notorietate. Ce ati scris până acum? În primul rând, vreau să vă corectez: nu șanț de notorietate. În al doilea rând, nu am decât trei cărți de poeme („Întoarcerea la izvor”, „Omul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Înțelesul termenului ar reieși din analiza practicilor pe care cuvântul național le-a informat și care descriu câmpul de utilizări proprii ale cuvântului. Inserarea în constituțiile statelor europene a caracterului național era expresia formării, în secolul XIX, a statelor naționale, consacrarea prin constituție având, prin urmare, un efect declarativ. Practicile care informau semnificația cuvântului erau cele care au avut ca rezultat formarea statelor naționale, care justificau, în epocă, în aceeași măsură în care construiau o identitate națională omogenă, excluderea minorităților. Constituirea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
financiare ale regionalizării Lecturând Tezele revizuirii Constituției, document publicat de Comisia comună a Senatului și a Camerei Deputaților, observăm deja că partidele politice parlamentare au ajuns la concluzia că este necesară introducerea regiunilor în cadrul legii fundamentale. Partidul Național Liberal dorește consacrarea principiului subsidiarității, reconsiderarea rolului prefectului și reașezarea competențelor de la nivel regional, județean și local. Partidul Social Democrat dorește "crearea unui sistem administrativ compatibil cu cel european, prin introducerea unui nou nivel administrativ-teritorial, reprezentat de regiuni". Partidul Poporului- Dan Diaconescu dorește
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
regiunile să înglobeze mai multe județe. Practic, se mai creează o structură transjudețeană care nu simplifică, ci complică procesul administrativ la nivel local. Iată ce recomanda Comisia Prezidențială: "Soluția pentru a ieși din dilema județ versus regiune este dată de consacrarea constituțională a principiului subsidiarității potrivit căruia entitatea administrativă superioară acționează numai dacă și în măsura în care obiectivele acelei acțiuni nu pot fi îndeplinite de o altă entitate administrativă situată la un nivel inferior"12. De asmenea, se arată faptul că nu s-
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
forme ale culturii media joacă un rol important în structurarea identității contemporane și conturarea gîndirii și comportamentului. Am mai arătat că astăzi televiziunea preia unele din funcțiile îndeplinite anterior de mituri și ritualuri (și anume, integrarea indivizilor în ordinea socială, consacrarea valorilor dominante, oferta de modele de gîndire, comportament inclusiv sexual etc.). Am susținut și că mitul în televiziune a rezolvat unele contradicții sociale exact în maniera în care Levi Strauss descrie funcționarea mitului tradițional și a oferit mitologii de tipul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Mariei (31 oct. 1942), nu mai poate exista nici o îndoială că destinul nostru nu ar fi intim legat de protecția cerească a Mariei. Dar totul depinde de luarea lucrurilor în serios, de a nu ne mulțumi cu o ceremonie de consacrare, ci să urmăm îndemnurile Sfintei Fecioare care își condiționează promisiunile de ajutor în funcție de implicarea noastră în viața de rugăciune și de pocăință. Prin urmare, va trebui să ne inspirăm devoțiunea mariană cu realitatea care o unește pe Maria, cu toată
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
lui Isus. Așa trăiau sfinții, așa trăia, ca să-l citez pe unul dintre ei, ca exemplu și îndemn, pe Edward Poppe (+1924), un tânăr preot flamand care, în curând, va fi ridicat la cinstea altarelor. Pregătindu-se să-și reînnoiască consacrarea în robia sfântă de iubire, după învățătura lui Louis Grignon M. de Montfort, a scris printre altele și aceste sentimente, toate palpitând de iubire față de Maria: „Scumpa mea Mamă, fă ca eu să mă nasc în Tine, ca să fiu adevăratul
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]