10,335 matches
-
40. Curtea a reținut că, potrivit art. 61 din Constituția României, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, iar structura sa este bicamerală, fiind alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Principiul bicameralismului, astfel consacrat, se reflectă însă nu numai în dualismul instituțional în cadrul Parlamentului, ci și în cel funcțional, deoarece art. 75 din Legea fundamentală stabilește competențe de legiferare potrivit cărora fiecare dintre cele două Camere are, în cazurile expres definite, fie calitatea
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
problema de drept a cărei dezlegare se solicită este nouă. ... 73. Astfel, caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări adecvate, concretizată într-o practică judiciară consacrată, opiniile jurisprudențiale izolate sau cele pur subiective neputând constitui temei declanșator al mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile. ... 74. Or, chestiunea referitoare la actualizarea pensiei de serviciu a primit o dezlegare din partea instanțelor inclusiv în procese purtate între părțile din
DECIZIA nr. 34 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271745]
-
și dezvoltării rurale, legiuitorul a afectat anumite terenuri pe care le-a calificat ca fiind indispensabile acestei activități. Din această perspectivă există o legătură de necontestat între aceste obligații constituționale ale statului și dreptul de proprietate publică al acestuia, drepturile consacrate prin Constituție neavând o existență abstractă, ele exercitându-se în corelare și coroborare cu celelalte prevederi constituționale. Această interdependență funcțională determină atât cadrul în care aceste drepturi se exercită, cât și conținutul material concret al acestora. Prin urmare, dreptul de
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
de motivare necesar în cadrul procedurii de adoptare a legilor, însă, odată adoptată legea, rolul său se reduce la facilitarea înțelegerii acesteia. Prin urmare, expunerea de motive a legii nu este decât un instrument al uneia dintre metodele de interpretare consacrate - metoda de interpretare teleologică. Aceasta presupune stabilirea sensului unei dispoziții legale ținându-se seama de finalitatea urmărită de legiuitor la adoptarea actului normativ din care face parte acea dispoziție. Astfel, expunerea de motive este doar un instrument dintre multe altele
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
protejarea intereselor sus-menționate în vederea asigurării stabilității sale economice și financiare (Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011). În continuare, Curtea a statuat că drepturile fundamentale consacrate prin Constituție nu au o existență abstractă, ele exercitându-se în corelare și coroborare cu celelalte prevederi constituționale. Această interdependență funcțională determină atât cadrul în care aceste drepturi se exercită, cât și conținutul lor material concret. A nu lua în
DECIZIA nr. 224 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272232]
-
de Constituție, iar cea de-a doua referitoare la raportarea la dispozițiile Constituției a conținutului normativ astfel determinat al normei criticate. Din perspectiva celei dintâi etape a analizei, Curtea Constituțională este competentă să controleze constituționalitatea textelor legale aplicabile în interpretarea consacrată prin hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. A admite o teză contrară contravine înseși rațiunii existenței Curții Constituționale, care și-ar nega rolul său constituțional acceptând ca un text legal să se aplice în limite ce ar putea
DECIZIA nr. 124 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272335]
-
4) din Constituție. ... 26. Cât privește critica referitoare la tehnica de reglementare, Curtea a precizat că aceasta relevă o problemă de legiferare, ce nu poate fi soluționată însă decât de legiuitor, iar nu de Curtea Constituțională în cadrul competențelor sale consacrate de Legea fundamentală. ... 27. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr.
DECIZIA nr. 83 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272328]
-
juridice fundamentale pentru asigurarea supremației Constituției, astfel că acestea sunt standarde de referință primordiale în cadrul controlului de constituționalitate a normei juridice și, în consecință, trebuie valorizate în mod corespunzător. Rațiunea și finalitatea existenței statului se fundamentează pe valorile supreme consacrate prin art. 1 alin. (3) din Constituție, iar printre acestea se numără și dreptatea, care asigură nu doar buna funcționare a statului, dar și încrederea societății în acțiunea acestuia, în speță, în actul de justiție. Raportul juridic dintre stat și
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
acest drept neputând fi exercitat ori restrâns în mod abuziv, în acest fel fiind respectate dreptul de a fi informat cu privire la natura acuzației, dreptul de a dispune de timpul și facilitățile necesare pregătirii apărării și dreptul la apărare, consacrate convențional și constituțional. Conținutul dreptului de a consulta dosarul se referă la posibilitatea avocatului de a citi și de a studia actele aflate la dosar, de a nota informații și date din dosar, de a obține fotocopii de pe aceste
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
parte, și interesele urmăririi penale și ale organelor judiciare, pe de altă parte. Așa încât Curtea nu a reținut încălcarea, prin normele procesual penale ale art. 88 alin. (2) lit. d) din Codul de procedură penală, a dreptului la apărare consacrat constituțional și convențional. Curtea a subliniat însă că partea/subiectul procesual principal al cărei/cărui avocat se află în ipoteza reglementată de art. 88 alin. (2) lit. d) din Codul de procedură penală are libertatea de a-și angaja un alt apărător
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
a se vedea și Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 29 ianuarie 2014). Astfel, măsurile de politică penală trebuie să fie promovate în respectul valorilor, exigențelor și principiilor consacrate prin Constituție și asumate în mod expres și neechivoc de către Parlament. De aceea, Curtea subliniază permanent în deciziile sale faptul că incriminarea/ dezincriminarea unor fapte ori reconfigurarea elementelor constitutive ale unei infracțiuni țin de marja de apreciere a legiuitorului
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
cazului în care respectiva judecată este vădit lipsită de temei, Curtea trebuie totuși să examineze în temeiul Convenției modul în care aceste legi au fost aplicate în cazul reclamanților și dacă deciziile pronunțate de autoritățile interne relevante au respectat principiile consacrate la art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. ... 247. Pentru a examina dacă s-a asigurat un just echilibru între interesul public și cel al reclamanților, Curtea reamintește în special importanța principiului „bunei guvernanțe“. Principiul bunei guvernanțe nu ar
HOTĂRÂREA din 8 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271556]
-
asemenea, Curtea a constatat că, potrivit art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, respectarea Constituției este obligatorie, așadar, Parlamentul nu își poate exercita competența de incriminare și de dezincriminare a unor fapte antisociale decât cu respectarea normelor și a principiilor consacrate prin Constituție (Decizia nr. 682 din 30 septembrie 2020, paragraful 31). *) Decizia Curții Constituționale nr. 630 din 13 decembrie 2022 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 397 din 9 mai 2023. ... 13. Plecând de la
DECIZIA nr. 54 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271161]
-
raport cu cele enunțate, Curtea a reținut că dispozițiile legale criticate, prin conținutul lor normativ, nu pun în discuție o restrângere a exercițiului dreptului fundamental la salariu, în sensul art. 53 din Constituție. ... 28. Cu privire la compararea soluțiilor legislative consacrate prin prevederile art. 17 alin. (2) din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, pe de o parte, și ale art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la aceeași lege-cadru, pe de altă parte, prin
DECIZIA nr. 117 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271168]
-
nr. 11 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 25 aprilie 2017, paragraful 18, analizând dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013, în ansamblul său, Curtea a statuat că delegarea legislativă, consacrată expres de Legea fundamentală, presupune o excepție de la principiul constituțional al separației puterilor în stat și o derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica
DECIZIA nr. 115 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271255]
-
cu venituri superioare (Decizia nr. 262 din 22 aprilie 2021, precitată, paragraful 34). ... 18. În plus, Curtea reține că dreptul în discuție nu este, așa cum s-a arătat deja, expresia principiului contributivității, ci a statului social, principiul de drept consacrat expres în art. 1 alin. (3) din Constituție care obligă statul să ia măsuri egale pentru toate categoriile de persoane vizate - în speță, angajații care, aflați în noua situație de părinți, solicită acordarea concediului pentru creșterea copilului, astfel că, pentru
DECIZIA nr. 91 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271187]
-
că, în măsura în care anumite drepturi nu sunt nominalizate expres de Constituție, legiuitorul este liber să aleagă, în funcție de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite și de necesitatea îndeplinirii și a altor obligații ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituțional, care sunt măsurile prin care va asigura cetățenilor un nivel de trai decent și să stabilească condițiile și limitele acordării lor. De asemenea, va putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării măsurilor de protecție socială luate
DECIZIA nr. 91 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271187]
-
stabilească condițiile și limitele acordării lor. De asemenea, va putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării măsurilor de protecție socială luate, fără a fi necesar să se supună condițiilor art. 53 din Constituție, întrucât acest text constituțional privește numai drepturile consacrate de Legea fundamentală, iar nu și pe cele stabilite prin legi. Pentru aceleași considerente, Curtea a apreciat că libertatea de care dispune legiuitorul în sensul modificării condițiilor de acordare a unor drepturi pentru viitor în conformitate cu politica adoptată de
DECIZIA nr. 91 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271187]
-
grup subzistă indiferent de rezultatul votului final. ... 4. Se arată că, în conformitate cu jurisprudența Curții Constituționale, neîndeplinirea obligației președintelui de ședință de a verifica întrunirea cvorumului legal, la solicitarea unui lider de grup parlamentar, pune în discuție însuși cvorumul consacrat prin Constituție, reprezentând o veritabilă problemă de neconstituționalitate a actului adoptat de Parlament, sub aspectul întrunirii cvorumului legal prevăzut de art. 67 din Legea fundamentală. Prin urmare, simpla neîndeplinire a obligației arătate conduce la adoptarea unui act neconstituțional. ... 5. În
DECIZIA nr. 255 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271198]
-
și voința politică a consiliului local. Mai mult, deși fac parte din aceeași instituție și sunt salarizați din același buget, potrivit textului criticat, primarii și viceprimarii au drepturile salariale reglementate prin lege, nediferențiate în funcție de buget. Unul dintre principiile consacrate ale sistemului de salarizare este acela conform căruia „pentru muncă egală sau de valoare egală, plată egală“, consacrat de art. 41 alin. (4) din Constituție și art. 6 alin. (3) din Codul muncii. ... 11. Se consideră, în esență, că art.
DECIZIA nr. 113 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271266]
-
cunoscută sub denumirea de principiul mitior lex, principiu potrivit căruia în cazul situațiilor determinate de succesiunea legilor penale se va aplica legea penală mai favorabilă. Rezultă, per a contrario, că legea nouă care este mai severă nu poate retroactiva - regulă consacrată și prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prin care s-a statuat că art. 7 paragraful 1 din Convenție garantează nu numai principiul neretroactivității legii
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
Având în vedere că în noul Cod penal legiuitorul utilizează noțiuni identice în incriminarea faptei de trafic de influență - „persoană care are influență“, respectiv „persoană care lasă să se creadă că are influență“ -, care, în acest mod, au devenit expresii consacrate, ținând cont de jurisprudența și doctrina dezvoltate până la data intrării în vigoare a noului Cod penal și luând în considerare faptul că, în mod firesc, jurisprudența care vine în continuarea celei existente va avea drept reper cele statuate anterior
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
de sesizare a instanței. Cu alte cuvinte, dacă ulterior citirii actului de sesizare apar elemente noi care conduc la o reîncadrare juridică a faptei într-o infracțiune pentru care este posibilă împăcarea părților, aceasta nu își poate produce efectele juridice consacrate de lege; pe de altă parte, nici anterior citirii actului de sesizare nu se poate solicita instanței schimbarea încadrării juridice, deoarece nici judecătorul de drepturi și libertăți și nici judecătorul de cameră preliminară nu au competențe atribuite în acest sens
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
prevederile legale criticate vizează, prin conținutul lor normativ, întregul personal plătit din fonduri publice, fără a institui privilegii ori discriminări pe considerente arbitrare. ... 27. De asemenea, reținând că sporurile, premiile și alte stimulente reprezintă drepturi salariale suplimentare, nu drepturi fundamentale, consacrate și garantate de Constituție, Curtea a constatat că prevederile legale criticate referitoare la menținerea cuantumului sporurilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, de care beneficiază personalul plătit din fonduri
DECIZIA nr. 573 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270984]
-
asemenea, Curtea a constatat că, potrivit art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, respectarea Constituției este obligatorie, așadar, Parlamentul nu își poate exercita competența de incriminare și de dezincriminare a unor fapte antisociale, decât cu respectarea normelor și a principiilor consacrate prin Constituție (Decizia nr. 682 din 30 septembrie 2020, precitată, paragraful 31). ... 23. În acest context, referitor la infracțiunile silvice, Curtea observă că obiectul juridic multiplu al acestora constă în relațiile sociale menite să protejeze fondul forestier, ca factor esențial
DECIZIA nr. 629 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271131]