8,403 matches
-
a simțit - ceea ce Însemna că fațada era Încă solidă. Dacă și În celelalte aspecte se ținea la fel de bine, era doar datorită unui noroc chior. Sid nu l-a mai sunat, dar numărul lunar din Hush-Hush a ieșit la timp. Nici o consemnare. Ceva „insinuos“ despre tema Max Peltz și prostituția adolescentină, dar nimic fulminant. Verifică raportul despre schimbul de focuri de la Fleur-de-Lis. Băiatul-minune Ed Exley recepționase apelul telefonic. Exley nu s-a ales cu nimic: nu reușise să-i identifice pe chiriașii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
va îngrozi atât de mult pe Tabitha când o va vedea, încât va anula înțelegerea noastră și mă va scăpa defitiniv de contract. - Am plasat următorul anunț în rubricile pentru anunțuri personale din ziarele centrale: CAUT INFORMAȚII Scriitor care adună consemnări oficiale despre familia Winshaw din Yorkshire, caut informații despre toate aspectele istoriei acestei familii. Aș dori în special informații de la persoanele (martori, foști servitori, părți implicate etc.) care pot lămuri evenimentele din 16 septembrie 1961 și incidentele legate de acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
sunt închise, asigurate cu două sisteme de închidere dotate cu mijloace electronice de alarmare, atât în interior, cât și la intrare, cu senzori de perimetru. De asemenea, ușile sunt sigilate cu participarea conducerii unității și a agenților de pază și consemnarea acestei activități într-un registru înființat în acest scop. Transportul valorilor monetare se va face cu mijloace de transport adecvate (blindate) și cu însoțitori înarmați, conform prevederilor Legii 18/1996 modificată prin O.U.G. nr. 161/2000. De obicei
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
le rostise copilul, dar pricepu că era o întrebare în ivrit, acel grai vechi de când lumea, care, cică, se răspândea din nou în Pământul Sfânt. Învăluindu-se în horcăitul agoniei, pe când buzele îi fremătau, ca și cum voia să transmită o ultimă consemnare testamentară, Vladimir probabil că murmura: Trebuie să-mi fac ordine în conștiință!... Se stinse, instantaneu, înainte de a mai fi dus la spital, de o ambulanță a Crucii Roșii, al cărui motor huruia la intrarea înzăpezită a Cimitirului israelit. Se stinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
includerii acestora în singurătatea ei, din care matematica nu poate ieși decît fie încetînd să mai fie matematică, fie transformînd toată societatea în matematicieni." După Tîrg Tîrgul de Carte Bookfest s-a încheiat, iar revistele noastre culturale au făcut ultimele consemnări în legătură cu evenimentul de la Romexpo. Din fericire, ca și la ediția de anul trecut, nivelul Tîrgului a fost net superior nivelului jalnic al unor comentarii. Iată-l, în nr. 183 din SUPLIMENTUL DE CULTUR|, pe "reporterul" Constantin Vică: "ŤBookfestť a fost
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8367_a_9692]
-
organizată încât să asigure un flux continuu de informații și un feed-back rapid, care să conducă - după caz - la reproiectări și modificări. Obținerea datelor necesare adoptării unor măsuri care să conducă la reducerea numărului de defecțiuni impune, în fișele de consemnare a datelor, evidențierea componentelor defecte, natura defecțiunii și condițiile în care a avut loc. Noțiunea de defect este foarte amplă și bogată în semnificații și sensuri, care vor constitui tot atâtea criterii în calculul indicatorilor de calitate. Informațiile legate de
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
de a fi contribuit la lansarea literară a unor mari scriitori în cadrul programului de scriere creativă de la universitatea unde funcționează de un sfert de veac completând plinul unui pahar american remarcabil. Acest lucru este în bună măsură reușit și prin consemnarea golurilor și aberațiilor, durerii și violenței, inevitabile în labirinturile existențiale ce uneori sunt străfulgerate, de cele mai multe ori iluzoriu, de Visul American (vezi, de exemplu, într-o viziune oarecum mai domolită a formulei gotice caracteristice autoarei, răsturnările dramatice din viața unei
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
două cărți, Opera lui Charles Dickens în România (1982) și monografia Charles Dickens (1984), mult mai personală fiind prima. Aici se examinează minuțios receptarea operei marelui prozator englez, de la prima ei semnalare în presa românească („Gazeta de Transilvania”, 1842) la consemnarea interesului manifestat de mulți intelectuali români (în 1856 Titu Maiorescu își nota în jurnal că a început să-l citească pe Dickens), de la cele dintâi schițe și nuvele traduse în reviste până la tipărirea primului volum de proză scurtă, O noapte
VERES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290492_a_291821]
-
vechi și grave”. Alte plachete - Sub sulițele stelelor (1950), Litoral sintetic (1968), Pasărea inimii (1979) și Combustii (1980) - au apărut în tiraje confidențiale, hors commerce, pentru bibliofili, rămânând fără vreun ecou din partea criticii. Abia Crepuscularia (1992) are parte de câteva consemnări. Sunt reunite aici în trei „cărți”: Accidente cantabile (1949), Incizii în inima vremii (1950) și Galerele crepusculare (1955), „versuri noi și poeme revăzute”, ce se fac ecoul periplului dramatic al lui V.: „Cum aș putea peste ani, să uit oare
VERZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290503_a_291832]
-
un portret romancierului francez Jean Lorrain (Moartea lui Jean Lorrain), sub semnătura Ion Nirvan. Revista publică Gânduri postume de V. Conta, articole de C. Rădulescu-Motru, fragmente din studiul Introducere în psihologia poporului român al lui Dumitru Drăghicescu. De menționat și consemnările de la rubricile de note, bibliografie și revista presei culturale. V. l. și a. a fost una dintre cele mai bune reviste de la începutul secolului al XX-lea. M. Pp.
VIAŢA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290525_a_291854]
-
se remarcă numeroase povestiri de Al. Cazaban, cronicile teatrale ale lui Paul I. Prodan, cronicile și recenziile lui Simeon Rufu și Ion Foți. Preocuparea pentru evenimentele vieții literare, permanentă pe tot parcursul apariției gazetei, e vizibilă în revistă presei, în consemnarea premiilor literare, în prezentarea proiectelor privind înființarea unei edituri naționale sau în analiza activității Societății Scriitorilor Români. În cadrul rubricilor „Cartea” și „Cronică literară” sunt grupate numeroase recenzii, sub semnătură lui Ioan I. Cantacuzino (la Bal mascat de Ionel Teodoreanu, Calea Victoriei
VIITORUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290569_a_291898]
-
sale: Banatul, și îndeosebi literatura de aici. Pe acest tărâm, multă vreme vitregit, a adus contribuții temeinice, nu o dată inedite, de ordin documentar, dar și interpretativ. Cele două volume consacrate acestui domeniu, Secvențe literare. Repere literare bănățene (1880-1918) (1987) și Consemnări literare. Repere literare bănățene (De la începuturi până la 1880) (1995), mărturisesc intenția de a realiza o istorie a literaturii scrise în această provincie. Gândite coerent, redactate în spirit riguros, studiile vădesc și mânuirea sigură a criteriului axiologic. V. a mai întocmit
VINTILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290581_a_291910]
-
mai multe cursuri universitare asupra epocii marilor clasici. SCRIERI: Dimitrie Țichindeal, Timișoara, 1965; Victor Vlad Delamarina, Timișoara, 1967; Polemica Maiorescu-Gherea. Implicații estetice și literare, Timișoara, 1980; Eminescu și literatura înaintașilor, Timișoara 1983; Secvențe literare. Repere literare bănățene (1880-1918), Timișoara, 1987; Consemnări literare. Repere literare bănățene (De la începuturi până la 1880), Timișoara, 1995. Ediții, antologii: Eleonora Slavici, Jurnal, pref. Iosif Pervain, Timișoara, 1969 (în colaborare cu Iosif Pervain); Documente literare, I, pref. edit., Timișoara, 1971 (în colaborare cu Radu Flora); Dimitrie Țichindeal, Fabule
VINTILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290581_a_291910]
-
ani mai devreme, evocarea lui Ștefan cel Mare la Putna se lăsase cu represalii din partea autorităților . Etapa internaționalistă a istoriografiei românești nu lăsa deloc spațiu de manevră În această direcție. În 1959, tema a fost dintr-odată permisă cercetării și consemnării sale publice. O adevărată avalanșă a manifestărilor dedicate evenimentului sunt semnalate peste tot În anul sărbătoririi centenarului. Cu acest prilej, s-a auzit cântând din nou, după 10 ani, Hora Unirii, iar seriile de conferințe, sesiuni, mai mult sau mai
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
și În atenția literaturii comparate, În măsura În care relatările purtau o conotație literară, imaginea conținută fiind relevată prin analiza modalităților specific literare de redare a acesteia. Evident, istoricii au alăturat acestor relatări numeroase alte mărturii, lipsite de intenționalitate sau de calități literare: consemnări de natură documentară și descriptivă, relatări cu profil de anchetă sau de raport oficial, notații adeseori prolixe În care se amestecă observația personală, relatările informatorilor locali, datele statistice sau documentația livrescă, având ca scop Întocmirea unui raport diplomatic, a unei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cu profil de anchetă sau de raport oficial, notații adeseori prolixe În care se amestecă observația personală, relatările informatorilor locali, datele statistice sau documentația livrescă, având ca scop Întocmirea unui raport diplomatic, a unei lucrări științifice sau, pur și simplu, consemnarea unei experiențe trăite Într-o lume străină. Se remarcă, de multe ori, tendința istoricilor de a folosi aceste surse fie pentru valoarea lor documentară, fie pentru a le exploata ca repere comparative, pentru coroborare și verificare. Istoricii compară o realitate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Între tradiționalismul nobilimii și reformismul imperial, imaginea potrivit căreia Împăratul ar fi responsabil, cel puțin parțial și indirect, de izbucnirea răscoalei, este dezmințită Însă de aproape toate relatările. Chiar dacă, pe de o parte, imaginea În cauză este Întreținută subtil prin consemnarea nelipsită a zvonurilor care o acreditează, de natură să arunce totuși o umbră de Îndoială, pe de altă parte Însă, negarea responsabilității lui Iosif al II-lea este mereu subliniată; faptul se explică atât ca mostră firească de obediență, mai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
condamnă În mod categoric și prezintă În culorile cele mai sumbre răscoala românilor din 1784. Acest lucru se datora și timpului scurt care despărțea relatarea istorică de desfășurarea evenimentelor, Împrejurare care limita reflecția teoretică și analiza detașată, În favoarea comemorării și consemnării unor fapte și impresii zguduitoare. Deși recunosc că „atacul lui Horea XE "Horea" fusese, de fapt, un război țărănesc, care urmărea nimicirea puterii nobililor și a stăpânilor de pământ” (deci cu o motivație socială bine definită), istoricii maghiari atrag mereu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
considerați „sălbatici, fără sentimente și omenie”, „hoți și leneși”, constituie „o adunătură de tâlhari a unor fii de tigri”, Înfăptuiesc „omoruri și distrugeri cumplite În rândurile poporului maghiar ardelean”, jefuiesc și incendiază, „făcând mai multe pagube decât turcii invadatori”. Dincolo de consemnarea atrocităților, Jankovits Miklós introduce o motivație mult mai subtilă a incriminării răscoalei, afirmând că aceasta reprezintă „o mare rușine a secolului al XVIII-lea luminat”. Acțiunea răsculaților se plasează așadar În afara progresului și civilizației, are un sens Îndreptat Împotriva spiritului
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pricinuită de moartea celor dragi, umilințe și chinuri suplimentare. Ele sunt convertite forțat la credința ortodoxă sau sunt silite să se mărite cu țărani români, iar cele care refuză sunt „pângărite și ucise cu o cruzime nemaipomenită”. În mod semnificativ, consemnarea unor asemenea fapte poate fi Întâlnită nu doar În cazul contemporanilor excedați de panică și zvonuri senzaționale, ci și la istorici profesioniști de talia lui Horváth sau Kőváry. Ambii istorici evocați insistă și asupra caracterului religios al răscoalei, ilustrat de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
observații și cu privire la dansurile românești, cel lent al femeilor, care se țin de mâini cântând o melodie tristă și melancolică, cel energic al bărbaților, care Își trântesc bețele de pământ și sar peste ele În chiote sălbatice - fără Îndoială, o consemnare a dansului călușarilor. Alte tradiții remarcate și prezentate publicului maghiar sunt așa-numitul „obicei de marți seara” („Márce Záre”); „târgul de fete” de pe Muntele Găina; obiceiul de a pune un vas cu apă la marginea drumului pentru călătorii Însetați; obiceiurile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
romantic, căruia Îi putem găsi corespondențe atât În literatura ficțională a epocii, cât și În numeroase relatări ale unor experiențe carcerale concrete, care merg până târziu În secolul al XX-lea? Este reflexul unui topos literar sau e vorba de consemnarea unei situații tipice, dar reală, frecvent Întâlnită În cazuri similare? În primul rând, trebuie să menționăm faptul că manuscrisul donat societății „Erdélyi Múzeum”, În anul 1892, nu este un concept, ci o transcriere Îngrijită, lipsită de ștersături și adăugiri. În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de ce au murit oamenii respectivi, care au fost motivele ce i-au determinat să ucidă sau să se sacrifice pentru un ideal. Istoricii tradiționaliști au neglijat acest gen de izvoare, considerate nesigure, deoarece au fost interesați În primul rând de consemnarea faptelor, și prea puțin de Înțelegerea și explicarea lor, crezând, În mod naiv, că faptele vorbesc singure, de la sine, În absența efortului hermeneutic al istoricului. Din această perspectivă, asemenea informații memorialistice, subiective, păreau suspecte, lipsite de importanță, pline de exagerările
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
greco-bizantinul φράγκoς, fie din paleoslavul „frang”. Onomastica Îl arată răspândit În tot spațiul lingvistic românesc, cu o frecvență notabilă În Ardeal. Atrage atenția situația moților, la care „Frâncu” este un nume foarte des Întâlnit, chiar caracteristic. Deși În acest caz consemnările filologilor și etnografilor sunt târzii, din secolul al XIX-lea, circulația populară, țărănească, a termenului și vechimea lui ne apar ca indiscutabile, ceea ce pune sub semnul Întrebării ipoteza unei origini exclusiv cărturărești a numelui Frâncu, mai ales În această onomastică
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cu cei de acasă, relatărilor făcute, fără Îndoială, la Întoarcere, cu privire la cele trăite și văzute printre străini. O Întreagă experiență de alteritate, care se transmite Într-un fel oarecare, mediată și deformată de relatări, În direcția satului ardelean. Ne lipsesc consemnările scrise ale unor asemenea experiențe, iar prezența ostașilor români În campaniile din Apus nu transpare, În această situație, decât din elemente extrem de disparate. În anul 1749, În exilul său roman, episcopul Inochentie Micu XE "Micu" Întâlnește asemenea ostași transilvăneni refugiați
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]