8,889 matches
-
trebuia să am o vioară ceva mai performantă(nu Stradivarius sau Guarnieri) ci una actuală ,bine realizată la o firmă specializată cu oarecare renume, așa cum erau câteva la conservator și erau folosite numai la examene sau concertele susținute de studenții conservatorului.Aveam nevoie și de ceva bani pentru a plăti avionul cu care trebuia sa merg și să mă întorc de la Viena,plus cazare pentru zilele de concurs.I-am scris tatei și acesta mi-a telefonat să-mi spună ca
JURNALUL UNUI VIOLONIST de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353186_a_354515]
-
pot găsi o vioară ceva mai bună care să se încadreze în banii de care dispuneam, după ce scădeam transportul și cazarea la Viena. Nu am găsit în urma anunțului o vioară care sa-mi convină, așa că ultima mea speranță era la conservator, unde speram să obțin o vioară bună din cele pe care le aveau în inventar, ca împrumut pe perioada concursului de la Viena. Am avut ceva noroc întrucât pe holurile de la conservator l-am întâlnit pe îndrumătorul meu de la lucrarea de
JURNALUL UNUI VIOLONIST de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353186_a_354515]
-
sa-mi convină, așa că ultima mea speranță era la conservator, unde speram să obțin o vioară bună din cele pe care le aveau în inventar, ca împrumut pe perioada concursului de la Viena. Am avut ceva noroc întrucât pe holurile de la conservator l-am întâlnit pe îndrumătorul meu de la lucrarea de diplomă, care aflând scopul prezenței mele la conservator s-a oferit să mă sprijine. În acest sen sam mers împreună la decan pentru a solicita vioara.Nu puteam decăt să-i
JURNALUL UNUI VIOLONIST de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353186_a_354515]
-
din cele pe care le aveau în inventar, ca împrumut pe perioada concursului de la Viena. Am avut ceva noroc întrucât pe holurile de la conservator l-am întâlnit pe îndrumătorul meu de la lucrarea de diplomă, care aflând scopul prezenței mele la conservator s-a oferit să mă sprijine. În acest sen sam mers împreună la decan pentru a solicita vioara.Nu puteam decăt să-i mulțumesc lui Dumnezeu că mi l-a scos în cale, deoarece știam că decanul era un tip
JURNALUL UNUI VIOLONIST de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353186_a_354515]
-
împreună la decan pentru a solicita vioara.Nu puteam decăt să-i mulțumesc lui Dumnezeu că mi l-a scos în cale, deoarece știam că decanul era un tip morocănos și scârțar, astfel încât nu era un fost student ce urmase conservatorul care să se laude că fusese sprijinit de decan. Orișicât erai de bine pregătit și talentat, pentru el erai un tâmpit limitat care abia puteai face față într-o orchestră de cartier. Când am intrat la decanat s-a uitat
JURNALUL UNUI VIOLONIST de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353186_a_354515]
-
instrumentul că dau de belea!! Ziua următoare tata m-a condus la aeroport, dar când să trec în zona de îmbarcare,cei de la controlul bagajelor mi-au luat vioara, zicând ca ,asta nu trece, deoarece au primit un telefon de la conservator prin care s-a comunicat că fiind obiect de patrimoniu nu are voie să iasă din țară decât cu aprobare Ministerului culturii. L-am privit consternat și lăsând vioara am dat să ies din zona de îmbarcare. Noroc cu tata
JURNALUL UNUI VIOLONIST de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353186_a_354515]
-
ies din zona de îmbarcare. Noroc cu tata care nu plecase și nu m-a lăsat să mă întorc, zicând: -Fiule i-a vioara de la individul care te-a oprit-o,și dă mi-o să o duc înapoi îndrumătorului la conservator. Tu urcă-te în avion , du-te la Viena și vezi cum te descurci acolo.Toți zic că ești un mare talent, așa că eu sunt convins că vei reuși să faci impresie bună și să capeți bursa.M-am urcat
JURNALUL UNUI VIOLONIST de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353186_a_354515]
-
trist și sceptic că voi reuși. Eram hotărât totuși să nu mă las ușor înfrânt. La ușa sălii de concurs am găsit pe ceilalți concurenți care discutau aprins în limba română. Pe unul dintre ei îl știam din vedere de la conservator,fiind cu un an mai mare și ne mai întâlneam câteodată în sala de repetiții sau înregistrări. M-am dus la el și l-am salutat, amintindu-i de unde îl cunosc. La început s-a uitat cam mirat la mine
JURNALUL UNUI VIOLONIST de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353186_a_354515]
-
mea. A ridicat ochii din notițe și m-a întrebat: -Dumneata? -Păi.. am început sa spun eu cu glas scăzut, am plecat din București să particip la concurs dar, la aeroport mi-au arestat vioara, pe care o împrumutasem de la conservator, deoarece cineva anunțase securitatea aeroportului că este un obiect de parimoniu. Cum nu am un instrument cu care să susțin concursul, aș vrea sa-mi perminte-ți să vin altădată când voi reuși sa am o vioară cu care să-mi
JURNALUL UNUI VIOLONIST de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353186_a_354515]
-
de aur” a domnitorilor medievali și refuzul unei modernizări care să dezrădăcineze poporul român. Era adeptul unui dezvoltări organice a țării, nu prin arderea etapelor, fapt ce ducea la o alienare politică și spirituală a poporului. Eminescu era adeptul programului conservator și un dușman al Casei de Austria, ce lupta împotriva unității românilor, care de altfel a și pus la cale „înnebunirea” poetului pentru a îl discredita, în complicitate cu poliția secretă carlistă. La finalul cărții, Din Petre face și o
DIN PETRE – INCURSIUNE INEDITĂ ÎN ISTORIE, MENTALITĂŢI COLECTIVE ŞI IMAGINAR SOCIAL (EPOCA MODERNĂ) de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353261_a_354590]
-
Lucian Boia, Doru Radosav, Sorin Mitu, Teodor Nicoară sau Călin Felezeu, mai tânărul confrate Din Petre este un nume pe firmamentul Clio al noii generații specializate pe istoria mentalităților și imaginarul social. Din Petre face parte din noul val istoriografic „conservator” românesc care nu confundă istoria cu mitul sau trecutul cu demitizarea. Ionuț ȚENE Cluj-Napoca noiembrie 2015 Referință Bibliografică: Ionuț ȚENE - DIN PETRE - INCURSIUNE INEDITĂ ÎN ISTORIE, MENTALITĂȚI COLECTIVE ȘI IMAGINAR SOCIAL (EPOCA MODERNĂ) / Ionuț Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DIN PETRE – INCURSIUNE INEDITĂ ÎN ISTORIE, MENTALITĂŢI COLECTIVE ŞI IMAGINAR SOCIAL (EPOCA MODERNĂ) de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353261_a_354590]
-
să contureze mai bine curba ascendentă a unei personalități în plină ascensiune. Acesta urmează școala primară în câteva orașe ale țării, continuă liceul la Turnu Severin, Craiova și apoi la Sfântu Sava din București, în perioada 1889- 1907, paralel urmează conservatorul, la clasa profesorului Malicher. După care frecventează medicina, la îndemnul tatălui, devenind, în anul 1910 preperator la Catedra de anatomie a prof.Paul Petrini. Datrorită abnegației, perseverenței și, de ce nu, al talentului, urcă pe scara ierarhică profesională, până la profesor doctor
PERSONALITATEA PROFESORULUI DR. VICTOR PAPILIAN EVOCATĂ DE PROFESOR DR. ȘTEFANIA KORY CALOMFIRESCURY de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353296_a_354625]
-
posibilități materiale, Sile Dinicu (Vasile după numele său adevărat) a fost un ilustru compozitor, dirijor și pianist, îndelungat și rodnic timp la pupitrul orchestrelor de estradă ale Radioteleviziunii Române. A studiat muzica la Galați cu Theodor Fucs (pian) și la Conservatorul „Lyra” din Brăila, între 1929-1930, pentru ca din anul 1933 să înceapă șirul colaborărilor sale de succes în București. Debutează, în 1936 la Radio, cu pianistul Theodor Sibiceanu, începând totodată, ca pianist, un travaliu concertistic acompaniat fiind de mai multe formații
SILE DINICU. POVESTEA FRUCTULUI FĂRĂ SÂMBURE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353371_a_354700]
-
ea: „Câteva rânduri! 7 ianuarie 2014! Mă numesc Denisa Andreea Curtașu, o mică pianistă. Am început să studiez pianul de la vârsta de 7 ani, la Târgoviște. În urmă cu cinci ani am primit o propunere de a studia pianul la Conservator in Italia, așa că după un an de pregatire singură, am reușit performanța de a fi admisă la Conservator, cu nota 10. Acum am 15 ani și ma pregătesc pentru examenul de trecere în anul 8 de Conservator. În tot acest
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
-
pianul de la vârsta de 7 ani, la Târgoviște. În urmă cu cinci ani am primit o propunere de a studia pianul la Conservator in Italia, așa că după un an de pregatire singură, am reușit performanța de a fi admisă la Conservator, cu nota 10. Acum am 15 ani și ma pregătesc pentru examenul de trecere în anul 8 de Conservator. În tot acest parcurs, am susținut și participat la mai multe concerte și concursuri. De câteva luni am început să compun
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
-
studia pianul la Conservator in Italia, așa că după un an de pregatire singură, am reușit performanța de a fi admisă la Conservator, cu nota 10. Acum am 15 ani și ma pregătesc pentru examenul de trecere în anul 8 de Conservator. În tot acest parcurs, am susținut și participat la mai multe concerte și concursuri. De câteva luni am început să compun singură. Am reușit să compun zece piese pentru primul meu album de compoziții. (...) Toate compozițiile sunt recunoscute și protejate
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
-
de cinci, deoarece cântam din toți plămânii, nu voiam să solfegiez în cor, tindeam să cânt solo, să mă disting din grup. În anul trei de liceu, o suplinitoare care a venit în locul doamnei Ștefănescu, fiind cântăreață și studentă la Conservator a remarcat faptul că aveam voce și trebuia să studiez. De altminteri eu știam aceasta, aveam nouă ani când decisesem să cânt operă. Când ați auzit pentru întâia oară opera, când ați început să o iubiți și când ați cântat
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
meu muzical avea nevoie. Nu eu, ci alți elevi au fost preferații ei, dar a contribuit mult la modelarea vocii mele. Cum de s-a întâmplat ca după absolvirea liceului să mergeți la Facultatea de Litere și Filozofie, nu la Conservator? După bacalaureat, în 1944, într-adevăr, m-am înscris la Litere și Filozofie. Datorită prietenelor mele care se numeau Marilena, Adriana, Sandrela și datorită părinților care nu aveau câtuși de puțin opțiuni pentru cariera muzicală, nu am mers la Conservator
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
Conservator? După bacalaureat, în 1944, într-adevăr, m-am înscris la Litere și Filozofie. Datorită prietenelor mele care se numeau Marilena, Adriana, Sandrela și datorită părinților care nu aveau câtuși de puțin opțiuni pentru cariera muzicală, nu am mers la Conservator. Nu ați continuat până la capăt aceste studii. La 21 de ani ați părăsit țara. Ați făcut-o în căutarea unei lumi, sau chemată de idealul muzicii? Aveam 21 de ani și trei luni când am plecat. Aspiram să studiez în
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
firesc impresia că priveghează să alunge mâhnirile omenești, mai statornic decât umbra muntelui asupra văii de lângă genunchii lui. Unul dintre ei este interpretul Gheorghe Turda. Spune maestrul că a trecut peste ispitirile muzicii clasice pe care a studiat-o în Conservator, pentru că palinca de la Săpânța întrece în bunătate gustul berii lui Mozart. Putea maestrul să cânte operă, sigur că da. Sieși nu și-ar fi făcut un rău, dar muzica folclorică maramureșeană, fără cântecele glasului său și-ar fi numărat cântăreții
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
gălăgia și supărarea... Dar, nici așa nu întindem brațul după darul pe care opera muzicală îl aduce împachetat în muzică, prin tenorul Vasile Moldoveanu! Fascinantul muzician român, Vasile Moldoveanu s-a născut la Constanța, pe 6 octombrie 1935. A urmat Conservatorul „Ciprian Porumbescu”, din București, secția canto, îndrumat de tenorul Dinu Bădescu, la clasa Octav Enigărescu. A debutat la Opera Română din București, pe 9 ianuarie 1966, cu rolul Arlecchino din „Pagliacci” de Ruggero Leoncavallo. În întreaga carieră muzicală, din România
MUZICA ROMÂNESCĂ, ISTORIE CU PAGINI IROSITE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352798_a_354127]
-
dar realist, poți constata că „unde dai și unde crapă!”, vorba românului? Religia Hindusă este trinitară! Ei în religia lor au un Brahma (Creatorul, cum avem noi pe Dumnezeu), un Șiva (distrugătorul, cum avem noi pe satan) și un Vișnu (Conservatorul, Menținătorul....), care are zece descendențe sau existențe, nouă trecute și unul (atenție!) care va veni să restabilească din nou ordinea (pacea) lumii, pe care ei îl așteaptă cum așteaptă și Creștinii revenirea Domnului Isus Hristos. Eu m-am consultat asupra acestei
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
apoi „Salpinx”. Primele hoteluri, „Amathus” și „Europa” au fost inaugurate la sfârșitul aceluiași secol XIX, tradiția turismului limassonian datând, așadar, cu mai bine de un secol în urmă. După atâtea veacuri de dominație distructivă sau, în cel mai fericit caz, conservatoare, iată că dominația engleză a adus prosperitate pe insulă, în speță la Limassol. Dezvoltarea economică a atras după sine apariția a noi locuri de muncă în turism, vinificație, meșteșuguri, activitatea portuară, etc. Am stat de vorbă cu ciprioți din toate
LIMASSOL de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354450_a_355779]
-
Cher) s-a născut la 9 februarie 1910 la Botoșani, dintr-o familie moldovenească cu rădăcini grecești. Cu toate că de mic copil el și-a dezvăluit propriile aspirații spre cultură, spre teatru, în acest sens, urmând doi ani de teatru la Conservatorul de la Iași, în tinerețe descoperaă marea lui iubire, zborul. Astfel, după doi ani renunță la studiile sale artistice și se înscrie la Școala Militară Aeronautică de Ofițeri de la Cotroceni, absolvind-o în anul 1931. Dan Vizanti are un parcurs de
“SUNT MÂNDRĂ DE TATĂL MEU” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353051_a_354380]
-
primul rând că vorbim de un patrimoniu cultural la care au contribuit multe generații. Apoi vorbim de selecția făcută de artist, dintre multele cântări ce reprezintă comoara moștenită - căci, așa cum a remarcat, muzica asta nu se poate învăța nici prin conservatoare, nici prin academii muzicale... așa ceva nu poți primi decât de la măicuța ta, ca moștenire ce începe cu un cântec de leagăn și se încheie cu un bocet la buza mormântului. Pe dl. Grigore Leșe nu îl cunoscusem. L-am întâlnit
MAESTRUL GRIGORE LEŞE LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/353234_a_354563]